11,500 matches
-
local/caz │ 10 O.7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.8 Cură chirurgicală a othematomului │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonală │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședință) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestivă armată în afonii psihogene (ședință) psiholog │ 15 T.3.a│Protocol de tratament pentru curieterapie interstițială și endocavitară │ 50 X.2 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 X.9 │Endoscopie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196788_a_198117]
-
local/caz │ 10 O.7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.8 Cură chirurgicală a othematomului │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonală │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședință) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestivă armată în afonii psihogene (ședință) psiholog │ 15 T.3.a│Protocol de tratament pentru curieterapie interstițială și endocavitară │ 50 X.2 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 X.9 │Endoscopie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196787_a_198116]
-
performanță personală în viață, în muncă și în învățarea aferentă. Aceste competențe mai largi pot fi subdivizate în opt categorii: - comunicarea în limba maternă - abilitatea de a exprima și interpreta gânduri, sentimente, fapte, idei, în formă orală și scrisă (ascultare, vorbire, citire, scriere) și de a interacționa lingvistic în mod adecvat în diferite contexte sociale (laserviciu, acasă, în timpul liber etc.); - comunicarea într-o limbă străină are aceleași patru dimensiuni ca și comunicarea în limba maternă (ascultare, vorbire, citire, scriere), chiar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
orală și scrisă (ascultare, vorbire, citire, scriere) și de a interacționa lingvistic în mod adecvat în diferite contexte sociale (laserviciu, acasă, în timpul liber etc.); - comunicarea într-o limbă străină are aceleași patru dimensiuni ca și comunicarea în limba maternă (ascultare, vorbire, citire, scriere), chiar dacă nu la același nivel de utilizare a limbii; - matematice și de bază în știință și tehnologie - abilitatea de a utiliza operațiile matematice de bază, de a face calcule mentale și scrise pentru a rezolva ovarietate de probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diminuează abilitatea de a identifica anumite culori,îndeosebi nuanțele de albastru și verde (Dacey și Travers, 2002). Auzul este cel mai afectat de vârstă. Concret, sunt receptate cu dificultate atât sunetele înalte (Rupp, apud Lugo și Hershey, 1979), cât și vorbirea în șoaptă. În plus, pierderea auzului este mai evidentă la bărbați decât la femei. Complexul gustativo-olfactiv se angajează și el pe o pantă descendentă. Și anume, după 50 de ani, scade capacitatea individului de a repera stimulii de intensitate redusă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concentrarea asupra expunerii. Activitățile formatorului în cadrul unei astfel de abordări implică: structurarea și transferul cunoștințelor pe care dorește să le transmită, determinând punctele-cheie ale expunerii sale, exemplele ilustrative și progresia viitoare; prezența fizică a formatorului (gesturi, atitudini...), exprimarea sa orală (vorbire, intonație etc.) și suporturile pe care le utilizează; comunicarea cu participanții. Iată câteva exemple de metode centrate pe profesor. a) Prelegerea, prezentarea: în ciuda multor critici de-a lungul anilor, lecturarea în fața unei audiențe (însoțită sau nu de discuții), alocuțiunea sau
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care vorbesc mult și spun puțin, consumând timp din comunicare, privându-i pe alți colegi (cursanți adulți) de accesul la discuții, doar pentru că-și etalează forța comunicantă „abrazivă” și „colțuroasă”. Abilități de ascultare superioaretc "Abilități de ascultare superioare" Cu toate că atât vorbirea (limbajul expresiv), cât și ascultarea (limbajul impresiv), respectiv „producția” și „consumul” de limbaj, reprezintă oralitatea ca întreg, ca ipostază primordială a comunicării interumane, cele două „laturi” au fost abordate totuși separat în teoria comunicării, cel mai tentant de studiat fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
expresiv), cât și ascultarea (limbajul impresiv), respectiv „producția” și „consumul” de limbaj, reprezintă oralitatea ca întreg, ca ipostază primordială a comunicării interumane, cele două „laturi” au fost abordate totuși separat în teoria comunicării, cel mai tentant de studiat fiind, desigur, vorbirea, considerată mult timp o activitate lingvistică de prim rang. Abia pe la mijlocul secolului XX a început să fie luată în seamă, după cum merită, și îndelung neglijata ascultare, mult timp pusă în umbră de mai „vizibila” și mai „energetica” vorbire. Și totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind, desigur, vorbirea, considerată mult timp o activitate lingvistică de prim rang. Abia pe la mijlocul secolului XX a început să fie luată în seamă, după cum merită, și îndelung neglijata ascultare, mult timp pusă în umbră de mai „vizibila” și mai „energetica” vorbire. Și totuși, vorbirea apare, privind ontogenetic evoluția comunicării umane, după un considerabil „stagiu” de ascultare exclusivă, care permite și facilitează învățarea, pregătind decisiv debutul acestui proces prin așa-numita readiness for language learning („a fi gata pentru învățarea limbajului”) care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
