11,678 matches
-
1699 locuitori , din care : Conform datelor din " Recensământul general agricol 2002-2003 " furnizate de către Direcția județeană de statistică Cluj, comuna Suatu { cuprinzînd satele Aruncuta, Dâmburile și Suatu } are o suprafata agricolă de 4986 hectare , din care utilizate efectiv 4572 hectare . Suprafață arabila este de 3195 hectare , din care 46 ha. reprezintă grădini. Pășunile au o suprafata totală de 1325 hectare. Economia este preponderent agrara și nu există deocamdată o strategie clară de dezvoltare cum ar fi împădurirea dealurilor golașe aflate în partea
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
iobagi, 15 capi de familie jeleri și 9 familii de altă condiție socială), în anul 1762 întâlnim deja 90 de familii, din care 88 ortodoxe și 2 familii unite... Cei trei preoți uniți aveau în posesie 4 case parohiale, teren arabil și pentru cosit. Analiza Hârtii Iosefine indică că aceste case parohiale erau amplasate în centrul satului (simbolizate cu o cruce), la nord de intersecția celor două pâraie (unul curge de la Ciurgău, în direcția vest - est - nord, iar celălalt de la Fanate
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
generale din sat, neutilizate. Satul este legat de comună Suatu printr-un drum betonat și este racordat din anul 2008 la rețeaua de apă potabilă de la magistrală din Cluj. Se află la 6 km de Băile Cojocna.Suprafața de teren arabil de circa 1200 hectare, reprezintă o resursă importantă pentru viitor, la care se adaugă circa 50 hectare pregătite pentru cultura vitei de vie, orientare sud-est.. Una din marile resurse ale satului o reprezintă cele patru mari pășuni ale satului (Contenit
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
copii locuiau împreună cu tatăl. Despre Sandu știm că și acesta era iobag, avea în grija lui 3 băieți și o fată, toți necăsătoriți și era bigam . Legat de situația materială a preotului Vasile acesta avea patru case parohiale și pământ arabil de 36 de câble , respectiv fînaț de 10 care , situație deosebit de bună pentru acele vremuri. Acesta, în iulie 1761, cănd satul Aruncuta a fost vizitat de protopopul unit era încă nehotărât în a trece la uniți, în condițiile în care
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
la km 25 și DJ Craiova-Cetate la km 72. Comunele cele mai apropiate sunt: spre sud - Hunia; spre NV - Izîmșa și NE - Unirea. Comuna are o suprafață locuibilă de 244 ha, o suprafață agricolă de 6.243 ha (60% teren arabil, 10% păduri și 30% alte destinații). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cetate se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79,49%), cu o minoritate
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
economică tradițională și caracteristică pentru locuitorii județului Dolj. Și acum majoritatea populației din comuna Breasta lucrează în propriile gospodării agricole. Populația salariată în domeniul agricol este redus, însumând 11 persoane. Întreaga suprafață agricolă este de 3955,85 ha, din care arabil - 2388 ha. Activitățile agricole din zonă sunt subordonate, de regulă, de nevoia de subzistență. Dotările gospodăriilor sunt reduse, situate la nivelul minimei subzistente. Agricultura centralizată, practicată până în anul 1989, a dus la formarea unor mari unități agricole (CAP, IAS), specializate
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
primește satele Călinești și Gogoșești, ce făceau parte din comuna Vulpeni - raion Balș. Comună Mischii datorită așezării sale geografice are și a avut o economie înfloritoare. În anul 1892, comuna avea o suprafață de 5010 pogoane, din care 4512 pogoane arabile, 210 pogoane fânețuri, 100 pogoane vie. În anul 1912 în comuna se găseau o Bancă Populară "Alexandru Nicolaide" înființată în anul 1911, Obștea de Arendare "Izvorul țăranului" înființată în anul 1911, o moară pe benzină, 2 biserici, școala primară, primărie
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
Craiova să fie deviată prin Palilula în loc de Bucovăț și să fie continuată până la Podari. Toponime originale din jurul Palilulei : Grejdana (pădure întunecoasă și umbroasă, preferata craiovenilor pentru petrecerile de Paște și pentru picnicuri în sfârșitul de săptămână), Vârtoasa (deal cu teren arabil) , Giangalia ( pădure și fântână), Grosu (deal cu teren arabil), Pandurești (locație în pădurea Oborului), Drumul Roșu (drum forestier antic, de culoare galben-roșiatică care urcă din Valea Oborului spre Pandurești), Hotu (pădure de stejăriș la sud de sat), Harlea ( o vale
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
