13,247 matches
-
dintr-o parte în alta. Nici în condiții normale, necum când este aproape de limită, cum s-a întâmplat să fie în ultimul an un om ca Monica Nedelcu, care aici nu mai avea pe nimeni și acolo nu mai putea umbla decât sprijinindu-se de lucrurile printre care trecea. Aș fi vrut și eu să se întâmple cumva o minune; să poată cineva să-i spună: „Ia-ți patul tău și umblă!”, iar ea să se ridice și să umble. Dar
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
mai avea pe nimeni și acolo nu mai putea umbla decât sprijinindu-se de lucrurile printre care trecea. Aș fi vrut și eu să se întâmple cumva o minune; să poată cineva să-i spună: „Ia-ți patul tău și umblă!”, iar ea să se ridice și să umble. Dar nu e așa cum am vrea noi să fie, iar dacă nu ești Iisus Hristos nu ai dreptul să-i spui nimănui: „Ia-ți patul tău și umblă!” sau: „Ia-ți casa
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
putea umbla decât sprijinindu-se de lucrurile printre care trecea. Aș fi vrut și eu să se întâmple cumva o minune; să poată cineva să-i spună: „Ia-ți patul tău și umblă!”, iar ea să se ridice și să umble. Dar nu e așa cum am vrea noi să fie, iar dacă nu ești Iisus Hristos nu ai dreptul să-i spui nimănui: „Ia-ți patul tău și umblă!” sau: „Ia-ți casa ta și umblă!”. Fiindcă nu e un secret
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
-ți patul tău și umblă!”, iar ea să se ridice și să umble. Dar nu e așa cum am vrea noi să fie, iar dacă nu ești Iisus Hristos nu ai dreptul să-i spui nimănui: „Ia-ți patul tău și umblă!” sau: „Ia-ți casa ta și umblă!”. Fiindcă nu e un secret pentru nimeni că exilaților români (cu câteva excepții pe care le știm) la plecare li s-au confiscat casele cu tot ce-a fost în ele și că
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
să se ridice și să umble. Dar nu e așa cum am vrea noi să fie, iar dacă nu ești Iisus Hristos nu ai dreptul să-i spui nimănui: „Ia-ți patul tău și umblă!” sau: „Ia-ți casa ta și umblă!”. Fiindcă nu e un secret pentru nimeni că exilaților români (cu câteva excepții pe care le știm) la plecare li s-au confiscat casele cu tot ce-a fost în ele și că (tot cu câteva excepții) nu li s-
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
de așteptări care niciodată nu se realizează. Nimic nu mai este predictibil în perioadele de inflație. Nimeni nu mai poate face calcule corecte în asemenea perioadă. Am trăit, ca economist, perioada inflației din România, 1990 - 2000, când deținătorii de monedă umblau aproape zilnic prin magazine în căutarea a câte "ceva". Acel "ceva" era o marfă nouă, de valoare, un televizor, un frigider, un autoturism. Fiecare urmărea să scape cumva de moneda care se deprecia de la o zi la alta. Comportamentul inflaționist
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ne gândim doar la faptul că partidul, pentru a-și proteja reprezentanții, a deschis celebrele "ferme de partid", unități de producție, export, import și comerț dubioase, care aprovizionau frigiderele "tovarășilor". În rest, populația deținea monedă, dar nu existau mărfuri. Oamenii umblau obosiți și agitați pe străzi, purtând o plasă goală în mână și pândind magazinele alimentare, în speranța că "se bagă ceva". În momentul în care "se băga ceva", se așezau brusc la coadă și așteptau să vadă ce pot cumpăra
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
un autentic dolar de aur, p. 4). 1078 www.mises.ro 1079 Ibidem, p. 1. 1080 În de acum celebra lucrare Manifestul partidului comunist, Marx și Engels folosesc o metaforă binecunoscută asemuind în mod forțat comunismul cu o stafie care "umblă prin Europa". Se încearcă astfel ca prin această paralelă în mod voit forțată să se pună în evidență că nu este nimic periculos în această nouă "religie". "O stafie bântuie prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrânei Europe s-au
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
azi. Apoi s-a terminat războiul. Au venit rușii. A venit și colectivizarea. Tata, fiind din „clasa muncitoare”, era mai puțin expus. Așa că podul casei noastre s-a umplut de lume. Mi-aduc aminte de mașinile negre ale Securității care umblau să-i ia pe „chiaburii” satului. Preotul a dormit foarte multă vreme la noi în pod. Și mulți alții. Luam seara scara și le-o puneam dimineața, când plecau la ei acasă, pentru că operațiile Securității aveau loc numai noaptea. C.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