considerată mult timp o activitate lingvistică de prim rang. Abia pe la mijlocul secolului XX a început să fie luată în seamă, după cum merită, și îndelung neglijata ascultare, mult timp pusă în umbră de mai „vizibila” și mai „energetica” vorbire. Și totuși, vorbirea apare, privind ontogenetic evoluția comunicării umane, după un considerabil „stagiu” de ascultare exclusivă, care permite și facilitează învățarea, pregătind decisiv debutul acestui proces prin așa-numita readiness for language learning („a fi gata pentru învățarea limbajului”) care se manifestă la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
performanță personală în viață, în muncă și în învățarea aferentă. Aceste competențe mai largi pot fi subdivizate în opt categorii: - comunicarea în limba maternă - abilitatea de a exprima și interpreta gânduri, sentimente, fapte, idei, în formă orală și scrisă (ascultare, vorbire, citire, scriere) și de a interacționa lingvistic în mod adecvat în diferite contexte sociale (laserviciu, acasă, în timpul liber etc.); - comunicarea într-o limbă străină are aceleași patru dimensiuni ca și comunicarea în limba maternă (ascultare, vorbire, citire, scriere), chiar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
orală și scrisă (ascultare, vorbire, citire, scriere) și de a interacționa lingvistic în mod adecvat în diferite contexte sociale (laserviciu, acasă, în timpul liber etc.); - comunicarea într-o limbă străină are aceleași patru dimensiuni ca și comunicarea în limba maternă (ascultare, vorbire, citire, scriere), chiar dacă nu la același nivel de utilizare a limbii; - matematice și de bază în știință și tehnologie - abilitatea de a utiliza operațiile matematice de bază, de a face calcule mentale și scrise pentru a rezolva ovarietate de probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diminuează abilitatea de a identifica anumite culori,îndeosebi nuanțele de albastru și verde (Dacey și Travers, 2002). Auzul este cel mai afectat de vârstă. Concret, sunt receptate cu dificultate atât sunetele înalte (Rupp, apud Lugo și Hershey, 1979), cât și vorbirea în șoaptă. În plus, pierderea auzului este mai evidentă la bărbați decât la femei. Complexul gustativo-olfactiv se angajează și el pe o pantă descendentă. Și anume, după 50 de ani, scade capacitatea individului de a repera stimulii de intensitate redusă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concentrarea asupra expunerii. Activitățile formatorului în cadrul unei astfel de abordări implică: structurarea și transferul cunoștințelor pe care dorește să le transmită, determinând punctele-cheie ale expunerii sale, exemplele ilustrative și progresia viitoare; prezența fizică a formatorului (gesturi, atitudini...), exprimarea sa orală (vorbire, intonație etc.) și suporturile pe care le utilizează; comunicarea cu participanții. Iată câteva exemple de metode centrate pe profesor. a) Prelegerea, prezentarea: în ciuda multor critici de-a lungul anilor, lecturarea în fața unei audiențe (însoțită sau nu de discuții), alocuțiunea sau
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care vorbesc mult și spun puțin, consumând timp din comunicare, privându-i pe alți colegi (cursanți adulți) de accesul la discuții, doar pentru că-și etalează forța comunicantă „abrazivă” și „colțuroasă”. Abilități de ascultare superioaretc "Abilități de ascultare superioare" Cu toate că atât vorbirea (limbajul expresiv), cât și ascultarea (limbajul impresiv), respectiv „producția” și „consumul” de limbaj, reprezintă oralitatea ca întreg, ca ipostază primordială a comunicării interumane, cele două „laturi” au fost abordate totuși separat în teoria comunicării, cel mai tentant de studiat fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
expresiv), cât și ascultarea (limbajul impresiv), respectiv „producția” și „consumul” de limbaj, reprezintă oralitatea ca întreg, ca ipostază primordială a comunicării interumane, cele două „laturi” au fost abordate totuși separat în teoria comunicării, cel mai tentant de studiat fiind, desigur, vorbirea, considerată mult timp o activitate lingvistică de prim rang. Abia pe la mijlocul secolului XX a început să fie luată în seamă, după cum merită, și îndelung neglijata ascultare, mult timp pusă în umbră de mai „vizibila” și mai „energetica” vorbire. Și totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind, desigur, vorbirea, considerată mult timp o activitate lingvistică de prim rang. Abia pe la mijlocul secolului XX a început să fie luată în seamă, după cum merită, și îndelung neglijata ascultare, mult timp pusă în umbră de mai „vizibila” și mai „energetica” vorbire. Și totuși, vorbirea apare, privind ontogenetic evoluția comunicării umane, după un considerabil „stagiu” de ascultare exclusivă, care permite și facilitează învățarea, pregătind decisiv debutul acestui proces prin așa-numita readiness for language learning („a fi gata pentru învățarea limbajului”) care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
