11,853 matches
-
Comunității a adăugat: „Am făcut tot posibilul să dau apă la acei ce veneau șdin Iașiț și erau adunați În sinagogă. Pentru acest motiv am șfostț luat de către soldați la bătaie. M-au trântit jos și au Început să mă calce cu picioarele. I-am spus lui Atudorei XE "Atudorei" Dumitru să mă salveze Întrucât el mă cunoaște cine sunt, acesta Însă râdea În timp ce eu eram bătut și nu a făcut niciun gest ca să fiu salvat. Menționez că am fost bătut
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Bratu XE "Bratu, Anastasie" : „El a spus la o parte din escortă că nu-i voie să se dea apă sau mâncare și așa este ordin și să ținem socoteală că e timp de război și se pedepsește aspru care calcă șordinulț”109. Se pune Întrebarea: cine i-ar fi putut ordona lui Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" să interzică apa evreilor din tren? Comandantul care l-a numit, colonelul Bădescu, XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" și prefectul județului, Captaru XE "Captaru, Dumitru
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a acceptat pentru 500 de lei - preț de ocazie - să-i ude cămașa În noroi: „În vagonul meu au murit 76 oameni. Scenele erau cutremurătoare. Foarte mulți au băut propria lor urină ceea ce a adus nebunia. Nebunii mergeau tot timpul călcând peste cei ce-și mai trăgeau sufletul iar noi urlam «apă», dar cine ne auzea. Am rugat pe un jandarm ca să-mi moaie cămașa În noroi și apoi să mi-o dea să sug noroiul. Mi-a dat prima oară
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
drumului spre gară și a Îmbarcării În vagoane aparține, probabil, lui Jean Șoihăt XE "Șoihăt, Jean" : „Luni dimineața ora 4.30, cei care au mai supraviețuit am fost Încolonați câte 6 și duși la gara mare și În drum am călcat la tot pasul cadavre de bărbați, femei și copii uciși cu o zi Înainte și neridicați. În Piața Unirii cadavrele erau unul lângă altul. La gara mare, În spatele peronului, am fost culcați cu fața pe pietre. Călătorii români care trecea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de bărbați, femei și copii uciși cu o zi Înainte și neridicați. În Piața Unirii cadavrele erau unul lângă altul. La gara mare, În spatele peronului, am fost culcați cu fața pe pietre. Călătorii români care trecea dela gară spre oraș, călcau fără milă peste noi cu bagaje În mână. Am fost numărați prin lovituri de băț și duși spre vagoane... În vagonul meu am fost 120 oameni, a fost Închis și sigilat. Gratele mici În parte au fost acoperite cu scânduri
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
toate, trebuie să spun ce rău îmi pare rău că nu mi-a venit mai repede ideea de a realiza toată emisiunea în atelierul Dumneavoastră. Chiar dacă, la prima impresie este dezordine, chiar dacă, la prima impresie, nu ai pe unde să calci, este foarte frumos, și cărarea se poate găsi. De fapt, e o ordine interioară. D.P. Îmi petrec multă vreme în încăperea aceea, care se cheamă atelier. De asta, nici nu aș putea să părăsesc Iașul, pentru că nu cred că mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Constantin, l-am evocat împreună de mai multe ori, putea fi orice, oricine. Victor Rebenciuc a putut fi oricine, îi cunoaștem rolurile. A.V. Rebenciuc este unul dintre actorii care s-a ocupat de el însuși. Nu s-a lăsat călcat în picioare, de la demnitatea umană până la demnitatea profesională. S-a născut într-o generație în care toți aveau talent. El a încercat să nu-și risipească talentul. El spune cu modestie dar și cu atitudine corectă față de propria muncă: " Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de Armata 4-a drept ghetou, doar o mică parte întorcându-se în oraș. Condițiile de trai din ghetou erau extrem de grele: Era lipsă de case. Lumea se înghesuia pe străzi. Bolnavii gemeau și se prăbușeau în zăpadă. Românii îi călcau pe cei căzuți sub copitele cailor. Plângeau copiii care înghețau. Se auzeau strigăte de groază și se cerea îndurare. Spre seara acestei prime zile, trupuri de oameni degerați zăceau pe străzi. Se auzeau țipetele celor goniți din Odessa în lagărele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
altcineva iar soldatul luptător trebuie să fie brav și disciplinat și nu bandit descreierat care își părăsește unitatea pentru a jefui. Comandanții de toate treptele începând dela ploton și până la Regiment inclusiv rămân direct răspunzători față de mine dacă se va călca acest ordin și să se știe că alături de ostașul vinovat va trece la judecată și comandantul respectiv pentru că nu a putut să-și țină unitatea în mână. Confirmați primirea și transmiterea ordinului până la 2.VIII.1941. Comunicat: Reg. For. Biur