dar și ăsta are cancer!”. C.Ș.: Îi pedepsise pe toți providența? A.B.: Da, voise să-i pedepsească el, dar providența i-o luase înainte. Mi-a povestit cum a vrut totuși să-l pedepsească pe acest activist, Rusu. Umbla mereu prin pădure, pe bicicletă, prin locurile prin care știa că circulă Rusu. Voia să-l întâlnească singur și să-l omoare. Își pregătise cuțitul și aștepta numai momentul. Mi-a povestit că, în cele din urmă, l-a întâlnit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
pe alt mediu?”, care mi se părea la fel de obsedant. C.Ș.: Și ai început Orgolii? A.B.: Și am început Orgolii. Pentru că-mi spuneam să las volumul doi de la Fețele tăcerii pentru mai târziu, pentru când n-o să mai pot umbla prin țară, n-o să mai pot aduna atâtea fapte și pentru când o să am mai multă experiență. Iată un subiect care îmi stă la dispoziție în orice clipă. La noi te poți aștepta la orice. Chiar să nu mai poți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
să înceapă să le transmită celor din lagăr, sub formă de bocete, știri despre ceea ce se întâmpla în lume. Sau îmi povestea despre o femeie care afla când îi transportau pe deținuți cu trenul dintr-un loc în altul și umbla în urma trenului culegând biletele pe care le aruncau deținuții și le trimitea acasă ca un indiciu că mai sunt în viață. Mi-a povestit o sumedenie de lucruri impresionante despre un anumit tip de existență umană. Acolo a învățat meseria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
la Cluj. Eram mort de curios să văd cum arată. C.Ș.: Și cum arăta? A.B.: Era bolnav în ziua aceea și înconjurat de tot felul de vraci. Locuia la hotelul „Sport”. I-am spus: „Bătrâne, de ce trebuie să umbli cu ăștia după tine? Poate că-s buni, poate că-s răi, dar apelează la un doctor. Eu nu mai sunt medic, dar pot să-mi dau seama. Ce nevoie ai de curtea asta?”. Asta a fost una dintre discuții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
noroc că-mi place foarte mult”. Din fericire, trecusem de nivelul editurii și devenisem ceva mai optimist, pentru că simțisem că vrea cu adevărat s-o tipărească. După ce mi-a dat drumul, în forma în care este astăzi, am început să umblu pe la editori și tipografi să-i conving s-o tipărească repede. În vremea asta era citită de tot felul de lume, în tot felul de instituții, inclusiv la Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. Pe atunci era vicepreședinte al Consiliului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
promovarea valorilor. Dar, înainte de politică și de orice, e nevoie de bani. Trebuie fonduri pentru a pune în circulație niște nume. Mă gândesc, și despre asta am scris mereu, că cultura este investiția cea mai sigură. Pe unde nu a umblat Napoleon, a umblat Balzac. Pe unde n-a umblat Kutuzov, au umblat Tolstoi și Dostoievski. Asta este investiția cea mai sigură, calea cea mai sigură în cunoașterea și afirmarea unui popor. Valorile spirituale. Și ca export. Cimentul are aceeași formulă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
înainte de politică și de orice, e nevoie de bani. Trebuie fonduri pentru a pune în circulație niște nume. Mă gândesc, și despre asta am scris mereu, că cultura este investiția cea mai sigură. Pe unde nu a umblat Napoleon, a umblat Balzac. Pe unde n-a umblat Kutuzov, au umblat Tolstoi și Dostoievski. Asta este investiția cea mai sigură, calea cea mai sigură în cunoașterea și afirmarea unui popor. Valorile spirituale. Și ca export. Cimentul are aceeași formulă și în Zambia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
nevoie de bani. Trebuie fonduri pentru a pune în circulație niște nume. Mă gândesc, și despre asta am scris mereu, că cultura este investiția cea mai sigură. Pe unde nu a umblat Napoleon, a umblat Balzac. Pe unde n-a umblat Kutuzov, au umblat Tolstoi și Dostoievski. Asta este investiția cea mai sigură, calea cea mai sigură în cunoașterea și afirmarea unui popor. Valorile spirituale. Și ca export. Cimentul are aceeași formulă și în Zambia, și în România, și în Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Trebuie fonduri pentru a pune în circulație niște nume. Mă gândesc, și despre asta am scris mereu, că cultura este investiția cea mai sigură. Pe unde nu a umblat Napoleon, a umblat Balzac. Pe unde n-a umblat Kutuzov, au umblat Tolstoi și Dostoievski. Asta este investiția cea mai sigură, calea cea mai sigură în cunoașterea și afirmarea unui popor. Valorile spirituale. Și ca export. Cimentul are aceeași formulă și în Zambia, și în România, și în Statele Unite. În schimb, spiritul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
