11,661 matches
-
3) În patrimoniul universităților pot exista și drepturi de creanță izvorâte din contracte, convenții sau hotărâri judecătorești. (4) Universitățile de stat pot avea în patrimoniu bunuri mobile și imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului. ... (5) Drepturile subiective ale universităților asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosință, de concesiune ori de închiriere, în condițiile legii. ... (6) Prin hotărâre a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273528_a_274857]
-
actum, că legiuitorul este în drept să stabilească modalitatea de calcul al despăgubirilor potrivit regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorității abilitate. Dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea în același sens și Decizia nr. 568 din 16 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 313 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), art. 7-9, art. 10 lit. g), art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 16^1 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2), art. 32 lit. c), d), f)-h) şi j), art. 33 lit. f) şi art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, precum şi a celor ale art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273478_a_274807]
-
b) soluționează o cerere adresată Consiliului referitoare la acte și fapte ce privesc forma de exercitare a profesiei de mediator, asociația profesională sau furnizorul de formare în care membrul Consiliului își desfășoară activitatea, iar decizia se ia pe baza opiniilor subiective ale membrilor Consiliului, și nu în baza unor criterii obiective stabilite prin hotărâri ale Consiliului; ... c) au ca obiect acte sau fapte ce privesc raporturi patrimoniale ale Consiliului cu entități economice în care membrul Consiliului, rudele acestuia până la gradul IV
CODUL DE ETICĂ din 6 august 2011 (*actualizat*) al membrilor Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273501_a_274830]
-
procesului ca urmare a contestării hotărârilor definitive și irevocabile prin intermediul căilor extraordinare de atac. În acest sens, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită de Constituție, a unui drept, subiectiv sau procesual, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. Tot astfel, posibilitatea soluționării cererii chiar și fără citarea părților are
DECIZIE nr. 291 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273560_a_274889]
-
un raport juridic concret dintre consumator și profesionist, raportată la un anume litigiu, având în vedere controlul abstract efectuat de judecător în baza art. 12 și 13 din Legea nr. 193/2000 , în sensul că nu este apărat un drept subiectiv propriu al titularilor dreptului de sesizare, întrucât ipoteza normativă a dispozițiilor legale criticate vizează contenciosul de ordine publică, astfel încât relativitatea efectelor hotărârii judecătorești va avea în vedere persoana împotriva căreia este formulată sesizarea, persoană ce urmează a-și adapta conduita
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 din Constituție cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziție specială în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
pentru vindecare mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale. În ce privește infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (2) și (3) din Codul penal, legiuitorul a înțeles să o incrimineze, asemeni vechii reglementări, prin stabilirea în conținutul său a laturii subiective sub forma culpei, precum și a laturii obiective în ce privește urmarea imediată care constă în producerea unor vătămări corporale care au necesitat pentru vindecare mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale. Cu toate acestea, infracțiunea prevăzută de art. 196 alin
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
persoanei și cărora li se aduce atingere prin s��vârșirea actelor de vătămare corporală. Cât privește infracțiunea de vătămare corporală din culpă, aceasta se poate săvârși atât prin activități pozitive (comisiune), cât și prin atitudini negative (omisiune), iar, în ce privește latura subiectivă, aceasta se încadrează potrivit art. 16 alin. (4) din Codul penal, sub forma culpei, adică atunci când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar "nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce ori atunci când nu prevede rezultatul faptei
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995]. Rezultă că, prin efectul contractului de asigurare, persoana vinovată nu suportă în mod direct rigorile răspunderii civile sau penale, persoana vătămată fiind astfel obligată să își apere ea singură dreptul subiectiv în raport cu societatea de asigurări. În aceste condiții, ținând cont de obligația statului de garantare a dreptului la integritate fizică a persoanei, apreciem că legiuitorul nu poate adopta o reglementare care, din punct de vedere penal, să exonereze persoana vinovată de
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
b) soluționează o cerere adresată Consiliului referitoare la acte și fapte ce privesc forma de exercitare a profesiei de mediator, asociația profesională sau furnizorul de formare în care membrul Consiliului își desfășoară activitatea, iar decizia se ia pe baza opiniilor subiective ale membrilor Consiliului, și nu în baza unor criterii obiective stabilite prin hotărâri ale Consiliului; ... c) au ca obiect acte sau fapte ce privesc raporturi patrimoniale ale Consiliului cu entități economice în care membrul Consiliului, rudele acestuia până la gradul IV
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273498_a_274827]
-
cadrului procesual al administrării probelor, cu respectarea garanțiilor procesuale. Cu toate acestea, etapa urmăririi penale in rem se circumscrie de fapt unei etape a actelor premergătoare mascate. Susțin autorii excepției că momentul începerii urmăririi penale in personam este un moment subiectiv, lăsat la aprecierea procurorului, acesta având o marjă de apreciere nelimitată. Astfel, se ajunge la situația în care, deși persoana care a comis fapta este cunoscută din chiar momentul sesizării, procurorul să aibă posibilitatea să administreze toate sau majoritatea probelor
DECIZIE nr. 260 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 alin. (1) şi (3) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274062_a_275391]
-
3) În patrimoniul universităților pot exista și drepturi de creanță izvorâte din contracte, convenții sau hotărâri judecătorești. (4) Universitățile de stat pot avea în patrimoniu bunuri mobile și imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului. ... (5) Drepturile subiective ale universităților asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosință, de concesiune ori de închiriere, în condițiile legii. ... (6) Prin hotărâre a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272389_a_273718]
