11,545 matches
-
demonstrează că versiunea pe care o deține este o versiune finală și nu un material brut. Criticul de film Leonard Maltin a numit cea de-a doua versiune a filmului "Umbre" a lui Cassavetes "un moment de cotitură în nașterea cinematografiei americane independente". Filmul a fost turnat cu o cameră de mână de 16 mm pe străzile din New York. O mare parte a dialogurilor au fost improvizate și echipa de producție era formată din membrii clasei sau voluntari. Muzica de jazz
Umbre (film din 1959) () [Corola-website/Science/326167_a_327496]
-
că personajele care comandaseră furturile erau de fapt niște nebuni. Scenariul filmului a fost scris de Mihai Arghiropol și Cătălin Saizescu după o idee de Tudor Popescu și Geo Saizescu. Acest film a fost realizat cu susținerea Centrului Național al Cinematografiei, din conducerea căruia făcea parte și regizorul Geo Saizescu, tatăl lui Cătălin Saizescu. El a obținut finanțarea CNC-ului în urma unui concurs organizat în anul 2001. În perioada filmărilor, filmul a purtat titlul de „Secretul reginei Cleopatra”. În film apare
Milionari de weekend () [Corola-website/Science/326185_a_327514]
-
Despot. Filmul "" a fost vizionat de 9.283 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2006 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El s-a clasat pe locul 3 în clasamentul celor mai vizionate filme românești din anul 2004, pe primele două locuri aflându-se "Orient Express" al lui Sergiu Nicolaescu (cu 51.719 spectatori) și "Italiencele" al lui Napoleon Helmis (cu
Milionari de weekend () [Corola-website/Science/326185_a_327514]
-
la cinematografele din România și fiind vizionat de 6.587.320 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El se află astfel pe locul 15 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Actorul Florin Piersic a fost distins în anul
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
public, fiind vizionat de 2.833.094 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„După Doru Năstase și Gh. Vitanidis, Mircea Moldovan preia cârma ciclului istorico-haiducesc scris de Eugen Barbu (în colab. cu N.P.Mihail), cel de-al cincilea episod
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
public, fiind vizionat de 4.693.759 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Inginerul Silviu Camil a fost distins în anul 1983 cu Premiul pentru coloană sonoră al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la filmele "Întoarcere din iad" și "Misterele Bucureștilor". Analizând acest film, criticul Ioan Lazăr observă o mutare
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
public, fiind vizionat de 4.266.735 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Din nou frământările revoluției pașoptiste, imaginate de Eugen Barbu, încâlcit fundal decorativ pentru aventurile serialului mărgelat, într-un film polițist de astă dată, în care
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
fantastică" a fost vizionat de 1.329.409 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. "Comedie fantastică" a fost nominalizat pentru Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin (1975). Ion Popescu-Gopo a afirmat că nu a dorit să creeze un film SF, ci o comedie. După cuvintele sale: "„Deși pare și chiar
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
public, fiind vizionat de 3.312.855 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Filmul a obținut Placheta (ex-aequo) „Premio de selezione” la Festivalul Internațional de Film la Veneția (1972) și Premiul de Excelență pentru sistemul „Graphis color” la concursul UNIATEC de la Salerno (1974). Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a distins acest film în
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
Londra (16 aprilie 1973). Mai mulți critici au remarcat că filmul emană o atmosferă demodată, melancolică, continuând să atragă spectatorii și după câțiva zeci de ani de la prima sa difuzare. El este considerat a fi o operă de valoare a cinematografiei românești, un "„vârf de carieră în opera unui cineast atât de contradictoriu și inegal cum s-a dovedit a fi Iulian Mihu”". Într-o cronică publicată în revista „Cinema” (nr. 4/1972), Adina Darian afirma că regizorul a pus accentul
