19,447 matches
-
de geniul lui. I-a plăcut în special ambivalența sexuală sau cel puțin flexibilitatea sexuală a personajelor principale sau secundare ale lui Flaubert. raționali, dar recurgând la magie sau ocultism. Ambele grupuri erau preocupate de dragoste ca răspuns la acest simț al vidului crepuscular care l-a fascinat pe Flaubert, iar acum o fascina pe Yourcenar. Printre multele varietăți de stoicism era cel al lui Lucrețiu, care stătea în fața vidului fără recuzită și evita orice formă de ocultism. A fost un
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
erudiției, hărniciei, al inexorabilei revizii și, mai presus din toate, al voinței aproape nietzcheene de a fi scriitor. Totuși, lumea de după 1987 a întronat scrierile gay. Peste tot în lume librăriile le-au dedicat spații; cititorii și-au dezvoltat un simț natural pentru ceea ce este "un scriitor gay". Este corect să ne întrebăm dacă Yourcenar a fost sau nu o asemenea scriitoare. Cred că ei nu i-ar fi plăcut să citească acest epilog și problemele pe care le ridică el
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
-o, s-a transformat dintr-o critică la adresa unor creații/ creatori într-o creație înțeleasă ca întreg și funcționând după reguli proprii. Aproape că nu există opere de acest gen în care un narator sagace și întotdeauna cu un deosebit simț al ludicului, amuzându-se pe socoteala personajelor/ situațiilor pe care le "împrumută" doar temporar din opera altor scriitori, rar malițios, să nu ne surprindă cu intervențiile lui. Există însă și excepții, momente în care iese în evidență parodia anumitor stiluri
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dobândi efecte halucinante și ar risca să-și împingă cititorul în donquijotisme aberante, în extremism livresc. Mai puțin convențională decât în celelalte state europene, parodia cultivată în Italia se înscrie în firescul evoluției unei literaturi care beneficiază de un pronunțat simț al umorului. Dar unul mereu "la pândă", gluma putând îmbrăca forme de la cele mai naive la cele mai satirice, controversate. Parodiștii italieni se apropie, ca structură și inițiativă cel puțin, de cei ce practicau această tehnică, sub diferite forme ale
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
359. Tabloul are în mare aceleași coordonate ca și celebra secvență a madelenei din À la recherche du temps perdu: figura în același timp protectoare și gingașă a mamei, invocată pentru că îi asigură eroului securitatea chiar și la maturitate, stimularea simțului olfactiv care declanșează amintiri ascunse etc. Citim, în continuare, în log-book-ul unui personaj din secolul al XVIII-lea gânduri scrise în cel mai pur limbaj al expresioniștilor de la începutul secolului XX: "Singurătatea nu e doar o situație permanentă-n care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
existențialismului precum îndoiala sau excluderea alterității revin în acest "roman secund" care este jurnalul personajului Robinson: Iar singurătatea nu atacă numai partea inteligibilă a lucrurilor. Le macină până și temelia existenței. Din ce în ce mai des sunt năpădit de îndoieli cu privire la adevărul mărturiei simțurilor mele. acuma știu că pământul pe care-mi sprijin picioarele ar avea nevoie, ca să nu se clatine, să fie călcat și de alții. Împotriva iluziei optice, a mirajului, a halucinației, a visului pe trezie, a fantasmelor, a delirului, a tulburării
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
parte atitudinile sale sociale, știut fiind că jocul în grup, unde fiecare elev poate avea, pe rând, mai multe roluri, facilitează procesele formative urmărite. În afara jocului, elevul poate fi obișnuit cu sarcini, cu responsabilități sociale, prin care i se cultivă simțul răspunderii sociale și i se formează spiritul de emulație, de întrecere. Relațiile diverse care se instaurează între membrii clasei, între membrii unui grup mai mic, între elevi și învățători, alături de cele între ei și familia lor, le dezvoltă un alt
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
hoții ar trebui împușcați. Nerjin se dovedește un rațional, care nu poate accepta orbește în întregime doctrina creștinismului. Ca și Ivan Karamazov, Nerjin poate doar să admită, în general, existența lui Dumnezeu. El dovedește o conștiință morală puternică și un simț al dreptății independente de înregimentarea în vreo religie anume. De fapt, acesta este doar un stadiu în dezvoltarea lui spirituală, întrucât el este încă în formare și se află în căutarea unor repere, iar Sologdin este un asemenea reper de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
funcționari ai aparatului politic, supraveghetori în lagăre, de la cei mai importanți, până la cei mai insignifianți. Nomenclatura constituie casta privilegiată, responsabilă cu procesul de transformare a omului, vizat de comunism, de construire a omului nou, care are drept calități distinctive disciplina, simțul datoriei și capacitatea de sacrificiu pentru promovarea valorilor comunismului. Instrumentele utilizate în acest proces sunt propaganda și teroarea, prin care se distrug reperele, cultura, valorile morale, religia, familia, tot ceea ce alcătuiește identitatea unui om. Proza lui Soljenițîn oferă numeroase exemple