-
societatea de asigurare sau de reasigurare să se asigure cel puțin că: a) independența validării nu este compromisă; ... b) respectă procesul de validare stabilit și prevăzut în mod clar în politica sa de validare; ... c) sunt luate în considerare tendințele subiective, implicite sau explicite, din analiza efectuată de furnizor sau de alți terți. ... Recomandarea 55 - Documentarea în cazul modelelor și datelor externe 1.124. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să se asigure că documentarea modelelor și datelor externe
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
apărarea ordinii și desfășurarea instrucției penale. 9. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, deoarece dispozițiile art. 53 din Constituție se aplică doar în cadrul restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale și nu restrângerii exercițiului oricărui drept subiectiv, chiar dacă izvorăște dintr-un act normativ. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de
DECIZIE nr. 238 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 şi art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272323_a_273652]
-
exigențelor art. 53 din Legea fundamentală, rezultă că una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru a fi valabilă restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți constă în domeniul de aplicare, respectiv acesta să vizeze doar drepturi fundamentale și nu orice drepturi subiective de natură legală sau convențională. Or, câtă vreme dreptul de a conduce autovehicule nu este un drept fundamental, atunci prevederile art. 53 din Constituție nu sunt aplicabile cauzei (a se vedea în acest sens Decizia nr. 894 din 17 decembrie
DECIZIE nr. 238 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 şi art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272323_a_273652]
-
În contextul criticii astfel formulate, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că domeniul de aplicare al art. 53 din Constituție este circumscris restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți prevăzute de Legea fundamentală, iar nu restrângerii exercițiului oricărui drept subiectiv, chiar dacă el izvorăște dintr-un act normativ. Astfel, Curtea a subliniat, în mod constant, că invocarea normelor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu poate fi reținută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi
DECIZIE nr. 141 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 114 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272099_a_273428]
-
sens, arată că legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit dacă există o justificare obiectivă și rezonabilă. Totodată, consideră că prevederile art. 22 alin. (1) din Constituție nu sunt incidente în cauză, argumentele expuse de autorul excepției fiind doar aprecieri subiective față de consecințele directe ale aplicării normelor la situația sa. Cu privire la criticile raportate la prevederile art. 47 alin. (1) și art. 53 din Constituție, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013 , în sensul libertății
DECIZIE nr. 67 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1)-(5) şi art. 10 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271722_a_273051]
-
stabilității raporturilor juridice și necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a conflictului de muncă izvorât din neplata acestor drepturi, în interesul legitim al fiecăreia dintre părțile litigante. Prevederile de lege criticate stabilesc, astfel, o sancțiune a pasivității în apărarea dreptului subiectiv. 20. Curtea a mai precizat că prin prescripție se stinge doar dreptul la acțiune în sens material, deci posibilitatea titularului dreptului de creanță de a obține, pe calea silită, îndeplinirea obligației subiectului pasiv. Așadar, prescripția nu stinge dreptul subiectiv în
DECIZIE nr. 99 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]
-
dreptului subiectiv. 20. Curtea a mai precizat că prin prescripție se stinge doar dreptul la acțiune în sens material, deci posibilitatea titularului dreptului de creanță de a obține, pe calea silită, îndeplinirea obligației subiectului pasiv. Așadar, prescripția nu stinge dreptul subiectiv în substanța lui, drept care continuă să subziste, și nici obligația corelativă, care va putea fi executată de bunăvoie. De asemenea, în această materie sunt aplicabile dispozițiile Codului civil referitoare la suspendarea sau întreruperea curgerii termenului de prescripție. În consecință, Curtea
DECIZIE nr. 99 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]
-
autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat
DECIZIE nr. 114 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi ale art. 25 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271830_a_273159]
-
acord cu jurisprudența sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345
DECIZIE nr. 133 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1), (3), (4) şi (7), precum şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
acord cu jurisprudența sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345
DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271891_a_273220]
-
până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 , în sensul emiterii unei decizii de admitere sau de respingere a acestora. Curtea Constituțională a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței sale, a unui drept - subiectiv ori procesual - inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 201 din 6 martie 2012
DECIZIE nr. 225 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271951_a_273280]
-
care va învesti instanța de judecată. În acest sens, instanța supremă a subliniat că dreptul de acces la un tribunal este, în esență, un drept procedural, care nu poate fi confundat cu dreptul material la acțiune și nici cu dreptul subiectiv civil și că este de principiu că actele procedurale (cum este și cererea de chemare în judecată) trebuie întocmite cu respectarea cerințelor de fond și de formă existente la data efectuării lor. 17. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză
DECIZIE nr. 225 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271951_a_273280]
-
societatea de asigurare sau de reasigurare să se asigure cel puțin că: a) independența validării nu este compromisă; ... b) respectă procesul de validare stabilit și prevăzut în mod clar în politica sa de validare; ... c) sunt luate în considerare tendințele subiective, implicite sau explicite, din analiza efectuată de furnizor sau de alți terți. ... Recomandarea 55 - Documentarea în cazul modelelor și datelor externe 1.124. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să se asigure că documentarea modelelor și datelor externe
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271547_a_272876]