13,496 matches
-
profesoară bună, implicabilă în treburi de „bucătărie” filosofică, mai ales în manuale școlare. Ce bine s-ar fi simțit mulți dintre colegii mei dacă aveam mai mult bun-simț, dacă rămâneam în banca mea. Așa, acum cei mai mulți mă socotesc cel puțin ciudată, dacă nu periculoasă. Cu două-trei excepții (Ion Ianoși, Ilie Pârvu, Vasile Morar, mai recent Valentin Mureșan), nu citesc și nu-mi citesc lucrările de filosofie feministă și nici nu le iau în seamă decât poate ca exotisme intelectuale. „Mihaela dragă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nimeni și se plâng degeaba. Acum aud astfel de enunțuri la multe femei. Nu sar în sus. Îmi dau seama că vorbește ignoranța arogantă în ele cum vorbea și în mine. În vara lui ’91 s-au produs două evenimente ciudate. Într-o bună zi, Adrian Miroiu mi-a spus că a citit un studiu de epistemologie feministă și că l-a impresionat ca abordare. N-aș vrea să citesc și eu? Am reținut informația, dar nu i-am dat curs
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
viața este atât de scurtă, încât nu poți să-ți permiți luxul lipsei de autenticitate. Când am început să fiu teoreticiană feministă în România, nu se oferea nici un garant, nu exista nici un program și nici un „ucaz” european. Realmente am părut ciudată multor oameni... Spuneați că de atunci gândiți viața și lumea ca o filosoafă-femeie, cu instrumente intelectuale care se adresează experiențelor femeilor. Puteți oferi un exemplu concret? Voi da câteva exemple: Dacă relația sine-altul este tratată simbiotic, dacă luăm în seamă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și la acțiuni culturale de proslăvit Conducătorul Părinte. Generația mea de femei și bărbați era public amuțită și privat cârtitoare. Asta desigur, dacă acceptăm că termenii public și privat au cel mai vag referențial în comunism. Îmi par cel puțin ciudați cei care actual se apără misogin împotriva feminismului și susțin că suntem tarate de Leana, Lina și Găina (Elena Ceaușescu, Lina Ciobanu, Alexandra Găinușe). Nici una dintre acestea nu a reprezentat interesele femeilor, nu au cerut drepturi egale și speciale pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și înarmarea elevului cu metodele care să-i permită însușirea acesteia. De aceea considera că e necesară dobîndirea doar a acelor cunoștințe necesare omului în viață, însușirea lor trebuind să se facă prin activitatea proprie a copilului: " Pe temeiul cărei ciudate judecăți sîntem puși să învățăm atîtea lucruri inutile, în timp ce arta de a acționa nu se ia în seamă?"186 Marele pedagog se declară împotriva studierii limbilor străine (copiii neînțelegînd cum trebuie nici măcar noțiunile propriei limbi din cauza modului în care se
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
acest quijotism, nici elanurile omenești care o făceau să coboare pe pământ din înaltele sfere. Ea a fost în schimb îngrozitor de cenzurată tocmai de cei care nu puteau să creadă în puterea poeziei de a schimba ceva în lume. Un ciudat instinct de apărare îi făcea pe cenzori să se poarte ca și cum ar fi singurii care mai cred în poezie și să ferească lumea cu spaimă de acest hohot omenesc de plâns. Nu i-a mai speriat la fel de mult decât forța
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
lucrează la o compoziție a cărei dominantă va fi nota do, dar nu e încă decisă ce anume să fie: o sonată sau o simfonie. Oricât de nepricepută aș fi în ale muzicii, dilema sa mi se părea cel puțin ciudată. Fiindcă era ca și cum aș spune eu că scriu ceva pe o anume idee, dar nu știu încă dacă va ieși un sonet sau o epopee. În vreme ce eu rămăsesem cu gândul la dilema sa, Nina ne-a întrebat dacă nu vrem
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și dacă ne-am gândi la moneda marfă specifică perioadei inițiale de existență a monedei, dar și atunci moneda însemna mai mult. Definițiile încercate de autori nu au nicio legătură cu omul, cu organizarea socială, considerând moneda drept un bun "ciudat" din afara contextului social-uman. Formula "rezervă de valoare" sau "prezervare a valorii" este absolut nefericită, dacă ne gândim că autorii doresc ca prin ea să facă o legătură între monedă și funcția sa de cuantificare (evaluare) a valorii mărfurilor prin intermediul prețurilor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1021. Odată cu dolarizarea se pierde controlul asupra politicii monetare, iar costurile ulterioare ale recăpătării încrederii sunt foarte mari. "În general, dezinflațiile realizate cu succes nu au fost însoțite de scăderi mari ale gradului de dolarizare"1022. Se întâmplă un fenomen ciudat, în care neîncrederea odată instalată, este foarte greu de combătut și de eliminat. Uneori trec zeci de ani până când populația își recapătă încrederea în moneda națională. Este vorba totuși de o bucată de hârtie care a fost compromisă prin inflație