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de referențial, este utilă citarea explicației lui Paul Cornea: "Prin referențial nu înțeleg accesul direct la lucruri, ci la constructe ale lucrurilor, căci realitatea nu este ceea ce există în sine, ci ceea ce experimentăm ca fiind real, în funcție de organele noastre de simț, capacitățile cognitive și modelul de lume socialmente acceptat. Cuvintele nu se suprapun întocmai peste lucruri, ci le interpretează în raport cu convențiile culturale" (P. Cornea, Introducere în teoria lecturii, Polirom, Iași, 1998, p. 33). 37 P. Cornea, Interpretare și raționalitate, Polirom, Iași
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
imperial, cu un decor impunător. Pe lângă aceasta, statul putea folosi toate mijloacele de constrângere dacă discipolii Evangheliei îndrăzneau să disprețuiască ori, chiar și numai în cuvinte, să atace acest cult de stat. Un alt factor negativ era înspăimântătoarea carență de simț moral, evidentă în cultele misterelor orientale, ale căror caractere orgiastice conduceau adesea spre forme de depravare. La baza tendinței cultelor misterelor înclinate spre manifestări exterioare, destinate să acționeze asupra simțurilor, se afla o religiozitate superficială datorată civilizației elenistice, care pierdea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de stat. Un alt factor negativ era înspăimântătoarea carență de simț moral, evidentă în cultele misterelor orientale, ale căror caractere orgiastice conduceau adesea spre forme de depravare. La baza tendinței cultelor misterelor înclinate spre manifestări exterioare, destinate să acționeze asupra simțurilor, se afla o religiozitate superficială datorată civilizației elenistice, care pierdea tot mai mult din profunzime și interioritate. Asupra tendințelor la fel de negative care, disprețuind convingerile și formele de cult ale religiilor antice nu făceau decât să diminueze respectul față de factorul religios
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
discuție aspectul etico-social al ludus gladiatorius în care se simte lipsa oricărei urme de distracție sănătoasă, în timp ce există o căutare egoistă și aberantă de satisfacție a libidoului. Gladiatorii, într-o oarecare măsură victime ale situației, reprezintă adevăratele mijloace pentru satisfacția simțurilor într-o societate care își pierde tot mai mult sentimentul de humanitas: homo occiditur in hominis voluptatem. Sunt cuvinte care ajung să exprime din partea creștinilor necesitatea refuzului radical al unei mentalități și al unui gen de viață atât de opus
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lor. Erau înzestrați de o credință vie și operantă (Rom 1, 8); corespundeau integral harului divin (Rom 6, 17); erau supuși capilor Bisericii prin ascultare și disciplină edificatoare, fiind lăudați și în celelalte comunități (Rom 16, 19); aveau un înalt simț al datoriei și o deplină conștiinciozitate față de obligațiile asumate prin botez, detașându-se de ceilalți romani corupți în totalitate (cf. Rom 6, 13-23). Sfântul Paul se angajează să modeleze credința și virtuțile romanilor și insistă asupra unor probleme morale, care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
decât de cei deprinși cu un regim de renunțări și supuneri, considerăm că primii creștini romani erau în cea mai mare parte soldați, funcționari ai statului, servitori ai curții imperiale și ai familiilor aristocratice, care duceau și în comunitățile lor simțul datoriei ce îi însuflețea și spiritul docilității care îi unea. Ba chiar Apostolul însuși, prin îndemnurile și învățăturile sale morale, ne dă de înțeles că se adresează mai ales celor care au trăit sub o anumită disciplină, pentru că normele sale
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
viață există, are motivele sale să o facă și trebuie să continue astfel, pentru că este o rațiune care vrea asta; încălcarea este un drept pe care omul și l-a arogat împotriva legii naturii și o ofensă adusă Creatorului. Atribuiau simțul durerii și al plânsului până și pietrelor și plantelor. Accentuând doctrina metempsihozei lui Pitagora și a orientalilor, învățau că oamenii după moarte pot să se transforme în plante, iar că animalele și plantele sunt înzestrate de o inteligență asemănătoare celei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Mucius Scaevola (174 a.Chr.) care și-a pus mâinile pe jar încins și pedepsirea lui Laureolus, tâlharul celebru de la începutul Imperiului, care a fost răstignit (mimări istorice). În fața lipsei de pudoare și a cruzimii acestora, Tertulian (155-230), cu un simț de îngrozire și ironie, exclamă: Celelalte feluri de desfrâu se practică pentru plăcerile voastre, spre dezonorarea zeilor... Am râs și în mijlocul distracțiilor gladiatorilor de amiază... distracțiile înseamnă cruzime. Tacitus ne dă de înțeles că împăratul i-a acuzat pe creștini