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o stare normală. A întocmi astăzi un statut al evreilor, prin care să acordăm anumite drepturi și să stabilim anumite categorisiri și obligațiuni, însemnează a ne pierde complet libertatea de acțiune și a ne pune singuri în situațiunea de a călca noi înșine o lege pe care am face-o. Secția II-a propune deci, să se renunțe în mod categoric, pe timpul situației internaționale actuale și mai ales pe timpul războiului, la ideea întocmirii unui statut al evreilor din România. * * * Din punctul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de 120 oameni pentru Comand. Zonei A.A. București, cu sediul în Str. Batiștei No. 25. Rezultă din cele arătate mai sus că evreii, pentru a rămâne la detașamentele în care le convine numai în București uzează de orișice și calcă chiar chemările colective ce se fac de către C.R.B. prin Comunicate. Bănuim și mai mult că, atunci chiar când li s'ar fi lansat ordine individuale de chemare, totuși ei nu veneau la repartizare, dacă nu știau, mai dinainte, unde vor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de A.P. a unui număr de 163 evrei aparținând diferitelor subdetașamente de evrei răspândite pe raza Municipiului București, pentru a întocmi lucrări de statistica bombardamentelor. Cu acest procedeu efectivele detașamentelor încep să se micșoreze, detașamentele se desorganizează și principiul este călcat. Față de această situație și pentru a îngrădi evadarea evreilor sub orice formă din aceste detașamente este necesar ca un singur organ să poată acorda eventualele scutiri de A.P. și aceasta numai în cazuri excepționale. Rog a se aproba să se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o cămăruță - „|la-i altarul!“, mi-a șoptit bunica - și s-a întors cu o cupă legată cu lanțuri, din care ieșea fum. A tăiat o cărare printre oameni. Vreo doi s-au trântit înaintea lui și preotul i-a călcat pe spate. Toate gesturile alea, care nu aveau nici un rost pentru mine, mi se păreau de-a dreptul fascinante. Apoi s-a format o coadă, până la preot, lângă altar. Bunica mi-a pus o bucată de hârtie în mână și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
nu poate fi gratuit. Nu poate fi inapt și incapabil: el trebuie să dea tot ce poate în actul lecturii. Adică să trudească la fel de intens precum autorul. Convenabilă formulă și teorie, convenabilă utopie! Dacă toți cititorii ar fi așa, am călca direct pe stele! Scurta mea întâlnire la Budapesta cu Kertesz Imre și Esterhazy Peter a fost benefică și din alt punct de vedere: e o lecție magistrală să ai accesul (fie chiar și pentru câteva clipe) la niște faimoși scriitori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
coș de mărimea third eye*. Descuie visul, închide Atlasul, pricepe extazul, dă-mi înapoi macazul și-ntinde obrazul. Răbdare. Mâine începe legarea-dezlegarea, pândirea-găsirea, prăjirea-nemurirea, oul-găina, râsul-idioțenia. Început de excursie de european integral: mizerie, puzderie, migrene, egzeme, lepră, igienă, hienă, indigenă. Calcă pe marmură, șterge numele, ia floarea, schimbă-ți culoarea, întinde mâna, alungă furtuna. Puja*, mantra*, chakra*, mudra*. Shiva cu dreadlocks, cercei, șerpi, zmei. Mai vrei? Scoate-te din tipare, partituri, ocolituri, șuierături. Caută cardul, scoate banul, aruncă cu rupia, smulge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
cu jind, dar și speriați că datorită hoților de vânzători s-ar putea ca marfa să fie dosită sau să dispară prin spate. Atunci când se deschideau ușile magazinului și începea vânzarea lumea se dezlănțuia. Alergau drept spre punctul de vânzare călcându-se în picioare. Copiii din brațele femeilor începeau să plângă, iar mamele lor îi țineau strâns în brațe de teama de a nu-i pierde în mulțimea scăpată de sub control. Țipau unii la alții și cu toții la vânzătoare să dea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
definiție a europenismului în jurul a trei cuvinte: libertate, istorie, știință 193. Aceasta este o lume prin definiție neliniștită, în permanentă căutare și afirmare. O lume care-și caută raționalitatea 194 fără a fi pe deplin rațională, pentru că abia atunci ar călca în abisul ateismului. Atunci când găsim o soluție apar o mie de întrebări, și atunci când ne așezăm puțin pentru a ne odihni apar noi orizonturi și noi sensuri ale spațiului. Suntem din nou provocați și răspundem la provocare ca și cum ne-am
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