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
istoriei și la baza unui nou proiect antropologic în cursul căruia încă ne aflăm. Iată ce spune Ilie Bădescu: "Semnele noii abordări a istoriei și ale noului proiect antropolgic apar în Renaștere când brusc oamenii mărilor sunt cuprinși de o ciudată maladie pe care o putem numi printr-o sintagmă consacrată în America pionierilor frontierei americane:febra aurului". Vezi și "Relații sociale. Spațiul dens. Noi teorii aspra relațiilor sociale", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010,p
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
am gândit niciodată. A fost pentru mine mai mult un fel de legendă, pentru că el nu vorbea niciodată despre ceea ce a fost viața lui. C.Ș.: Ce amintiri păstrezi din perioada copilăriei? A.B.: Oh, a fost o perioadă tare ciudată. Primul lucru de care mi-aduc aminte ține de război. A venit tata de la fabrică și a spus: „A început războiul. Baia Mare e plină de refugiați”. Acesta e primul lucru pe care mi-l amintesc din copilărie, primele cuvinte. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Neagră. E lângă Baia Mare, dar spiritual era atât de departe, încât părea chiar la marginea lumii. Toată iarna am trăit făcând numărătoarea inversă a cartofilor. Apele luau podurile, blocau drumul spre Baia Mare, te izolau pur și simplu. Era un sat ciudat, tare ciudat. În sat era o învățătoare care nu avea mai mult de șapte clase primare. Era perioada de început a colectivizării, iar noi trebuia să mergem să-i convingem pe țărani să se înscrie la colectivă. De fapt, acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
enorm și îmi era o frică îngrozitoare de eșec. Acest amestec m-a făcut să privesc cu spaimă toată istoria cărții. Apoi a fost o masă rotundă foarte, foarte elogioasă, care m-a surprins. Cartea a avut însă o soartă ciudată. Am primit premiul Uniunii Scriitorilor pentru ea, am fost decorat cu „Meritul cultural”, iar după aceea a venit interzicerea cărții, în urma tezelor din iulie 1971. A existat o listă lungă, care nu a fost niciodată publicată, iar pe ea figura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
mai bine. Asta ține de structura mea. Cititorul înțelege ce vrea. Are cartea, dar eu am nemulțumirile care îmi rămân în urma cărții, nemulțumiri pe care încerc să le atenuez pentru că altfel n-aș putea merge mai departe. Este această foarte ciudată sau foarte normală dorință de mai bine. Este și bucuria de a ști că mă pot autodepăși. Dacă nu mi-aș propune lucruri din ce în ce mai dificile, cred că nici nu aș mai putea, nici nu aș mai considera că merită să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
ei făcea exact ce voia. Sus, jos, la stânga, la dreapta. Țipa la ei: „Te-ai mișcat!”. Îi scotea din sală. Cel apostrofat pleca rușinat. Spunea replici foarte dure uneori, indiferent că avea în față o autoritate locală. Avea o putere ciudată asupra mulțimilor. Nu știu dacă acesta este motivul căderii lui Păunescu. Știu numai că foarte mulți protestau că ar corupe tinerii, că îi ține noaptea, că fac fel de fel de minuni pe stadioane. Pe urmă a fost întâmplarea de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
15 ani, cochetez cu ideea de a scrie un roman în maniera în care vorbește turnătorul, cu toate agramatismele și imbecilitățile lui. Am încercat deja câteva pagini să văd dacă iese sau nu, și asta plecând de la o idee foarte ciudată, care mi-a venit în minte la un moment dat, și anume, ce s-ar întâmpla cu un om de la noi care ar respecta toate legile care există, mai ales Codul eticii și echității socialiste? Are 28 sau 29 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
din acele zile, când știam și vedeam că zarurile au fost aruncate decisiv, când mă temeam atât de lumea ce trebuia să moară, cât și de cea care avea să se nască, deoarece la limita dintre ele, în acea agonie ciudată, nimic nu putea fi controlat, ura și bucuria semenilor noștri părând la fel de periculoase. Aceste trăiri neobișnuite mi se păreau vitale și pentru faptul că trebuiau să-și ocupe locul potrivit într-un roman, căci neprevăzutul, noul, insolitul puteau oricând să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
