12,817 matches
-
Pitic își scutură țigara în scrumieră de data asta. — Te rog să judeci lucrurile în felul următor. Am venit aici să te ajutăm. Deocamdată nu te interesează cărui sistem îi aparținem. Apoi trebuie să iei în considerare faptul că suntem stăpâni pe situație. Știm o mulțime de lucruri despre Profesor, despre craniu, despre permutarea datelor. În mare știm tot. Știm mult mai multe decât tine. Următoarea întrebare? — Ați plătit zilele trecute un muncitor de la gaze ca să-mi fure craniul? — Ți-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
puțini cei care mai știu câte ceva. Cu alte cuvinte, informațiile sunt mult prea multe și nu pot fi controlate. Simbolatorii se străduiesc să le fure, Computatorii să le păstreze. Dar nimeni nu poate ține situația în frâu, așa cum nu poți stăpâni inundațiile. De aceea, Profesorul a părăsit organizația Computatorilor și a pornit cercetarea pe cont propriu. Se pricepe la foarte multe lucruri, e un adevărat geniu. Știe psihologie, biologie, frenologie și multe altele. Și excelează în toate. Mai rar un geniu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vocea lui e stinsă, iar imaginile încețoșate, ca niște constelații care pălesc în zori pe bolta cerească. Nu reușesc să desprind din ele decât unele fragmente neclare și oricât mă străduiesc să le adun laolaltă, nu mă simt capabil să stăpânesc imaginea globală, să le transform într-un tablou care să spună cu-adevărat ceva. Poate doar un peisaj pe care nu l-am mai văzut niciodată, ecouri ale unor melodii nefamiliare, șoapte într-o învălmășeală de limbi necunoscute. Se înalță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
care ei habar n-aveau. — Grozav motiv ca să ne scotociți prin creiere și să ne mai trântiți câte un circuit în ele, nu? — E foarte interesant. Chiar foarte. Nu cred că înțelegi că un om de știință nu-și poate stăpâni curiozitatea. Bineînțeles că nu am fost de acord cu cercetătorii care au colaborat cu naziștii la vivisecțiile din lagărele de concentrare. Urâtă treabă! Pe de altă parte, mă gândesc că dacă tot vrei experimente pe viu, atunci să faci ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lui ai făcut permutările. — Adică e vorba de sistemul pe care l-ați vizualizat și l-ați editat? — Chiar așa, spuse Profesorul dând din cap. — Și cum va dovedi asta ipoteza dumneavoastră? — Prin erori. Ai o capacitate înnăscută de a stăpâni nucleul conștiinței tale. Deci nu există nici un fel de problemă în ce privește al doilea sistem cognitiv. Al treilea, cel pe care l-am editat, este un corp străin și s-ar putea să existe o reacție din partea organismului tău. Prin măsurarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ore, fără nici o pauză, și oboseala își spunea cuvântul. Nu voiam s-o las să-mi pătrundă și spiritul. Încercam să procedez așa cum mă sfătuise fata la prima noastră întâlnire: „Oricât de obosit ești fizic, să nu-ți lași sufletul stăpânit de oboseală“. — Trebuia să te duci acasă să te odihnești, i-am spus. N-ar fi fost nevoie de tine aici. A turnat cafea în ceașcă și mi-a întins-o. — Atâta vreme cât ești aici, eu nu pot pleca. Așa s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aceste studii le-a strâns în volumul Folcloriști ardeleni. Colecții inedite de folclor (1994). A doua carte, Folcloristul Enea Hodoș (1995), evidențiază calități de cercetător autentic: perseverența investigării, minuția (pe care i-o remarcase și Ovidiu Bârlea), capacitatea de a stăpâni o bogată informație, darul de a contura portretul unuia dintre cei mai merituoși cercetători ai culturii populare românești. Cu obiectivitate, adică fără a se lăsa dominat de entuziasm, de supradimensionarea meritelor lui Hodoș, despre care scrie de altfel cu atașament
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
engleză, spaniolă etc. F. a tradus în franceză din numeroși scriitori români, de la clasici la contemporani. În reviste precum „L’Encrier”, „Florilège”, „Visage du XX-ième siècle”, „Rimbaud Revue”, „Inédit” ș.a., au apărut cronici care au apreciat măiestria cu care F. stăpânește limba franceză și efortul lui de a face cunoscută cultura română în Occident. SCRIERI: L’Ivre de peau hési(t)e, f.l., 1992; Ikebana en miettes, Galați, 1994; Mots de passe, Strasbourg, 1995; Poèmes, Beauvile, 1995; Pour de bon, Galați
FROSIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287101_a_288430]
-
folclor. Este fiul Raliței și al lui Constantin Fundescu, proprietar din Câmpulung și, probabil, polcovnic de plai. Învață în orașul natal și la Colegiul „Sf. Sava” din București, însușindu-și apoi singur limbile germană și italiană, pe care le va stăpâni destul de bine. La vârsta de douăzeci și unu de ani debutează în poezie, cele dintâi scrieri fiindu-i găzduite de ziarele „Dâmbovița” și „Naționalul”. Primul volum de versuri, Vocea Argeșului, îi apare în 1859. Într-o epocă în care presa satirică ia
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
