12,392 matches
-
încheie pace cu statul vlaho-bulgar, formându-se astfel Țaratul Vlaho-Bulgar sub dinastia Asăneștilor în nordul Peninsulei Balcanice. Capitala noii formațiuni a fost stabilită la Târnovo, pe malul răului Iarna. În 1196 și 1197, Petru și Asan au fost uciși de boierii locali. Ioniță Caloian, fiind recunoscut de Papa Inocențiu al III-lea ca rege al vlahilor și bulgarilor, a preluat conducerea regatului și a desăvârșit construcția și consolidarea țaratului vlaho-bulgar. A extins granițele de la Dunăre până la Marița, de la Marea Neagră până la Vardar
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
Ioniță nu a reușit însă să cucerească Constantinopolul din cauza manevrelor politice ale adversarilor. A fost ucis de un cuman în timpul asedierii Tesalonikului în 1207. Succesorul său, țarul Borilă s-a confruntat cu boierii și cu erezia bogomila. A înăbușit conspirația boierilor la Vidin cu ajutorul unei oaste maghiare, formate din secui, români și pecenegi sub conducerea comitelui Ioachim. A organizat represalii împotriva bogomililor. Treptat însă, românii și-au pierdut rolul în regatul asanestilor. Ioan a revenit în țară în 1218 și cu ajutorul
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
la Vidin cu ajutorul unei oaste maghiare, formate din secui, români și pecenegi sub conducerea comitelui Ioachim. A organizat represalii împotriva bogomililor. Treptat însă, românii și-au pierdut rolul în regatul asanestilor. Ioan a revenit în țară în 1218 și cu ajutorul boierilor, l-au capturat, orbit și înlăturat pe Borilă și a preluat tronul. Sub Ioan Assan al II-lea, statul vlaho-bulgar a atins expansiunea și influență să internațională cea mai largă. Ioan s-a intitulat țar al bulgarilor și al grecilor
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
țaratul între 1230-1238. După campania din 1230, în spațiul cuprins dintre Olt, Dunăre și Carpați, regele maghiar a înființat banatul de Severin. Ioan Asan al II-lea a murit în 1241, iar fiul și fratele său au fost uciși de boieri. Ultimul țar al regatului Asăneștilor, Căliman al II-lea, a fost alungat în 1258. Tronul a fost preluat de bulgari ce și-au revendicat vechea dinastie a primului țarat bulgar. După 1241, țaratul a pierdut teritoriile obținute de Ioan Asan
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
canturi, fiecare având câte un titlu, care sintetizează conținutul. Dramă este realizată în versuri. Primul cânt are ca titlu "Un rob pentru un galben". Acțiunea se petrece într-o piață din Iași. Răzvan vine și găsește o pungă pierdută de boierul Sbierea. El dă pungă unui sărac, Tănase, dar acesta la început refuză să primească pomană de la un țigan. Apoi văzând noblețea să, ia un galben lăsându-i pe ceilalți să fie dați altor săraci. În mănăstire, Răzvan a învățat să
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
și să citească, acest nivel de educație fiind în acea vreme doar la îndemână fiilor de nobili și a clerului. Răzvan scrie un pamflet la adresa domnitorului, pe care-l afișează în piață. Târgoveții îl citesc și râd. În piață vine boierul Bașotă, marele armaș, cu un grup de osteni și-i arestează pe târgoveți. Răzvan nu poate rabdă că altcineva să fie pedepsit în locul său și se autodenunța, desi știe că va fi pedepsit cu moartea. Boierul Sbierea vine și vede
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
râd. În piață vine boierul Bașotă, marele armaș, cu un grup de osteni și-i arestează pe târgoveți. Răzvan nu poate rabdă că altcineva să fie pedepsit în locul său și se autodenunța, desi știe că va fi pedepsit cu moartea. Boierul Sbierea vine și vede pungă să la Răzvan, constată lipsa unui galben și-i cere lui Bașotă să i-l dea pe Răzvan rob. Răzvan redevine rob deși ar fi preferat să fie ucis. Cantul al II-lea se intitulează
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
haiducilor, după ce trei ani fusese robul lui Sbierea, „o robie de spaimă, () fost-am în lanțuri“. Cerșetorul Tănase vine în codru să se facă și el haiduc („Auzeam mereu tot vorbe de căpitanul Răzvan“), ca să-și răzbune necazurile indurate din pricina boierilor nemiloși: „Decât să mor în orașe de cruzimea celor răi,/ Mai bine voi în pădure, prin mine să piară ei!“. Boierul Ganea oferă lui Răzvan o „simbrie“ de șase sute de galbeni ca să o răpească pe Vidra din mâinile unchiului său
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
