11,518 matches
-
Grigore Ureche. Cutremurul din 1803 produce daune importante clădirilor mănăstirii, aceasta fiind abandonată și cimitirul alăturat lăsat în paragină. Câțiva ani mai târziu, pe la 1820, vistiernicul Petrache Surza înființa un bazar în preajma mănăstirii, piață care va fi numită „Medeanul de la Sfânta Vineri”. Inițial activitatea comercială se întindea pe mai toată Ulița Sfânta Vineri, între Mănăstire și Palatul Domnesc; ulterior piața se restrânge ocupând numai terenul fostului cimitir. Constantin Cristodulo-Cerchez, în timpul primului său mandat de primar al Iașului, a decis modernizarea vechii
Hala de zid și fier () [Corola-website/Science/330401_a_331730]
-
fiind abandonată și cimitirul alăturat lăsat în paragină. Câțiva ani mai târziu, pe la 1820, vistiernicul Petrache Surza înființa un bazar în preajma mănăstirii, piață care va fi numită „Medeanul de la Sfânta Vineri”. Inițial activitatea comercială se întindea pe mai toată Ulița Sfânta Vineri, între Mănăstire și Palatul Domnesc; ulterior piața se restrânge ocupând numai terenul fostului cimitir. Constantin Cristodulo-Cerchez, în timpul primului său mandat de primar al Iașului, a decis modernizarea vechii piețe Sfânta Vineri prin mărirea suprafeței și construirea de clădiri moderne
Hala de zid și fier () [Corola-website/Science/330401_a_331730]
-
Inițial activitatea comercială se întindea pe mai toată Ulița Sfânta Vineri, între Mănăstire și Palatul Domnesc; ulterior piața se restrânge ocupând numai terenul fostului cimitir. Constantin Cristodulo-Cerchez, în timpul primului său mandat de primar al Iașului, a decis modernizarea vechii piețe Sfânta Vineri prin mărirea suprafeței și construirea de clădiri moderne care să permită conservarea și vânzarea alimentelor perisabile în condiții igienice. În 1871 sunt realizate exproprieri ale terenurilor din jur, inclusiv cimitirul mănăstirii, și planurile clădirilor sunt realizate de Gustave Eiffel
Hala de zid și fier () [Corola-website/Science/330401_a_331730]
-
în depozit de medicamente al armatei ruse, situație care a accentuat degradările. În lipsa fondurilor necesare pentru reparații, biserica și clădirile aferente au fost demolate în 1879, pe o parte a locului fostei mănăstiri instalându-se noile spații comerciale ale pieței Sfânta Vineri, între care Hala de zid și fier. Ulița Sfânta Vineri, care lega Palatul Domnesc cu Ulița Albă, era, la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, o zonă centrală a târgului Iașilor și una din
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
accentuat degradările. În lipsa fondurilor necesare pentru reparații, biserica și clădirile aferente au fost demolate în 1879, pe o parte a locului fostei mănăstiri instalându-se noile spații comerciale ale pieței Sfânta Vineri, între care Hala de zid și fier. Ulița Sfânta Vineri, care lega Palatul Domnesc cu Ulița Albă, era, la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, o zonă centrală a târgului Iașilor și una din principalele sale zone comerciale. Pe această uliță exista o biserică
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
Ulița Albă, era, la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, o zonă centrală a târgului Iașilor și una din principalele sale zone comerciale. Pe această uliță exista o biserică mai veche, din lemn, cu hramul Sfânta Paraschiva (Sfânta Vineri), biserică înălțată de „marele ctitor Samson”. Nistor Ureche, mare vornic al Țării de Jos, tatăl lui Grigore Ureche, a obținut întâi de la Samson și ulterior de la moștenitoarele acestuia, Agafia Samsonova și fiicele Tecla, Marica și Nastasia, permisiunea
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
era, la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, o zonă centrală a târgului Iașilor și una din principalele sale zone comerciale. Pe această uliță exista o biserică mai veche, din lemn, cu hramul Sfânta Paraschiva (Sfânta Vineri), biserică înălțată de „marele ctitor Samson”. Nistor Ureche, mare vornic al Țării de Jos, tatăl lui Grigore Ureche, a obținut întâi de la Samson și ulterior de la moștenitoarele acestuia, Agafia Samsonova și fiicele Tecla, Marica și Nastasia, permisiunea de a
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
