15,743 matches
-
seriozitate și ironie pornirea clinic-scriitoricească spre apocalipsă, spre tema individului sufocat de sistem. Vonnegut este unul dintre aceia care preamăresc romantic individul mic cât o furnică, strivit de o istorie mai degrabă corporatistă, decât nedreaptă. Europeanul e obsedat de destin. Americanul pare a fi obsedat de oprimarea economic-istorică și de rețeaua de control al individului. E o observație care poate fi aplicată și în popcultura fiecărei zone. Cea americană este creatoare de cult, de iconuri, cea europeană este mai ales fabricantă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Mediu - încă nu s-a terminat“. Kurt Vonnegut, Dick Ochi-de-mort, traducere de Ana-Maria Lișman, colecția „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 2007 COOLTURISME Mădălina COCEA Visul unui absolvent de vară Dacă s-ar face un top al lucrurilor pentru care sunt invidiați americanii, momentul absolvirii liceului sau facultății ar ocupa una dintre primele zece poziții. Tichii aruncate în aer ca în Beverly Hills, discursuri emoționante ca în Girl, Interrupted, ritual de trecere în altă perioadă a vieții ca în filmul Absolventul, ceremonie la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
cuvântările se țin doar în latină, sceptrele sunt elemente aproape nelipsite de la universitățile cu tradiție, iar unele amenajează chiar și un tron pentru conducerea universității. Și tocmai această tradiție, la fel ca toate lucrurile bune pentru care îi invidiem pe americani, este în fapt una moștenită de la europeni. Cum mi-am petrecut începutul de blog De două ori pe lună, vă prezentăm un best-of al însemnărilor de pe blogurile „Suplimentului de cultură“. Acestea aparțin unor nume cunoscute precum Ruxandra Cesereanu, Daniel Cristea-Enache
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
trei factori? Oricare ar fi adevărul, numeroase studii (cu precădere de factură experimentală) au reușit să pună în lumină rezultate parțiale, precum ameliorarea imaginii candidatului ori impactul emoțional al spoturilor (Kaid et al., 1991). Patterson și McClure apreciau deja că americanii obțineau informații privind pozițiile ocupate de candidați în funcție de mize, mai curînd datorită spoturilor publicitate, decît emisiunilor de știri (news), în proporție de unu la patru. Care este explicația acestor efecte? Mai întîi, remarcăm faptul că în ceea ce privește publicitatea televizată, mai ales
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
jurnalist (11%), dezbaterea dintre jurnaliști și specialiști în politică, fără prezența oamenilor politici (10%). Comportamentele ca atare ale cetățenilor francezi în perioada campaniei din 1988 au fost analizate de Semetko (in Kaid et al., 1991) și comparate cu cele ale americanilor. 23% dintre cei chestionați au manifestat un viu interes pentru campanie. Dacă nivelele de expunere la informație pentru americani sînt superioare nivelelor înregistrate la francezi, acestea din urmă sînt caracterizate de o atenție mult mai susținută. În schimb, cei intervievați
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
francezi în perioada campaniei din 1988 au fost analizate de Semetko (in Kaid et al., 1991) și comparate cu cele ale americanilor. 23% dintre cei chestionați au manifestat un viu interes pentru campanie. Dacă nivelele de expunere la informație pentru americani sînt superioare nivelelor înregistrate la francezi, acestea din urmă sînt caracterizate de o atenție mult mai susținută. În schimb, cei intervievați declară că nu au văzut la televizor nici o emisiune oficială, 50% pentru Mitterrand și 53% pentru Chirac. Doar 5
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
New Directions in Political Communication, Sage, 1990. 26 Pentru producția mitologică în politică, a se vedea lucrările lui Ph. Braud precum Le suffrage universel contre la démocratie și La vie politique. 27 E.G.Bormann, The Force of Fantasy. Restoring the American Dream, Carbondale, SIU Press, 1985. 28 Asupra problemelor ridicate de un demers constructivist asupra comunicării politice, a se vedea D.L.Swanson, in Kaid, Gerstle, Sanders, 1991. 29 Cf. infra, conceptualizarea noastră asupra comunicării electorale. 30 P.M.Hall, "Une analyse symbolique-interactionniste
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Sanders, Mediated Politics in Two Cultures, New York, Praeger, 1991. 39 D. Lindon, "Le positionnement des candidats", in Médiapouvoirs (9), 1988. 40 G. Grunberg, E. Dupoirier, "Les cibles de la campagne", ibid. 41 R. Armstrong, The Next Hurrah. The Communication Revolution in American Politics, New York, W. Morrow, 1988. 42 K. Godwin, One Billion Dollars of Influence. The Direct Marketing of Politics, Chatham, New Jersey, Chatham House, Publ., 1988. 43 L. Sabato, The Rise of Political Consultants, New York, Basic Books, 1981. 44 Pentru o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