atitudinea se naște dintr-o adevărată „vocație” a neîmpăcării. Personajul preferat al prozatorului este un ins care stârnește automat reacții colerice la cei din jur, „condiția lui fiind, așadar, de a se hăitui sau de a fi hăituit” (Mircea Iorgulescu). Stăpânind stilul narativ modern, tensionat, nervos, G. impune prin impresia de viață autentică, trăită pătimaș, cu frenezia vitalistă proprie prozei americane. Fundamental realiste, trecând însă dincolo de limitele înregistrării imediatului, într-o zonă de zbucium sufletesc neobișnuit de intens, nuvelele, povestirile și
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
poezii, F. încearcă să găsească un răspuns cu privire la locul creatorului de artă într-o lume ostilă (Visătorul, Nou Prometeu), luptându-se, prearghezian, cu „credința” și „tăgada”, oscilând între creștinism și iudaism. Cartea relevă un autor sigur pe mijloacele prozodice, dar „stăpânit” de influența înaintașilor romantici ori clasici. Poemele resemnării (1940) aduc unele semne ale maturizării poetice, chiar dacă F. nu reușește să-și individualizeze întru totul profilul liric. Lumea e privită ca deșertăciune, iar conștientizarea propriei valori nu face decât să-l
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
mâneci. Fața îi e îngustă, copilărească; Davida își ține capul sus, cu o mândrie feroce, iar ochii ei mari și negri privesc ca spre o soartă eroică și spre o lume în care ființa aceasta are toate drepturile și va stăpâni totul și pe toți, după bunul ei plac și poftele ei. A doua fotografie e a unei femei trecute de patruzeci de ani, colțuroasă, slabă, cu gura suptă și ochii încercănați: pare încăpățânată, uscată și dură, iar privirea ei e
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
său, Erasmus (naratorul, rămas la plăcerile normalității), sunt edificatore în acest sens. Teoria lui Fili este că miturile erotice (Tristan și Isolda, Romeo și Julieta etc.) nu sunt pure și nici esențiale. Esențiale sunt doar plăcerea și puterea de a stăpâni, prin relații, societatea spiritelor fine. România îi pare un loc prea mic pentru a-și realiza proiectele („țară înapoiată semibarbară; n-am ce face aici, nu mă încape [...]; cel mai mare om de-aici e un om de mâna a
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
dificilă. În Anotimpul făgăduinței (1975), autorul se orientează spre o proză de notație, dar personajul principal este tot un individ care nu acceptă compromisul. D. a vrut să transpună în scrierile sale întreaga complexitate a unui anumit univers, fără a stăpâni totdeauna suficient tehnicile narative. SCRIERI: Nisip, București, 1968; Lașii, București, 1971; Anotimpul făgăduinței, București, 1975. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, Cronica debuturilor, AFT, 1968, 34; Alexandru Ruja, Alexandru Deal, „Nisip”, O, 1968, 10; Mircea Muthu, „Nisip”, ST, 1968, 11; Magdalena Popescu
DEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286709_a_288038]
-
să-și semneze singur traducerile, este mult timp cotraducător. A tradus din Joseph Conrad, J.B. Priestley, William Faulkner, Thomas Mann. Devine membru în The Shakespeare Association of America din Washington DC și în The International Shakespeare Association din Vancouver (1971). Stăpânind subtilitățile limbii engleze și ale limbii germane, după 1960 D. transpune în limba română (împreună cu Eugen Barbu, deoarece nu i se permiteau semnarea și publicarea traducerilor sub numele său), trilogia lui William Faulkner - Cătunul, Orașul și Casa cu coloane, precum și
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
cu puternice înrâuriri din E.T.A. Hoffmann și E.A. Poe), prefigurând factura scrierilor lui Gala Galaction și, poate, ceva din atmosfera povestirilor lui V. Voiculescu. Din același tărâm bântuit de fantasmele nedeslușite ale copilăriei vin basmele nuvelistice Neghiniță, Norocul dracului, Stăpânea odată ..., Departe, departe ori Palatul de cleștar, unde stilizarea exagerată, lucrătura migăloasă, artificioasă, prolixă sunt imputabile. De altfel, în aceste zone fragile, vulnerabile, I. L. Caragiale, bun prieten și companion în nenumărate împrejurări, va găsi o sursă pe care o va
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
și Meșterul Manole. Carmen Sylva și românii, București, 1892; Paraziții, București, 1892; ed. București, 1905; Între vis și viață, București, 1893; ed. București, 1903; Cestiunea națională, București, 1894; Hagi-Tudose, București, 1903; Apus de soare, București, 1909; ed. 2, București, 1912; Stăpânea odată ..., București, 1909; Viforul, București, 1910; Luceafărul, București, 1910; Liniște. Trubadurul, Stăpânea odată ..., București 1911; Irinel, București, 1912; Din estetica poeziei populare, București, 1913; Hagi-Tudose, București, 1913; Norocul dracului, București, 1916; Războiul și datoria noastră, București, 1916; A doua conștiință
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