să fie continuată până la Podari. Toponime originale din jurul Palilulei : Grejdana (pădure întunecoasă și umbroasă, preferata craiovenilor pentru petrecerile de Paște și pentru picnicuri în sfârșitul de săptămână), Vârtoasa (deal cu teren arabil) , Giangalia ( pădure și fântână), Grosu (deal cu teren arabil), Pandurești (locație în pădurea Oborului), Drumul Roșu (drum forestier antic, de culoare galben-roșiatică care urcă din Valea Oborului spre Pandurești), Hotu (pădure de stejăriș la sud de sat), Harlea ( o vale asemănătoare văii Palilulei , situată la sud-vest de sat, în
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
sud de sat), Harlea ( o vale asemănătoare văii Palilulei , situată la sud-vest de sat, în care se voia construirea unui sat - soră cu Palilula. Proiectul a fost abandonat în anul 1932. În prezent terenul alocat Palilulenilor pentru construirea Harlei este arabil și se numește "Vetrele de Căși" , Hoaga Mare ( continuarea spre amonte a Văii Oborului), Condoaica (vâlcea bifurcată aflată la vestul Palilulei, orientată spre sud), Călugăr ( continuarea spre extrema vestică a Văii Palilulei), Valea Ulmului - continuarea spre extrema estică, spre Jiu
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
Silvostepa ce a dominat aceste întinderi în secolul al XVI-lea a fost defrișată și cultivată. Au mai rămas 226 ha de padure în care întâlnim specii de stejar, ulm, frasin, cer, pin, brad, salcâm și altele. Suprafețele de teren arabil s-au extins în fiecare secol ajungând în anul 1910 la 5891 ha, iar în anul 2002 la 4076 ha, din care 2995 ha teren arabil, 313 ha vie, 245 ha pășuni și 523 ha neagricole. Solurile sunt cernoziomuri levigate
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
specii de stejar, ulm, frasin, cer, pin, brad, salcâm și altele. Suprafețele de teren arabil s-au extins în fiecare secol ajungând în anul 1910 la 5891 ha, iar în anul 2002 la 4076 ha, din care 2995 ha teren arabil, 313 ha vie, 245 ha pășuni și 523 ha neagricole. Solurile sunt cernoziomuri levigate, soluri brune aluviale, frecvent gleizate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lipovu se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
pâlcuri de pădure de cer și gârniță (în sud) și culturi agricole. Reprezentată prin rozătoare (șoarecele de câmp, iepurele de câmp), păsări, insecte, reptile. Caracteristice sunt solucrile negre și brune argiloase compacte, solurile brune și regosolurile și subsolurile argiloiluviale. Terenuri arabile valorificate agricol. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura, cu ramurile ei conexe. În anul 1892, comuna avea o moară cu abur, cinci cârciumi. Efectivul de animale era de 560 vite mari cornute, 1.569 vite mici, 114 porci. În
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
cuaternală, prin scufundare, fapt care explică lipsa de legătură vizibilă dintre zona muntoasă și zona dealurilor. Cea mai mare parte a teritoriului satului Brădiceni este acoperită cu păduri. Se întâlnesc în majoritate copaci de esență tare: stejar, fag, carpen. Terenul arabil ocupă o suprafață de 1302 ha., în majoritate cultivat cu porumb. Prin existența să în Depresiunea Subcarpatica, climatul satului are un caracter pronunțat mediteranean. În această zonă cresc castanul și nucul. Datorită apropierii de munte și a vântului de N-
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
clasă și o cancelarie, pentru care s-au cheltuit 4395 de lei. În 1922 i s-a mai adăugat încă o sală de clasă. Cu ocazia reformei agrare din 1919 școala a fost împroprietărită cu 4,5 hectare de teren arabil. Din venitul de pe acest teren și dintr-o mică subvenție de la primărie s-a întreținut școala, până la reforma din 1948. Datele statistice oferă o situație a numărului de elevi înscriși pe decenii.Astfel, pentru deceniul 1888-1898 apar înscriși în clasa
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată datorită tradiției locuitorilor în acest domeniu. Agricultură este reprezentată mai ales prin pășuni și fânețe, ceea ce denotă că în centrul agriculturii, creșterea animalelor (bovine și ovine) ocupă locul de frunte.Suprafața arabila reprezintă o mică parte din totalul suprafeței agricole (5,56%) și reprezintă rareori parcele mari cultivate și mai mult grădini ale populației de la case. Suprafață agricolă după modul de folosință are 917ha, ceea ce reprezintă aproximativ 20%din totalul suprafeței teritoriului
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
ocupate în agricultură se datorează faptului că plantele cultivatesunt pentru nevoile proprii, fără a fi implicate în comerț. În ceea ce privește suprafață totală a orașului, 4111ha, aceasta este împărțită după cumreiese din tabelul de mai jos, în: -suprafață agricolă care include: suprafață arabila, pășuni, fânețe, însumând 917hha; -suprafață neagricola care include: fondul forestier, ape, suprafața drumurilor, a construcțiilor și terenuri neproductive, totalizând 3194ha; Dintre ramurile industriale, cea a mineritului reprezintă activitatea de bază a locuitorilor chiar dacă s-a ajuns la un număr foarte