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
vârsta ei. După moartea profesorului ei de pian, când ea avea 18 ani, a hotărât că a sosit timpul ca să fie ea însăși. Madeleine Stowe s-a dus la prima ei întâlnire la vârsta de 18 ani. Stowe a studiat cinematografia și jurnalismul la Universitatea din California de Sud. Nu era prea interesată de studii, însă ea s-a oferit ca voluntar să joace în spectacole la teatrul Solaris, din Beverly Hills, unde un agent de film a văzut-o într-
Madeleine Stowe () [Corola-website/Science/326287_a_327616]
-
public, fiind vizionat de 3.888.607 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 1 februarie 2002, fiind vizionat de încă 58 spectatori. Într-un articol publicat în revista Cinema, criticul Alice Mănoiu a scris următoarele: "„Comedia este construită cuminte, clasic, pe un comic mai mult de tipuri decât
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
vag, care include stilurile cuprinse de Die Brücke și Der Blaue Reiter, cubism, futurism, și abstract. Elementul cheie care leagă aceste stiluri este dorința de exprimare a sentimentelor interioare în favoarea verosimilitudinii naturii. Istoricul de film Richard Peterson a declarat că „Cinematografia germană a devenit cunoscută pentru poveștile horror psihologice și pentru emoții stranii, generate prin lumi, amenajarea decorului și unghiul camerei de filmat.” Aceste tehnici de filmare a atras teme expresioniste. Exemple influente ale expresionismului german includ "Cabinetului doctorului Caligari" (1920
The Cat and the Canary (film din 1927) () [Corola-website/Science/322506_a_323835]
-
film Bernand F. Dick a subliniat următoarea idee: „exponenți ai "Caligarismului", expresionism prin extremă ... normal, s-ar crede că Leni a vulgarizat convențiile [expresionismului].” Dick a mai adăugat însă că „Leni doar a luminat [temele expresioniste] pentru a pătrunde în cinematografia americană fără bagajele unei mișcări spiralate de sub control.” Critica contemporană a fost în general pozitivă. Michael Atkinson de la "The Village Voice" a comentat: „atmosfera abilă creată de Leni e practic o ideogramă de suspans narativ”; Chris Dashiell însă, a fost
The Cat and the Canary (film din 1927) () [Corola-website/Science/322506_a_323835]
-
Zooey Clăire Deschanel (; n. 17 ianuarie 1980) este o actriță și cantautoare americană. În 1999 și-a făcut debutul în cinematografie în filmul Mumford. Rolul care a consacrat-o însă a fost cel din Almost Famous, filmul semi-autobiografic regizat de Cameron Crowe, în care a jucat rolul Anitei. Au urmat filme precum Elf din 2003, The Hitchhiker's Guide to the
Zooey Deschanel () [Corola-website/Science/322523_a_323852]
-
pe regizorul Geo Saizescu să realizeze o continuare la aniversarea a 30 de ani de la premieră. El a scris scenariul unui film intitulat "", care a fost selecționat pentru finanțare în urma unui concurs organizat în februarie-aprilie 2003 de către Centrul Național al Cinematografiei. Filmul a fost realizat de compania Nerv Film, în cofinanțare cu MindShare și cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Regizor secund a fost Rodica Nițescu. Distribuția filmului a fost una aproape în întregime nouă, fiind formată din aproape 200 de
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
scenariul unui film intitulat "", care a fost selecționat pentru finanțare în urma unui concurs organizat în februarie-aprilie 2003 de către Centrul Național al Cinematografiei. Filmul a fost realizat de compania Nerv Film, în cofinanțare cu MindShare și cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Regizor secund a fost Rodica Nițescu. Distribuția filmului a fost una aproape în întregime nouă, fiind formată din aproape 200 de actori. Pe lângă actori cunoscuți ai teatrului românesc precum Sebastian Papaiani, Ileana Stana Ionescu, Șerban Ionescu, Virgil Ogășanu, Mitică Popescu
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
întoarce" a fost vizionat de numai 11.861 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile criticilor de film au fost în mare majoritate negative, filmul fiind catalogat drept una dintre cele mai proaste pelicule autohtone ale anului 2006 (în opinia unor critici precum Iulia Blaga, Laurențiu Brătan, Andreea Chiriac, Andrei Crețulescu, Alin Ludu Dumbravă