ed. București, 1905; Între vis și viață, București, 1893; ed. București, 1903; Cestiunea națională, București, 1894; Hagi-Tudose, București, 1903; Apus de soare, București, 1909; ed. 2, București, 1912; Stăpânea odată ..., București, 1909; Viforul, București, 1910; Luceafărul, București, 1910; Liniște. Trubadurul, Stăpânea odată ..., București 1911; Irinel, București, 1912; Din estetica poeziei populare, București, 1913; Hagi-Tudose, București, 1913; Norocul dracului, București, 1916; Războiul și datoria noastră, București, 1916; A doua conștiință, București, 1923; Opere, I-II, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1954
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
posibile care să dea un plus de siguranță managementului organizațiilor. Pentru a evita o guvernanță necorespunzătoare, managementul de vârf trebuie să aibă preocupări deosebite pentru realizarea de strategii, elaborarea de politici și organizarea sistemului de control intern cu ajutorul cărora să stăpânească și să evalueze riscurile organizației. În ceea ce privește definirea conceptului guvernanței corporative, în literatura de specialitate, nu există o definiție unanim acceptată, de aceea vom prezenta cele mai importante concepte care aduc numeroase clarificări terminologice: guvernanța reprezintă sistemul prin care companiile sunt
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
pe compartimente în întreaga entitate. Implementarea pilonului 7 al guvernanței corporative - Performanța, angajamentul și abilitățile - presupune organizarea unui sistem de management pentru administrarea riscurilor prin constituirea registrelor de riscuri, analiza și evaluarea sistemului de control intern, care ne ajută să stăpânim riscurile, și elaborarea unui sistem adecvat de proceduri operaționale de lucru. De asemenea, managementul de performanță impune și existența unui sistem de pregătire profesională și dezvoltare, coroborat cu un sistem de indicatori de performanță cheie (Kpi) a tuturor activităților care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
d. un sistem de administrare a riscurilor, inclusiv a resurselor necesare și suficiente acestora pentru identificarea, evaluarea, verificarea și monitorizarea permanentă a riscurilor; e. un cadru de control intern care să asigure implementarea unui sistem de control intern care să stăpânească riscurile semnificative și să ofere o asigurare rezonabilă managementului, pe următoarele direcții: conformarea cu cadrul normativ și de reglementare; asigurarea că toate tranzacțiile sunt înregistrate corect și că declarațiile financiare sunt pregătite cu acuratețe; asigurarea că bunurile companiei sunt protejate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ca un instrument de reglementare a unui mecanism” . Dacă în accepția francofonă controlul are conotații de cunoaștere a fenomenelor, de corectitudine a realizării activităților care se realizează prin verificare sistematică, în accepția anglo-saxonă, controlul are conotații de cunoaștere pentru a stăpâni fenomenele și pentru luarea deciziilor de către conducere. Analizând conceptul de control, constatăm că acesta este un atribut al managementului, o funcție a conducerii, un mijloc de cunoaștere a realității și de corectare a erorilor. Sensul cel mai comun asociat controlului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
că vom fi la adăpost de toate neregulile sau disfuncționalitățile/abaterile care pot să apară de la un ecart stabilit. Dacă totuși controlul nu există, și se știe bine acest lucru, atunci este posibil să apară situații care nu pot fi stăpânite. Scopul organizării controlului intern este acela de a oferi o asigurare rezonabilă împotriva riscurilor, și nu o asigurare absolută. O asigurare rezonabilă este mai mult decât minimum și se raportează întotdeauna la obiectivele entității. Conducerea și Consiliul de administrație al
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
mediu controlul intern va funcționa, va crește și se va dezvolta în cadrul unei organizații; un mediu de control adecvat este un mediu unde se respectă legile, regulile, procedurile, terții parteneri de afaceri, salariații, contractele încheiate și astfel activitățile entității sunt stăpânite; un mediu de control deteriorat este un mediu unde nu există proceduri formalizate, se evită controalele, există încălcări ale normelor de conduită și regulamentelor de funcționare sau chiar de nerespectare a cadrului legislativ, ceea ce prejudiciază controlul intern. Acest mediu subminează
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
presupune să știm unde se găsesc riscurile în organizație. Dacă nu știm ce este riscant în entitatea noastră nu vom putea evalua și urmări adecvat aceste riscuri. Odată identificate, riscurile implică necesitatea existenței activităților de control pentru a putea fi stăpânite sau cel puțin diminuate în anumite limite tolerabile, ceea ce presupune comunicare și informare reciprocă. Cea mai mare parte a riscurilor sunt obținute numai din comunicare, care se poate realiza, spre exemplu, în mod formal, prin documente, sau informal, prin telefon
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]