interacțiunii sociale. Mediul înconjurător contexte în care se manifestă agresivitatea Studiile istorice și de documentare arată că anumite caracteristici ale mediului înconjurător pot deveni surse de anxietate și de suferință pentru individ. Evenimentele istorice din anii 1960 le-au permis americanilor să înțeleagă faimoasa expresie "long, hot summer" care trimitea în epocă la pornirile rebele și încăierările rasiale produse în zilele foarte călduroase (Baron et al., 1994). Aceste coincidențe i-au determinat pe specialiști să cerceteze corelația dintre factorii de mediu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este strict reglementat, frecvența actelor criminale este mult mai redusă. În opinia autorilor, ar mai putea exista și o altă ipoteză care să ne facă să înțelegem mai bine rata crescută de violență în SUA, cu precădere această tendință a americanilor de a căuta soluții agresive pentru rezolvarea conflictelor interpersonale. Archer și McDaniel (1995) au efectuat un studiu internațional ale cărui rezultate confirmă concluzia de mai sus. Cercetătorii i-au rugat pe cetățenii din 10 țări occidentale, din Japonia și din
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Japonia și din Coreea să scrie diverse istorii în care să propună soluții la numeroase conflicte personale. Istoriile au fost ulterior analizate în funcție de termenii violenți și non violenți pe care îi conțineau. Mai mult de 30% dintre istoriile scrise de către americani cuprindeau o formă de violență. Americanii s-au clasat pe locul patru în urma Noii-Zelande, Australiei și Irlandei de Nord. Datele obținute indică că, față de alte țări industrializate, americanii folosesc mai des soluții și mijloace violente pentru rezolvarea problemelor personale. Alte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
diverse istorii în care să propună soluții la numeroase conflicte personale. Istoriile au fost ulterior analizate în funcție de termenii violenți și non violenți pe care îi conțineau. Mai mult de 30% dintre istoriile scrise de către americani cuprindeau o formă de violență. Americanii s-au clasat pe locul patru în urma Noii-Zelande, Australiei și Irlandei de Nord. Datele obținute indică că, față de alte țări industrializate, americanii folosesc mai des soluții și mijloace violente pentru rezolvarea problemelor personale. Alte rezultate oferite de Archer și Gartner
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe care îi conțineau. Mai mult de 30% dintre istoriile scrise de către americani cuprindeau o formă de violență. Americanii s-au clasat pe locul patru în urma Noii-Zelande, Australiei și Irlandei de Nord. Datele obținute indică că, față de alte țări industrializate, americanii folosesc mai des soluții și mijloace violente pentru rezolvarea problemelor personale. Alte rezultate oferite de Archer și Gartner (1984) sugerează că țările luate în calcul pot fi de asemenea clasificate după nivelurile lor diferite de agresivitate în funcție de participarea lor la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Bandura, 1999). Procesele de acest fel explică absența compasiunii pentru răniții civili de pe câmpul de luptă inamic, chiar și la sfârșitul luptei. După bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai puțin de 5 % dintre americani au afirmat că n-ar fi trebuit folosită arma nucleară, în timp ce 23 % au spus că trebuia folosită și mai mult (Aronson et al., 1994, p.483). Acest fenomen poate fi explicat printr-un proces de dezangajare morală (devalorizare a victimei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
afirmat că n-ar fi trebuit folosită arma nucleară, în timp ce 23 % au spus că trebuia folosită și mai mult (Aronson et al., 1994, p.483). Acest fenomen poate fi explicat printr-un proces de dezangajare morală (devalorizare a victimei) a americanilor față de japonezi. Activarea poate duce la agresivitate atunci când individul consideră că activarea fiziologică este cauzată de provocarea la care tocmai a fost supus, în condițiile în care răspunsul său predominant la provocare este agresivitatea. Agresivitatea poate determina reducerea activării în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
E. și PENROD S., Effects of long-term exposure to violent and sexually degrading depictions of women. Journal of Personality and Social Psychology 55, 1988, pp. 758-768. MADONNA P.G., VAN-SCOYK S. și JONES D.P., Family interactions within incest and nonincest families. American Journal of Psychiatry, 148, 1991, pp. 46-49. MALAMUTH N. M., The confluence model as an organizing framework for research on sexually aggressive man: Risk moderators, imaged aggression, and pornography consumption. În R.G. GEEN și E. DONNERSTEIN (Eds.). Human aggression: Theories
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
et-al., Reason to hope: A psychosocial perspective on violence and youth, Washington, DC, US, American Psychological Association, pp. 447-456, 1994. SILVER L.B., DUBLIN C.C. și LOURIE R.S., Does violence breed violence? Contributions from a study of the child abuse syndrome. American Journal of Psychiatry, 126, 1969, pp. 404-407. SMITH S.L. și DONNERSTEIN E., Harmful effects of exposure to media violence: Learning of aggression, emotional desensitization, and fear. În R.G. GEEN și E. DONNERSTEIN (Eds.). Human aggression: Theories, research, and implications for