să se facă și el haiduc („Auzeam mereu tot vorbe de căpitanul Răzvan“), ca să-și răzbune necazurile indurate din pricina boierilor nemiloși: „Decât să mor în orașe de cruzimea celor răi,/ Mai bine voi în pădure, prin mine să piară ei!“. Boierul Ganea oferă lui Răzvan o „simbrie“ de șase sute de galbeni ca să o răpească pe Vidra din mâinile unchiului său, care vrea să o ducă la schit să o călugăreasca, pentru a-i putea lua averea. Răzvan rostește un impresionant monolog
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
își exprima credință în dreptatea haiduceasca, deoarece „orașu-i o lighioana și numai codru-i creștin/ () Toți cei slabi, izbiți de soarta, de nevoi înconjurați,/ Afla-n codru mângâiere și ne dau nume de frați.“ Haiducii îl aduc la căpitan pe boierul Sbierea, prins în codru, care se văicărește cu disperare atunci cand da cu ochii de Răzvan: „Sunt pierdut! Preasfânta troița! Maica Precista! Sunt mort!“. Însă Răzvan, scârbit de umilință lasă a boierului, îi amintește că „Jupanului, ce-i cu dreptul de-
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
nume de frați.“ Haiducii îl aduc la căpitan pe boierul Sbierea, prins în codru, care se văicărește cu disperare atunci cand da cu ochii de Răzvan: „Sunt pierdut! Preasfânta troița! Maica Precista! Sunt mort!“. Însă Răzvan, scârbit de umilință lasă a boierului, îi amintește că „Jupanului, ce-i cu dreptul de-a ședea chiar în divan/ Nu se cade să se plece de frica unui țigan“. Între timp, este adusă Vidra, care asistă la judecata pe care o face Răzvan boierului Sbierea
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
a boierului, îi amintește că „Jupanului, ce-i cu dreptul de-a ședea chiar în divan/ Nu se cade să se plece de frica unui țigan“. Între timp, este adusă Vidra, care asistă la judecata pe care o face Răzvan boierului Sbierea care, desi îl urăște pentru cruzimea cu care se purtase cu el atunci când îi fusese rob („mă legase-n zgarda, ca pe-un câine-n bătătura“), îl iartă cu mărinimie, deoarece el este convins că „Răzbunarea cea mai crudă
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
-n zgarda, ca pe-un câine-n bătătura“), îl iartă cu mărinimie, deoarece el este convins că „Răzbunarea cea mai crudă este când dușmanul tău/ E silit a recunoaște că ești bun și dânsu-i rău!“. Toți haiducii se opun eliberării boierului Sbierea, se răzvrătesc împotriva țiganului pe care-l jignesc, „se cunoaște că-i țigan“, numai Vidra, descendentă „din osul acelui vornic Motoc,/ De care Moldova-ntreagă mi se temea că de foc“, este impresionată de gestul nobil și inteligent al
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
Răzvan: „Aș fi mândră, căpitane, ca să strâng o mană care/ Nu voiește să-și răzbune decât numai prin iertare!“. Răzvan se îndrăgostește de Vidra („Că domnul Hristos pe Lazăr tu din moarte m-ai sculat!“) și refuză să o predea boierului Gane, înapoindu-i acestuia banii. Cantul III are ca titlu „Nepoata lui Motoc“, iar ca motto o maximă a lui Anton Pann: „Să nu te blasteme cineva: s-ajungi slugă la căi albi și stăpân femeie s-aibi!“. Acțiunea se
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
mărturisește că o iubește cu patimă pe Vidra: „dragoste fără teama nu se poate!“. Sbierea fusese luat rob de tătari, de la care îl luaseră muscalii, apoi ajunsese robul hatmanului leșesc, iar acum, desi Răzvan îl iartă „pentru-a doua oară“, boierul îi cere înapoi nu numai banii de care fusese jefuit de către haiduci, tătari, muscali și Ieși, ci și dobândă aferentă: „Fii datornic bun de plată/ Răzvănică, sufletele, să nu uiți că ești creștin/ Numai camăta s-ar face nouă sute, pe
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
numai banii de care fusese jefuit de către haiduci, tătari, muscali și Ieși, ci și dobândă aferentă: „Fii datornic bun de plată/ Răzvănică, sufletele, să nu uiți că ești creștin/ Numai camăta s-ar face nouă sute, pe puțin“.Vidra îi admira boierului tenacitatea („Vezi! învăța de la dânsul patimă ce vrea sa.zica!“) și-i reproșează lui Răzvan lipsa de ambiție pentru mărire: „Eu te las! Te las, Răzvane! Om tâmpit și sfiicios!/ O prăpastie ne desparte: eu prea sus și tu prea
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
lui Răzvan într-un orășel leșesc la marginea Moldovei“.Vulpoi și Razasul comentează faptele de vitejie ale lui Răzvan, ascensiunea acestuia în oastea leșeasca, dar dorul de Moldova le sfâșie inimile și este mai puternic decât devotamentul față de polcovnicul Răzvan. Boierul Sbierea vine la Vidra cu intenția de a-i cumpăra moșia, „Patru sate, două iazuri, mii de vite ramatoare/ Șepte mori, o herghelie, s-o pădure“, deoarece unchiul său murise. Mistuit și el de dorul de țară, Răzvan respinge cu