Miron Barnovschi a început zidirea unei biserici care va fi însă terminată de Vasile Lupu și sfințită la 9 noiembrie 1635 cu același hram. În 1610, printr-un act datat la 21 decembrie, domnul Moldovei Simion Movilă a închinat mănăstirea Sfânta Vineri ca metoh al „cu toate câte trebuie în ea și cu dughenele și cu toate câte se văd și cu viile și satele și vitele și cu toate câte trebuie unei sfinte mănăstiri”. Închinare a fost făcută cu încuviințarea
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
al Romanului, Efrem al Rădăuților și Iosif al Hușilor. Una din puținele descrieri păstrate ale acestei mănăstiri este cea făcută de Paul de Alep în 1655 care spune că a văzut „o biserică frumoasă” și că „fiecare iconostas are icoana Sfintei Ecaterina și celelalte icoane. Ușile altarului și chipurile apostolilor au fost făcute în Rusia. Pe zidul ușii bisericii se văd picturi înfățișând muntele lui Dumnezeu, muntele Sinai, mănăstirea, muntele lui Moise, unde acesta a vorbit cu Creatorul, muntele Sfintei Ecaterina
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
icoana Sfintei Ecaterina și celelalte icoane. Ușile altarului și chipurile apostolilor au fost făcute în Rusia. Pe zidul ușii bisericii se văd picturi înfățișând muntele lui Dumnezeu, muntele Sinai, mănăstirea, muntele lui Moise, unde acesta a vorbit cu Creatorul, muntele Sfintei Ecaterina și celelalte mănăstiri din acest ținut, cu beduini și altele de acest fel. Ai crede că vezi aceste locuri aievea”. Generațiile următoare ale neamul Urecheștilor au rămas atașate mănăstirii, făcând în continuare danii și preocupându-se de bunăstarea ei
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
veniturile obținute de mănăstire, Miron Barnovschi și, ulterior, Alexandru Iliaș au scutit de dări satul Ulmi și au precizat că toate veniturile trebuiau date egumenului mănăstirii pentru a le trimite mănăstirii din Sinai. Dar cea mai remarcabilă așezare închinată Mănăstirii Sfânta Vineri a fost satul Chișinăului. În 1617, marele vistiernic Constantin devine proprietarul satului „Chișinăul pre Bâcu”; mai târziu acesta trece în stăpânirea Mănăstirilor Sfânta Vineri și Balica (Mănăstirea Frumoasa) după cum menționează un document emis de Vasile Lupu la 6 august
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
egumenului mănăstirii pentru a le trimite mănăstirii din Sinai. Dar cea mai remarcabilă așezare închinată Mănăstirii Sfânta Vineri a fost satul Chișinăului. În 1617, marele vistiernic Constantin devine proprietarul satului „Chișinăul pre Bâcu”; mai târziu acesta trece în stăpânirea Mănăstirilor Sfânta Vineri și Balica (Mănăstirea Frumoasa) după cum menționează un document emis de Vasile Lupu la 6 august 1641: „călugărilor de la sfânta mănăstire de la Sfânta Vineri și de la mănăstirea Balicăi, ca să fie tari și puternici cu cartea domniei mele a lua a
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
1617, marele vistiernic Constantin devine proprietarul satului „Chișinăul pre Bâcu”; mai târziu acesta trece în stăpânirea Mănăstirilor Sfânta Vineri și Balica (Mănăstirea Frumoasa) după cum menționează un document emis de Vasile Lupu la 6 august 1641: „călugărilor de la sfânta mănăstire de la Sfânta Vineri și de la mănăstirea Balicăi, ca să fie tari și puternici cu cartea domniei mele a lua a zecea din toată pâinea și din fân, și din legumi și din tot venitul la sat la Chișinău.” Satul rămâne în stăpânirea acestor
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
vieții sale ca femeie liberă și l-a trăit în celibat, cu toate că a primit numeroase cereri în căsătorie. Basra secolelor VIII și IX era un mare și înfloritor centru ascetic și tot în Basra și-a câștigat Răbiʻa faima de sfântă și predicator, fiind foarte respectată de foarte mulți dintre contemporanii săi. Rabia este atât de importantă în gândirea sufită, încât este citată de tratate istorice precum cele ale lui al Sulami (m. 1021) și Farid ad-Din Attar (m. 1229). Attar
Rabi‘a al-Adawiyya () [Corola-website/Science/329049_a_330378]
-
până la 1040, împăratul Otto al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman l-a recunoscut oficial pe Ducele Boleslau I al Poloniei (Viteazul) ca Rege al Poloniei (vezi Congresul din Gniezno), încoronându-l și prezentându-l cu o replică a Sfintei Lance, cunoscut și sub numele de "Lancea Sfântului Maurițiu". Această relicvă, împreună cu "vexillum" atașat la acesta, a fost, probabil, primul însemn al Regatului Poloniei în curs de formare, un simbol al domniei lui Boleslau, și de loialitatea față de Împărat Rămâne