decât un zvon menit să intimideze? Radiourile străine vorbeau insistent de această posibilitate în cazul demonstranților de la Brașov, dar și de alte metode de intimidare aplicate unor oameni constituiți „ilegal” într-un sindicat, ca să nu mai vorbim de zvonurile despre ciudata soartă a liderilor minerilor din Valea Jiului. Nu puteam să cred în trădări - așa cum, din păcate, au fost dezvăluite după Revoluție - pentru că nu-mi conveneau, de aceea o singură întrebare își aștepta răspuns: au fost oare accidentați „ca din întâmplare” acei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
spectacole de teatru (tot gratuite), intonarea de Te Deum-uri, iluminarea clădirilor publice ș.a279. Fără a exclude oportunismul unor funcționari locali sau centrali care se implicau în asemenea activități, existența lor cu prilejul unor zile ca 24 ianuarie (1866) pare ciudată pentru un regim aflat în plină criză. Situația critică prin care trecea țara era ilustrată și prin dificultatea financiară de a răspunde unora din aceste solicitări, dar și modul în care autoritățile își pasau responsabilitatea găsirii resurselor necesare programului stabilit
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
României era detectat de ambasadorul Franței la Berlin, Benedetti. Acesta informa la 6 aprilie 1866 pe Drouyn de Louis despre demersurile pe care Brătianu și ceilalți delegați români le întreprindeau la Dusseldorf 391. Reținerea familiei regale prusace putea să pară ciudată în condițiile în care Brătianu transmisese, prin intermediul colonelului Rauch, faptul că propunerea candidaturii lui Carol se făcuse cu aprobarea expresă a împăratului Napoleon 392. Ședința ce se desfășura abia la 13 aprilie în cadrul Conferinței de la Paris evidenția divergențele existente în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
însă și acestea sunt persoane încredințate nouă și Isus ne cere să fim credincioși, în virtutea iubirii ce o avem față de El. Isus îmi încredințează pe cineva și îmi spune: „Mă iubești tu mai mult decât aceștia?” Sigur, întrebarea este puțin ciudată și aproape o impertinență a întreba, înaintea altora: „Mă iubești mai mult decât aceștia?” M-am întrebat de mai multe ori: Isus nu putea să întrebe doar: „Mă iubești?” în loc să zică: „Mă iubești...?” și apoi să adauge în șoaptă: „mai
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
dispoziție, echilibrul pe care mi l-am dorit atât de mult. Acum prețuiesc, în primul rând, prieteniile amoroase, tandrețea. V.P.: Trăiți des în acele, să le spunem, plutiri ale imaginarului, să le spunem stări poetice? Vă protejează de realitățile bizare, ciudate, pe care le trăiți? C.M.: Încerc să mă protejez de lucrurile neplăcute refugiindu-mă în cele plăcute mie. Trag obloanele între mine și lumea reală, îmi iau un pahar de vin roșu și citesc, ascult muzică, văd și revăd filme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Hâncu (1960), Saharna (1964), Noul Neamț (1962), Hârjăuca (1962 în altar, devenit bufet, se vindeau vin, țigări, coniac). Începând cu anii '90, situația, impusă de homo sovieticus, s-a schimbat. Legat de religie și de cultură, Basarabia este țara unor ciudate contraste. Are două Mitropolii: una (mitropolit Petru) ține de Patriarhia română, cealaltă (mitropolit Vladimir) ține de Patriarhia rusă. Există Uniunea Scriitorilor din Moldova (președinte Arcadie Suceveanu), dar există și Filiala Chișinău a USR (președinte Leo Butnaru). Călătorești la Paris, Londra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cu inimi de tablă muiate în soare, acolo ei admiră misteriosul bob de grâu și flămânzi îl mănâncă, fac zigzaguri bând bere, apoi folosind galeriile propriului trup pleacă tiptil mărturisindu-se drumului de la ecuator la poli: ei, botezații cu nume ciudate, pleacă cu toate vânturile și cu toate silabele sângelui puternic bătând, reacția Dumnezeului față de această întâmplare e o reacție estetică ... bătrânul ceas Dali de-un veac arată o oră bolnavă: ecourile aleargă prin noul spital de păpuși, de pereți atârnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Americii Latine, aproape a ignorat regiunea până când a făcut un efort de compensare la mijlocul drumului, în al doilea mandat. În martie 2007, Bush a făcut o călătorie de șase zile, oprindu-se în Brazilia, Uruguay, Columbia, Guatemala și Mexic. Tema, ciudată pentru administrația sa, a fost justiția socială. Președintele a pozat în fața ruinelor maya, a promovat beneficiile etanolului, a înălțat în aer lăzi cu salată în fața camerelor și a căutat să-și asume meritul pentru ajutorul american care este egal într-
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]