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
km, satul este al doilea ca mărime din regiune. Chiar în centrul satului se găsește un lac imens ce acoperă o suprafață de 8 ha. Alte 7 lacuri fac parte din patrimoniul așezării. Denumirea de „Sofia” a fost data de către boierul Hasnaș, proprietarul domeniului, în cinstea unicei fiice care a murit de tânără răpusă de o boală. Așezarea a fost atestata sub un alt nume, Anfisofca, în anul 1823. "Asfalt de Moldova" a facut o incursiune in istoria satului, reportajul il
Sofia, Drochia () [Corola-website/Science/305768_a_307097]
-
XV-lea. În zona cunoscută astăzi sub denumirea de Ițcanii Vechi sau Hărbărie a fost construită o biserică de lemn la sfârșitul secolului al XIV-lea, în perioada domniei lui Petru al II-lea Mușat (1375-1391). Aceasta era ctitoria unui boier moldovean numit Iațco. Mănăstirea de maici a fost numită „a lui Iațco din țarina Sucevei” sau Mănăstirea Ițcani, ea beneficiind de danii din partea mai multor domnitori ai Moldovei. Astfel, la 2 februarie 1453, Mănăstirea Ițcani a primit de la domnitorul Alexăndrel
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
e reprezenta tă prin vegetație de stepă. în pădure se întîlnesc co paci cu lemn tare și moale, arbuști, precum și diferite plante rare, păsări și animale sălbatice, înscrise în „Cartea Roșie”. Legenda satului vorbește, precum că moșiile satului îi aparțineau boierului Leurdache. în par tea de sud platoul este acoperit de pădure pîna la movilă. însă boierul a vîndut moșia boierului Enache, care a dat dispoziția să fie tăiată pădurea de pe tere nul drept, pentru a fi folosit ca pășune. Stîna
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
și moale, arbuști, precum și diferite plante rare, păsări și animale sălbatice, înscrise în „Cartea Roșie”. Legenda satului vorbește, precum că moșiile satului îi aparțineau boierului Leurdache. în par tea de sud platoul este acoperit de pădure pîna la movilă. însă boierul a vîndut moșia boierului Enache, care a dat dispoziția să fie tăiată pădurea de pe tere nul drept, pentru a fi folosit ca pășune. Stîna de oi a fost făcută lîngă izvoare, sub pădure. Ciobanii au venit cu soțiile lor și
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
diferite plante rare, păsări și animale sălbatice, înscrise în „Cartea Roșie”. Legenda satului vorbește, precum că moșiile satului îi aparțineau boierului Leurdache. în par tea de sud platoul este acoperit de pădure pîna la movilă. însă boierul a vîndut moșia boierului Enache, care a dat dispoziția să fie tăiată pădurea de pe tere nul drept, pentru a fi folosit ca pășune. Stîna de oi a fost făcută lîngă izvoare, sub pădure. Ciobanii au venit cu soțiile lor și și-au durat șuri
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
făcută lîngă izvoare, sub pădure. Ciobanii au venit cu soțiile lor și și-au durat șuri de trai.Așa cu încetul numărul lor s-a mărit și a luat naștere sătucul Petrosu, numit după locul pietros de sub pădure. Cu timpul boierul Enache și-a vîndut o parte din moșie doctorului Hîncu din Bălți. Dînsul și-a constriut o vilă pentru odih nă la aer curat de pădure. Boierul, fiind gospodar din viță, a sădit o livadă cu diferite soiuri de meri
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
a luat naștere sătucul Petrosu, numit după locul pietros de sub pădure. Cu timpul boierul Enache și-a vîndut o parte din moșie doctorului Hîncu din Bălți. Dînsul și-a constriut o vilă pentru odih nă la aer curat de pădure. Boierul, fiind gospodar din viță, a sădit o livadă cu diferite soiuri de meri, peri, coarne, măsline și o vie cu soiuri europene. în anii re formei moșia a fost împărțită la țărani, iar clădirea vilei a rămas ca școală pentru
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
Oamenii o duceau foarte greu. Numai în 1947 au mu rit 108 persoane. Pe meleagurile acestea școala primară a fost des chisă în satul Măgura Veche unde învățau copiii din satele vecine. în 1939 oamenii din sat au cumpărat de la boierul Hîncu curtea boierească pentru școală, unde primii înățători au fost Nițu cu soția. în 1940 a lucrat în calitate de profesor Vatavu Gheorghe. Pietrosu Cu mult înainte de fondarea satului actual, aici a existat o așezare umană în perioada romană fiind populată pînă
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]