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
of Grammar with Particular Reference to the Order of Meaningful Elements, în Joseph H. Greenberg (editor), Universals of Language, MIT Press, Londra, 1963, pp. 73-113. Greenberg, Joseph H., The Nature and Uses of Linguistic Typologies, în rev. "Internațional Journal of American Linguistics", vol. 23, nr. 2, 1957, pp. 68-77. Greenberg, Joseph H., The Typological Method, în vol. Thomas A. Sebeok (editor), Current Trends în Linguistics, vol. 11, Diachronic, Areal, and Typological Linguistics, Mouton, Haga-Paris, 1973, pp. 149-193. Greenberg, Joseph H. (editor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
of Post-Colonial Englishes, Oxford University Press, South Melbourne, 2001. Ringe, Donald, From Proto-Indo-European to Proto-Germanic, vol. 1: A Linguistic History of English, Oxford University Press, Oxford, 2006. Rohdenburg, Günter; Schlüter, Julia (editori), One Language, Two Grammars? Differences between British and American English, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. Salmons, Joseph, A History of German. What the Past Reveals about Today's Language, Oxford University Press, Oxford, 2012. Sanders, Ruth H., German. Biography of a Language, Oxford University Press, Oxford, 2010. Toller, T.N.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
the UȘA. Themes for the Twenty-first Century, Cambridge University Press, Cambridge, 2004. Greenberg, Joseph H.; Ruhlen, Merritt, Ăn Amerind Etymological Dictionary, Department of Anthropological Sciences, Stanford University, 2007. Greenberg, Joseph H., În Defense of Amerind, în rev. "Internațional Journal of American Linguistics", vol. 62, nr. 2, 1996, pp. 131-164. Greenberg, Joseph H., Language în the Americas, Stanford University Press, Stanford/California, 1987. Launey, Michel, Ăn Introduction to Classical Nahuatl, Cambridge University Press, Cambridge, 2011. Migliazza, Ernest; Campbell, Lyle, Panoramă General de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Théorie, Applications, Implications, L'Harmattan, Paris, 2003. Chaudenson, Robert, La genèse des créoles de l'Océan Indien, L'Harmattan, Paris, 2010. Chaudenson, Robert, Leș créoles, PUF, Paris, 1995. Drechsel, Emanuel J., Mobilian Jargon. Linguistic and Sociohistorical Aspects of a Native American Pidgin, Clarendon Press/Oxford University Press, Oxford/New York, 1997. Ferguson, Charles A., Diglossia, în "Word", 15, nr. 2, 1959, pp. 325-340 (Trad. rom. în Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Dumitru Chițoran, Sociolingvistica. Orientări actuale, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975, pp. 135-146). Francescato
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ulei, coriandru, degețel etc. In asemenea situații, țăranii nemaiputând suferi în unele localități s-au revoltat cerând dreptate. Vechea exportare a moșierilor a fost înlocuită cu un altfel de exploatare. țăranii mai pe față, mai pe la dos, așteptau să vină americanii să-i scoată din mâna comuniștilor. Dar, de unde americani? Așa că s-au ridicat la luptă, revoltându-se, cum s-a întâmplat la Vatra. Puțin a lipsit atunci ca să nu se întâmple o vărsare de sânge. La revolta vătrenilor au participat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
difuzeze „Lambada de parcă am fi venit din fundul Siberiei. Ca să fure mintea lumii, televiziunea atunci, ca și acum zecile de posturi de televiziune, s-a dovedit a fi un partizan al puterii și ale unor grupuri de interese. Au dreptate americanii să ne poreclească că suntem un popor de ―privitori la televizor. Tot ce a fost mai rău în Europa și-a făcut loc în România. în cadrul Cooperativei Agricole de Producție din Hudești s-au executat lucrări de amenajare a irigațiilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de expunere la fumuri toxice și aspect imagistic concludent pe tomografia computerizată toracică. astmul cu dispnee continuă se deosebește de BPOC prin aspectul dispneei, absența istoricului de tabagism și probele ventilatorii. III.1.6. Stadializarea BPOC Prezentăm varianta acceptată de American Thoracic Society (1998). 1. STADIUL I pentru VEMS > 50% În această categorie intră forme ușoare de boală, pacienți în majoritate asimptomatici, care necesită îngrijiri medicale minore. 2. STADIUL II pentru VEMS cuprins între 36-49%, în care se înscriu pacienții simptomatici
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Sikh, din cauza turbanelor, au fost confundați cu teroriștii musulmani din SUA. Cu ocazia unei cine de Iftar (o sărbătoare tradițională musulmană, când familiile mănâncă împreună), organizată tradițional la Casa Albă, Barack Obama a comemorat victimele atacului, precizând că: “Atentatele asupra americanilor de orice credință sunt atacuri la libertatea tuturor cetățenilor. Nimeni nu trebuie să se teamă într-un locaș sfânt, iar fiecare american are dreptul la religia sa.” Și totuși, incidente soldate cu morți și răniți au existat dintotdeauna, la toate
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]