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
Ana Popescu. Ca gen, acest film este o comedie romantică cu elemente de dramă. Filmul a obținut câteva premii naționale și internaționale, criticii de specialitate afirmând la momentul respectiv că apariția lui poate reprezenta un început de diversificare necesară în cinematografia românească. Relația dintre soții Gabriel (Ionel Mihăilescu) și Gabriela (Dana Voicu) a intrat în rutină după 20 de ani de căsnicie, ambii parteneri de viață fiind plictisiți unul de celălalt. El este un fost pianist, care în urma unui accident suferit
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
știam povestea. Îmi place ca, atunci când scriu, să descopăr firul în ritmul în care îl va descoperi și spectatorul în timp ce va vedea filmul”", a afirmat ea. Proiectul acestui film a câștigat în decembrie 2006 concursul organizat de Centrul Național al Cinematografiei, clasându-se pe ultimul loc din cele 14 filme de ficțiune lungmetraj admise la finanțare, iar scenariul primind nota 7,14 (spre comparație, scenariul filmului " Patru luni, trei săptămâni și două zile" a primit nota 7,49). I s-a
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
ani, regizorul și producătorii filmului - Tudor Reu și Radu Aldea (fondatorii companiei Rollin Studio România) - au căutat să facă rost de restul de bani necesari (adică 85% din buget). Alexandru Maftei a fost regizorul acestui film, el debutând astfel în cinematografie după ce regizase anterior câteva episoade din serialele "Lombarzilor 8" (B1 TV, 2006) și "Un pas înainte" (ProTV, 2007), precum și filmul de televiziune "Fii cu ochi pe fericire" (TVR, 1997). Regizorul a explicat ideea sa privind acest film în următoarele cuvinte
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
filmul de pe pânză, ci și publicul din sală”". Filmul a fost produs de Rollin Studio România (fondată de Tudor Reu și Radu Aldea) în colaborare cu Societatea Română de Televiziune și cu participarea HBO România, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Producători au fost Tudor Reu, Antoni Sole Vinas și Maurizio Santarelli, producător executiv Radu Aldea și producător delegat Tudor Reu. Directorul filmului a fost Radu Bădică. Postproducția a fost realizată în studioul Chainsaw Europe, fiind supervizată de Irina Stănciulescu. Filmările
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
din film. Actrița a afirmat, în glumă, că a trebuit să se culce cu regizorul pentru a obține rolul. Actrița Dana Voicu, interpreta Gabrielei, de la Teatrul Inexistent, unul din primele teatre independente din București, a debutat cu acest film în cinematografie; ea mai jucase anterior în două telenovele. Paul Diaconescu, interpretul lui Vladimir, era pe atunci student la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. În film au apărut și câțiva actori străini, cea mai cunoscută fiind
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
opinii au fost însă mai nuanțate. Criticul Andrei Gorzo scria într-un articol publicat în martie 2011 în Dilema Veche că "Bună, ce faci?" s-a dorit să fie un film comercial, fără a avea agresivitatea producțiilor similare anterioare din cinematografia românească. El consideră că farsa este lipsită de un „ingredient vital”: pericolul real al adulterului, ceea ce face ca mesajul său să nu aibă un impact prea mare. În plus, prin scrierea mesajelor de pe chat fie direct pe ecran, fie pe
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
care considera filmul ca fiind „o lungă reclamă stilizată și lipsită de viață” cu decoruri frumoase și personaje lipsite de autenticitate. Potrivit autoarei cronicii, "„alternativa regizorului (care debutează astfel pe marele ecran) la un gen de cinema care a relansat cinematografia autohtonă făcând-o una dintre cele mai apreciate din lume e un film din care sunt eliminate complet nu trimiterile la viciile de fond din societatea românească - sărăcia, corupția, mitocănia, lipsa de autoritate, confuzia valorilor -, ci toate referințele la realitatea
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]