cu mustață mă însoțește peste tot în București: în parc, pe stradă, mă așteaptă până ies de la familia Boeraș... dar n-am avut curajul să-l întreb ce vrea decât seara, când am intrat în hotel. «E bine să nu umbli singur în ziua de azi!», a râs el!” și tot atunci mi-am notat un avertisment telefonic: „Dacă miști în front, dacă faci ca alții, vei muri!”. A fost vreun securist? Un turnător? O glumă idioată a cuiva? Un prieten
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
pe Ovidiu Genaru, care "este un poet vital, ingenios, mimetic, metaforele lui sunt îndrăznețe și mobilitatea spiritului său este mare" (Eugen Simion). Poet, prozator, dramaturg, traducător, publicist, pictor de icoane, Ovidiu Genaru spune cu nonșalanța unui impuls sarcastic, demistificator: "am umblat brambura prin literatură, mă consider un mic meseriaș particular". Evident, cititorii nu-i dau dreptate. Are peste 30 de cărți publicate, în toate genurile, dar precizează: "fumez zece țigări pe zi; eu scriu încet și țigara arde singură". A primit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
rău, toate refulările trebuiau expurgate, unii pierd, alții câștigă, ne comportăm așa cum suntem, o altă variantă a istoriei nu există decât cea pe care o trăiești. Intrat în joc, (deputatul e doar un Vot) l-am dus până la capăt. Uneori umblam fără căpătâi prin aula veche a Parlamentului și mă întrebam ce caut acolo; ești în documentare, mă consolam, se va temina într-o zi. Patru ani într-o lume surdă, aculturală, cu interese ascunse ori disimulate, o lume străină mie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pământul ei, pe moșia "pierdută astă-vară"? Poate că n-ar strica să se molipsească de la ruși de mai multă îndrăzneală, să fie mai decisă uneori, să aibă mai multă demnitate, astfel încât să nu-i mai vedem pe angajații Ambasadei Române umblând prin Chișinău speriați și mereu în vârful degetelor..." Vasile Proca: Dragă Poete, te-ai născut în satul Suceveni (16 noiembrie 1952), având ca părinți pe Catrina și Vasile Sucevan. Reținând cele două nume, Suceveni și Sucevan, întreb: cum s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
staliniste și nici mai târziu, să fie închisă Biserica din sat. De aceea, noi, copiii, am crescut într-o bună tradiție creștinească, eram prezenți la toate cununiile și la sărbătorile de Paște ori de Crăciun, iar la Iordan, când se umbla cu chiraleisa, îl însoțeam pe preot de la o casă la alta, întocmai ca în "Amintirile..." lui Creangă... Și toate astea în pofida interdicțiilor și persecuțiilor din partea direcției școlii și autorităților satului. V.P.: În Basarabia, sunt sigur că ești de acord cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pământul ei, pe moșia "pierdută astă-vară"? Poate că n-ar strica să se molipsească de la ruși de mai multă îndrăzneală, să fie mai decisă uneori, să aibă mai multă demnitate, astfel încât să nu-i mai vedem pe angajații Ambasadei Române umblând prin Chișinău speriați și mereu în vârful degetelor... V.P.: Ștefan Aug. Doinaș, un mare poet și traducător, spunea: "traducerea nu e o simplă translație de sensuri, ci "transpunerea " unui "obiect estetic" verbal dintr-un spațiu de cultură în alt spațiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
că n-am ajuns în zadar la amiază. în arenă, dumnezeu zdrăngăne din clopoței, costumat în arlechin. când a sosit, a spus c-o să facă doar câteva tumbe, c-o să stea puțin. cât să-i vedem și noi pe îngeri umblând pe sârmă. zburând la zidul morții. plutind la trapez, sărind de colo-colo prin cercuri de foc. așa a spus și de atunci circul n-a mai plecat deloc. din girofaruri, stelele sclipesc deasupra noastră, pe cer. în limba mea cuvintele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]