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
bulgari din sudul Dunării care au vrut să scape de asuprirea turcească. În dorința de a eterogeniza componența etnică a Basarabiei și de a reduce ponderea elementului moldovenesc, autoritățile ruse le-au pus la dispoziție coloniștilor bulgari și găgăuzi terenuri arabile, scutindu-i pe timp de 10 ani de plata impozitelor către stat. Coloniștii bulgari au întemeiat așezări și s-au ocupat cu agricultura și creșterea oilor. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat
Raionul Ismail () [Corola-website/Science/298623_a_299952]
-
bulgari din sudul Dunării care au vrut să scape de asuprirea turcească. În dorința de a eterogeniza componența etnică a Basarabiei și de a reduce ponderea elementului moldovenesc, autoritățile ruse le-au pus la dispoziție coloniștilor bulgari și găgăuzi terenuri arabile, scutindu-i pe timp de 10 ani de plata impozitelor către stat. Coloniștii bulgari au întemeiat așezări și s-au ocupat cu agricultura și creșterea oilor. În anul 1821, coloniștii bulgari au întemeiat orașul Bolgrad (care a devenit capitala neoficială
Raionul Bolgrad () [Corola-website/Science/298628_a_299957]
-
cu 160 km deoarece multe zone din meandrele fluviului au fost îndreptate sau tăiate. A existat, prin urmare, o reducere a cantității de apă din pânzele freatice în zonele joase, ceea ce a dus la transformarea terenurilor înainte umede în terenuri arabile iar mai târziu în terenuri locuibile. Poarta Moraviei, prin care Oderul pătrunde pe teritoriul polonez, are doar 10 km lățime. Cu toate aceastea a jucat un rol important, legând zonele din sudul Europei. Încă din timpuri preistorice, de-a lungul
Oder () [Corola-website/Science/299540_a_300869]
-
teritoriul comunei este de 698 km.,reprezentate de lacul Feiurdeni 1 si 2,cu amenajări piscicole.În hotarele Apahidei existau lacuri naturale,astăzi în mare parte secate:Lacul Cocor,în jurul căruia s-au descoperit vestigii istorice,Tăul Ghiughioaii,azi pământ arabil,fiind afectate desecările în anii șaptezeci,Tăul Maierului care nu este secat complet,având scurgere pe Valea Broaștei.Mai sunt ochiuri de lacuri în lunca Someșului. Apele fiind inșirate pe aliniamentul Turda-Cojocna-Sic se caracterizează prin apariția la suprafată a sedimentului
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
a deteriorat, în 1866 fiind turnat din nou. Pe clopotul mic s-a imprimat inscripția Turnat în lauda domnului către ecclesia reformată din Dârja de către familia Varsány la 1753. Parohia reformată din Dârja a primit în proprietate, în 1732, teren arabil și pășune pentru 10 care de fân. La sfârșitul secolului al XIX-lea avea în stăpânire 21 de jugăre de teren și o gospodărie agricolă anexată școlii. A beneficiat de-a lungul timpului de diferite donații venite din partea credincioșilor, din
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
căii ferate ce leagă Bucureștiul de Giurgiu. Situată pe șoseaua națională DN5 și calea ferată București-Giurgiu, comuna Jilava are coordonatele geografice: Suprafața comunei este de 2830 ha, din care 330 ha sunt ocupate de vatra satului iar restul reprezintă teren arabil — 2026 ha și nearabil — 474 ha. Comuna Jilava s-a format prin contopirea a trei sate: Jilava, Mierlari și Odăile. Satul Jilava, cel mai mare dintre cele trei era alcătuit la rândul său din patru cătune: Români, Ungureni, Sârbi și
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
să fie mai ridicate decât în cea din sectorul privat. La sfârșitul deceniului al nouălea al secolului trecut, Ungaria , cu o agricultură cooperativizată pe scară largă, exporta mai multe produse alimentare decât o țară ca Franța, care avea o suprafață arabilă de patru ori mai mare, o situație neplăcută pentru această din urmă țară capitalistă. Mai degrabă, acesta a fost o excepție, nu o regulă. În timp ce Ungaria era exemplul succesului agriculturii cooperativizate, Coreea de Nord era exemplificare eșecuui total al acetei politici. La
Agricultură colectivizată () [Corola-website/Science/299622_a_300951]
-
cincime din totalul exporturilor. Provinciile care au o industrie forestieră de mare amploare sunt Columbia Britanică, Ontario și Quebec. Pădurea acoperă 54% din suprafața Canadei, iar 45% din suprafața împădurită o constituie taigaua. Numai 5% din suprafața Canadei este teren arabil, iar din acesta nicio parte nu poate fi folosită pentru culturi permanente. Pășunile permanente însumează 3% din suprafața Canadei. Suprafața de teren irigată este de 7,200 km², potrivit unei estimări din 1993. În Canada se cultivă in, ovăz, grâu
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]