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu tulburări de comportament sunt educabile. Dificultățile care apar În educarea acestei categorii de copii Își au originea În două surse principale: a) Diverse anomalii ale dotării psiho fizice, care constau În disfuncții cerebrale, În perturbarea fiziologică a organelor de simț, a metabolismului, respirației, alimentației sau motricității. Aici este vorba de educarea copiilor cu deficiențe senzoriale, motrice și mentale, care presupun modalități și mijloace specifice psihopedagogiei speciale. b) Educația deficitară sau eronată primită În familie. Se referă la prezentarea În fața copilului
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
și de manifestările psiho-comportamentale ale acestuia. În acest scop, el trebuie să aibă o viziune pozitvă asupra oamenilor, să fie deschis la relațiile cu cei din jur, să fie deschis la schimbare și capabil de a tolera ambiguitatea, să aibă simțul umorului, capacitate empatică, precum și capacitatea de a accepta oamenii așa cum sunt ei, cu calități și defecte. Educatorul trebuie să aibă și o solidă pregătire psihopedagogică. Activitatea educativă, În general, și Îndeosebi cea cu copiii cu tulburări de comportament, necesită o
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
părinte Înseamnă să-ți asumi rolul de lider al casei. Ca să pregătim copiii pentru viitor, trebuie să-i ajutăm să-și dezvolte o imagine de sine pozitivă și puternică, sentimentul de Încredere În sine, autodisciplina, aptitudini sociale și emoționale și simțul responsabilității. Părinții nu sunt perfecți, dar progresul părinților determină progresul copiilor, deci ce este bun pentru părinți este la fel de bun pentru copii. Încă de la Începutul secolului trecut, Kant urmărind un proiect de emancipare a condiției umane scria: ,,Părinții care au
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
punct de vedere spiritual suntem egali; În plus, ei ne aduc mesaje din lumea spirituală la care noi nu mai avem acces); ceea ce ne-ar putea impune În fața lor ar fi autoritatea valorii reale profesionale și umane; să ne dezvoltăm simțul umorului etc. Dacă am lua În calcul toate aceste aspecte și, În plus, ne-am hotărî să acționăm preventiv, am putea aduce mult dorita echilibrare și armonizare Între materie și spirit. ANEXE 1. „Fii as!”este un acronim care are
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
un asemenea monarh, viitorul rege Carol al II-lea. Iată cum îl caracteriza Regina Maria, mama sa: „/.../ avea într-însu un tainic imbold la domnie, de a subjuga și de a impune restricții /.../, brutal și încăpățânat /.../, impetuos, tiranic /.../, răsfățat și îngâmfat, simț practic, bun organizator, perseverent /.../, zgârcit și nepretențios în gusturi /.../, inteligent, cu o memorie deosebită, curiozitate naturală, pedant, disprețuitor /.../, interesat de toate lucrurile legate de legi, regulamente, interdicții /.../, pasiune pentru uniforme și chestiunile militare; jocurile pe care le inventa aveau menirea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nu am aminti cîteva elemente exacerbate și extreme. Ele pot îmbrăca fie forme nostalgice și reacționare, fie forma revoltei "poujadiste", a sectoarelor amenințate de clasele de mijloc, fie, în sfîrșit, cea a anarhismului de dreapta care se traduce prin lipsa simțului civic al celor bogați. 1. Extrema-dreaptă sau dreapta extremă. Termenii sînt mai puțin clari și mai echivoci decît ar putea părea. Fenomene ca fascismul și continuatorii lui, care nu semnifică "nici dreapta, nici stînga" după expresia lui Zeev Sternhell, vor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
primăriile. 3. Tipul neo-centralist. Atunci cînd vorbim de raporturile centru / periferie, necunoscătorul își imaginează un centru dinamic și puternic care domină o periferie marginală, săracă și dependentă. Aceasta a fost situația întîlnită, mutatis mutandis, pînă în prezent. Or, istoria are simțul umorului și îi place să dejoace pînă și schemele cele mai stabile. S-a întîmplat ca centrele militare să se impună, înaintea revoluției industriale, periferiilor mai bogate și mai dezvoltate economic. Adesea, din rațiuni ideologice, sau centrul politic a fost
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
pentru calitate, succes, ca leadership management, iar alții ca managerial leadership sau ca management cu deschidere spre leadership. Conducerea empirică de către managerul clasic (administrativ, formal) sau de către managerul-lider real recunoscut se desfășoară pe baza imitației unor modele anterioare, a bunului simț, a experienței proprii, a mentalității "văzând și făcând", a "rezolvării ad-hoc", a aproximării elementelor implicate și a consecințelor. Ea presupune: rezolvarea problemelor fără analize specifice, fără formularea de ipoteze și soluții varoiate, ci în baza experienței concrete, cu eforturi sporite
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]