Bijuteriile Coroanei Poloneze () [Corola-website/Science/329198_a_330527]
-
sau nu tinerii donează și astăzi o sumă de bani bisericii. Preotul va anunța în biserică în trei sărbători (sau duminici) consecutive vestirea căsătoriei, exemplu: „Tânărul Burcuș Ioan, fiul lui Ioan și Ana de pe strada Pădurii, dorește să pășească la Sfânta Taină a Cununiei cu tânăra Sărcuța Florica, fiica lui Vasile și Irina de pe strada Principală”. Chematul „strîgatul în nuntă” este un obicei ce încet, încet se pierde datorită faptului că „danțul’’ nu mai există duminica în sat. Mirele și mireasa
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
Sfânta (n. cca. 975 - d. 3 martie 1040, Kaufungen) a fost soția împăratului Henric al II-lea. Ea a devenit sfântă a Bisericii Catolice, patroană a Luxemburgului, iar ziua de sărbătorire a ei este 3 martie. Cunigunda a fost unul dintre
Cunigunda de Luxemburg () [Corola-website/Science/328681_a_330010]
-
Sfânta (n. cca. 975 - d. 3 martie 1040, Kaufungen) a fost soția împăratului Henric al II-lea. Ea a devenit sfântă a Bisericii Catolice, patroană a Luxemburgului, iar ziua de sărbătorire a ei este 3 martie. Cunigunda a fost unul dintre cei 11 copii avuți de contele Siegfried I de Luxemburg (n. 922 - d. 15 august 998) cu Hedwiga de Nordgau
Cunigunda de Luxemburg () [Corola-website/Science/328681_a_330010]
-
a fost nevoită să preia rolul de regentă. A făcut acest lucru alături de fratele ei, iar apoi a predat insignele imperiale atunci când Conrad al II-lea a fost ales pentru a succede soțului ei, în 8 septembrie 1024. Ca văduvă, Sfânta Cunigunda a fost săracă, ca urmare a enormelor avuții acordate de către ea și de Henric pentru scopuri caritabile. În 1025, la exact un an după moartea soțului ei, Cunigunda s-a retras la abația Kaufungen, din Hessa, unde a intrat
Cunigunda de Luxemburg () [Corola-website/Science/328681_a_330010]
-
ei l-au vizitat și pe papă la Roma. După moartea lui Dirk, Sofia a întreprins un pelerinaj și la Santiago de Compostela și alte două la Ierusalim, în 1173 și 1176. În timpul ultimei vizite, ea a murit în spitalul Sfintei Maria a teutonilor din Cetatea Sfântă. A fost înmormântată în Ierusalim.
Sofia de Rheineck () [Corola-website/Science/328683_a_330012]
-
directa îndrumare a pictorului Arutin Avachian care începând din anul 1961 era directorul restaurator al monumentelor istorice. Radu Darânga și Arutin Avachian au lucrat în tandem la Biserica Sfântul Ioan de la Bucur Obor, la restaurarea paraclisului din Curtea de Argeș, la Biserica Sfânta Precista din Bacău. După terminarea studiilor, Radu Darânga, la vârsta de 30 de ani, este repartizat ca profesor de desen la școala din Medgidia unde va face naveta săptămânal. În acești ani pictorul se căsătorește și va scăpa de rutina
Radu Darânga () [Corola-website/Science/328780_a_330109]
-
din 1946. Yves Congar arăta aceeași pasiune pentru Biserică și pentru lumea contemporană. El a marcat, în mod profund, teologia secolului al XX-lea. Sprijinindu-se pe o cunoaștere profundă a istoriei și o frecventare asiduă a izvoarelor, îndeosebi din Sfânta Scriptură și patristice, el a contribuit la pregătirea teologică a marilor texte ale Conciliului Vatican II despre Revelația lui Dumnezeu în istorie, Biserică, ecumenism, promovarea laicatului și ministere. La începutul anilor 1980, Yves Congar a fost spitalizat, fiind atins de
Yves Congar () [Corola-website/Science/328839_a_330168]
-
pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad. În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Arad, care era municipiul
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]
-
după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Plasa Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Plasa Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova. și <br>
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]
-
Plasa Sfânta Ana a fost o unitate administrativă, o subdiviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județului Arad (interbelic), cu reședința în localitatea Sântana. Plasa Sfânta Ana a funcționat între anii 1918-1950. Prin legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate
Plasa Sfânta Ana, județul Arad () [Corola-website/Science/329432_a_330761]