făcut mulți pași înapoi. Utopia mai funcționează în câteva țări ale lumii, numai că o parte dintre ele își caută deja căi și drumuri noi. China este exemplul clasic, iar Cuba, prin regândirea relațiilor cu SUA, se gândește să-i calce pe urme. În context, Grecia are o tendință inversă, este socialistă prin orientare politică, un socialism mai agresiv decât în statele Europei Occidentale și care poate fi explicat doar parțial prin radicalizarea populației ca urmare a efectelor crizei din anul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ceea ce spun vă invit să urmăriți comportamentele unor oameni din state foarte bogate atunci când magazinele oferă reduceri substanțiale de sărbători. Acei oameni nu mai sunt cetățenii civilizați ai unei țări foarte bogate, ci sunt o turmă de animale care se calcă în picioare pentru a obține un produs electronic mai ieftin. Nu poți fi fericit într-o lume percepută ca fiind injustă 84, pentru că nu ai decât o viață, iar pentru această viață fiecare dintre noi are pretenția acceptării diferenței dacă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
picioare și să-mi spună ,,bună ziua dom' inginer". Și nici măcar nu glumeau.Era forma lor de respect. Pentru ei toți cei care aveau o facultate erau ingineri. Rușinea era dimensiunea fundamentală a moralei unei comunități mici în care milițianul nu călca aproape niciodată.Cine nu respecta acest cod nescris de comportament se afla în ,,în gura lumii". A fi ,,de rușinea lumii" era un lucru foarte grav. Însemna că ai încălcat codul de conviețuire și puteai intra într-o situație grea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nostru se reia: anotimpurile, clima, mișcarea de rotație a pământului, expansiunea universului, nașterea, apariția și dispariția vieții, modul în care ne este construită viața (naștere, copilărie, adolescență, tinerețe, maturitate, bătrânețe, moarte). Avem sentimentul trecerii prin viață, fiind mereu alții, dar călcând parcă același drum mereu reînoit. Legile fizicii, chimiei, biologiei, matematicii, se bazează tocmai pe descoperirea și punerea în evidență a noului prin repetabilitate". Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, pp. 255-256
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nostru se reia: anotimpurile, clima, mișcarea de rotație a pământului, expansiunea universului, nașterea, apariția și dispariția vieții, modul în care ne este construită viața (naștere, copilărie, adolescență, tinerețe, maturitate, bătrânețe, moarte). Avem sentimentul trecerii prin viață, fiind mereu alții, dar călcând parcă același drum mereu reînoit. Legile fizicii, chimiei, biologiei, matematicii, se bazează tocmai pe descoperirea și punerea în evidență a noului prin repetabilitate". Immanuel Wallerstein, Statutul sociologiei ca știință socială, în Dumitru Otovescu-co.,Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
face din Germania punctul focal al deciziilor politice care vor fi luate în numele partenerilor. Armand Goșu: Germania e cea care, cel puțin în timpul cancelarului Schröder, a avut grijă să trateze direct, în dauna unor țări vecine, acorduri comerciale cu Gazprom, călcând în picioare interesele altor țări și neținând seama de protestele lor. Mihai-Răzvan Ungureanu: Dar să nu uităm aici de șirul cronologic al evenimentelor. Acordurile bilaterale germano-ruse premerg șocurile energetice care au trezit din apatie UE. Constatarea faptului că există un
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Robert Turcescu: Nu, șef de stat. Deci, în afară de domnul Fischer, dați-ne un șef de stat! Mihai-Răzvan Ungureanu: Care să fi venit... Robert Turcescu: Care să fi venit foarte curând, să fi venit în ultimele luni în România, să fi călcat pe aici, să-l fi văzut și noi la ochi! Mihai-Răzvan Ungureanu: Mă puneți la exerciții de memorie! Robert Turcescu: Păi, nu ați zis că au venit foarte mulți? Mihai-Răzvan Ungureanu: Au fost foarte mulți, începând cu președintele Voronin și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
a Europei care dorește să adere. Trebuie privită în sensul ei strategic”. Uitați-vă la Turcia cu ochii Europei din 2010-2015. Nu priviți situația ca pe un gest de bunăvoință. Nici să nu încercați să dansați cu Turcia, pentru că vă calcă pe picior. Este o investiție în viitorul strategic al Europei. Unde ne uităm noi? Să vedem ce haină purtăm noi sau spre competitorii noștri mondiali? Și votul a fost întors, târziu în noapte, în favoarea Turciei. Laurențiu Ciocăzanu: Asta a fost
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]