considerată mult timp o activitate lingvistică de prim rang. Abia pe la mijlocul secolului XX a început să fie luată în seamă, după cum merită, și îndelung neglijata ascultare, mult timp pusă în umbră de mai „vizibila” și mai „energetica” vorbire. Și totuși, vorbirea apare, privind ontogenetic evoluția comunicării umane, după un considerabil „stagiu” de ascultare exclusivă, care permite și facilitează învățarea, pregătind decisiv debutul acestui proces prin așa-numita readiness for language learning („a fi gata pentru învățarea limbajului”) care se manifestă la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din adolescență ne impresiona pe toți prin maturitate. Dacă este adevărat că fiecăruia soarta îi pune în spate povara pe care o poate duce, atunci Visarion își împlinea pur și simplu destinul. Era amabil și într-un fel anume însingurat. Vorbirile noastre, care ne-au adus la multe și bune înțelegeri ale fenomenului artistic, sunt mult mai apropiate acum, la bătrânețe, decât atunci, când stăteam cu toți sub aripa nonșalanței și-a dezinvolturii. Adevărul este că tatăl-adolescent impunea respect. Era un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în "tăcerea vorbitoare": În Cehov există substanță pură, mai multă substanță decât cuvinte. O calitate necunoscută, fără limite, se întinde pe sub text. [...] Un limbaj făcut din pauze, ticuri, fraze întrerupte, sugestii găsim adesea lipsuri care redau mult mai bine esențialul. Vorbirea există pentru ca oamenii să nu se poată înțelege.3 "Aventura" spectacolului, la care este chemat spectatorul să ia parte, nu ne va aduce în prim-plan comentariul, exegeza, explicația autoreferențială a celor care au participat la "facerea" operei scenice, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
relația dintre creația poetică și interpretare, între poezie, jocul actorului și spectacolul pus în scenă este mai strânsă decât ne putem imagina, și mai presus de știintă. Aici Alexa Visarion pare să-și aducă aminte de Paul Valery, care opunea vorbirea zilnică și discursul științific, dominate de trecător și indicativul referențial, cuvântului poetic care se indică pe sine și durează, fără să precizeze o țintă anume, de vreme ce arată către ceva deschis, către "totul care trimite la tot" des invocat de Goethe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
17. Acest proces de constituționalizare ca să acceptăm acest termen este, desigur, anterior Conferinței de la Bruxelles și adoptării Tratatului Constituțional European în forma din 2003. Încă prin Declarația de la Laeken cu privire la viitorul Uniunii Europene, din 15 decembrie 2001, s-a făcut vorbire despre "constituționalizarea tratatelor". În literatura de specialitate, s-a susținut, de altfel, că și în lipsa unui tratat constituțional perfectat în forme exprese, Europa dispune de o "Constituție"; prin aceasta se înțelegea ansamblul prevederilor cuprinse în tratatele fundamentale de la Roma, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Uniunii Europene, precum și drepturile și principiile care decurg din aceste reguli. Sintagma "acquis communautaire" poate fi tradusă în românește prin "zestre comunitară" sau "patrimoniu comunitar". Întrucât termenul a intrat deja, ca atare, în limba română, fiind preluat nu numai în vorbirea curentă sau în lucrări de specialitate, ci și în documente oficiale (Programul Național de Aderare la Uniunea Europeană, Programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2001-2004, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, acte normative etc.), nu mai este necesară traducerea lui. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
intensificarea suferinței, al treilea reprezint] încetarea suferinței (nirvana), iar ultimul constituie ins]și metodă de a pune cap]ț suferinței (Nobilă C]rare în Opt Trepte). Această din urm] prezint] urm]toarele aspecte: 1) înțelegere corect], 2) gândire dreapt], 3) vorbire dreapt], 4) manifestare decent], 5) trai decent, 6) efort drept, 7) atenție treaz], 8) concentrare dreapt]. O tr]s]tur] important] a acestei metode o constituie gruparea elementelor în trei diviziuni: elementele de la 3 la 5 reprezint] conduită etic] (sșla
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evalu]rii acțiunii umane este noțiunea de kamma, ce are la bâz] principiul cauzalit]ții etice. Termenul kamma al dialectului pali este folosit pentru a face referire la acte de voinț] a c]ror modalitate de exprimare o constituie gândirea, vorbirea și faptele. Afirmația atât de cunoscut], conform c]reia esență faptei este dat] de însuși motivul ei, orienteaz] evaluarea acțiunii umane spre perspectiva etic]. Actele de voinț] care fac obiectul evalu]rii etice pot fi pozitive, negative, neutre sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]