12,271 matches
-
său. În 1792 expune la Academie "Catedrala Malmesbury" și "Panteonul, dimineața, după incendiu". Vizitează Oxford și Kent (1793), iar cu un an mai târziu Peak District și Midlands. Execută, conform tradiției, numeroase desene și gravuri topografice. Nevoia de cuprindere, de confruntare interioară, dorința devoratoare de studiu și examen minuțios a capodoperelor lui Claude Lorrain, Poussin, Salvator Rosa, Van de Velde, Ruysdael sunt definitorii pentru această perioadă. În 1795 William Turner pătrunde în atmosfera artistică din casa ilustrului doctor Monro, spirit filantropic
Joseph Mallord William Turner () [Corola-website/Science/303884_a_305213]
-
Melrose (secolul al XII-lea) în gresie roșie, Castelul Foors, reședința ducelui Roseburch. Ne vin în minte personajele din romanele surorilor Brontë, mai ales ale lui Emily Brontë La răscruce de vânturi inegalabil prin redarea acestei atmosfere tensionate, dure, cu confruntări spectaculoase de spirite. Trecem prin New Castle, renumită localitate minieră, Dorlington, unde admirăm vechea catedrală și primărie, pentru a ajunge la York. Ne oprim în fața Catedralei York Minster, considerată cel mai mare edificiu gotic din nordul Europei, cu vitralii impunătoare
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Schiro pe, orașul a fost la centrul de a lupta pentru drepturile civile. Sudul Christian Leadership conferință a fost fondată în oraș, prânz contra sit-in au avut loc în Canal Street magazine, precum și o serie foarte proeminențe și violențe de confruntări a avut loc când orașul a încercat desegregarea școală, în 1960. Acest episod a asistat la prima ocazie a unui copil negru, participarea la o școala elementară de albi din sud, cănd șase-an-vechi Ruby poduri integrată William DDE Elementary School
New Orleans () [Corola-website/Science/304277_a_305606]
-
acuzare. Fostul său colaborator, acum devenit inamic politic, vicepreședintele Alexandr Ruțkoi, a fost investit de Congres în conformitate cu prevederile constituției în vigore, în funcția de președinte interimar. Pe 28 septembrie, au izbucnit proteste violente anti-Elțin pe străzile capitalei Moscova, având loc confruntări dintre demonstranți și forțele de ordine. Armata a rămas fidelă lui Elțin, această atitudine a militarilor fiind cea care a determinat rezolvarea crizei. Deputații s-au baricadat în interiorul Casei Albe - sediul parlamentului rus. În săptămâna care a urmat, protestele antiprezidențiale
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
impozite. A izbucnit o criză gravă a creditului, ceea ce a falimentat numeroase întreprinderi industriale și agricole și a dus la instalarea unei crize economice de durată. Unii dintre politicienii ruși au început să se distanțeze de programul de reformă, iar confruntarea politică dintre Elțin, pe de-o parte, și oponenții la reforme, pe de alta, a devenit nota dominantă a vieții politice din Rusia. De-a lungul anului 1992, opoziția la reformele lui Elțin a început să devină din ce în ce mai puternică și
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
și ai preedintelui. Negocierile duse cu ajutorul medierii patriarhului Bisericii ortodoxe Ruse au continuat până pe 2 octombrie. În seara zilei de 3 octombrie, însă, poliția nu a mai putut controla demonstranții din preajma Casei Albe, iar impasul politic s-a transformat în confruntare armată. Conflictele de pe 2 și 3 octombrie au fost zilele cu cele mai violente confruntări ale demonstranților cu poliția. Pe 2 octombrie, demonstrantii au construit baricade care au blocat traficul pe mai multe străzi principale din Moscova. În după-amiaza zilei
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
octombrie. În seara zilei de 3 octombrie, însă, poliția nu a mai putut controla demonstranții din preajma Casei Albe, iar impasul politic s-a transformat în confruntare armată. Conflictele de pe 2 și 3 octombrie au fost zilele cu cele mai violente confruntări ale demonstranților cu poliția. Pe 2 octombrie, demonstrantii au construit baricade care au blocat traficul pe mai multe străzi principale din Moscova. În după-amiaza zilei următoare, demonstrantii pro-parlamentari au luat cu asalt cordoanele poliției din jurul casei Albe. Membri ai unităților
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
proclamat starea de urgență în capitală. În seara zilei de 3 octombrie, după ocuparea biroului primarului Moscovei, demonstranții au început marșul spre centrul de televiziune Ostankino. Demonstranții au fost întâmpinați în fața televiziunii de trupele ministerului de interne. A urmat o confruntare violentă, în timpul căruia o marte parte a centrului de televiziune a fost serios deteriorată. Emisiunile postului de televiziune au fost întrerupte și 62 de persoane au fost ucise. Până la miezul nopții, trupele ministerului de interne au restabilit situația în zona
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
Când emisia postuluil de televiziune au fost reluate în aceeași seară, Egor Gaidar a chemat cetățenii capitalei în sprijinul președintelui. Mai multe sute de simpatizanți ai lui Elțin și-au petrecut noaptea în piața din fața primăriei capitalei, pregătindu-se pentru confruntare cu sprijinitorii parlamentarilor. A doua zi, lor li s-a alăturat armata. Între 2 și 4 octombrie, poziția armatei a fost factorul hotărâtor în criză. Armata a oscilat pentru câteva ore, neștiind cum să răspundă la chemarea la acțiune lansată
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
sprijinit de armată decât în silă și în al 12-lea ceas. Generalii, pentru a-l sprijini pe președinte, au fost supuși la presiuni mari, sau, oportuiniști, au cedat pentru că s-au așteptat la recunoștința lui Elțin după victoria în confruntarea cu parlamentarii. Un exemplu este cel al generalului Pavel Graciov, care și-a demonstrat loialitatea în timpul crizei. Graciov a devenit o personlitate politică de prim rang, în ciuda numeroaselor acuzații de corupție, care veneau din rândurile cadrelor armatei ruse. Criza este
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
militară și problemele să fie rezolvate prin mijloace pașnice. Conferința armeano-azeră organizată la Baku la data de 14 decembrie 1919 nu a dat nici un rezultat și peste câteva săptămâni armată armeană a lui Andranik a ocupat din nou Zangezurul. Aceste confruntări s-au succedat, cu mici pauze, până la invazia Armatei Roșii în Azerbaidjan, soldată cu sovietizarea Azerbaidjanului. Imediat după terminarea celui de-al doilea război mondial în multe alte republici și enclave armene din afara granițelor R.S.S. Armeană a luat naștere Mișcarea
Azerii din Armenia () [Corola-website/Science/304345_a_305674]
-
de ministru de externe, ea a demisionat din motive de oboseală și probleme de sănătate. La scurt timp după aceea ea a revenit în viața politică ca secretar general al partidului Mapai, ajutându-l pe primul ministru Levi Eshkol în confruntările interne din partid. După moartea bruscă a lui Levi Eshkol la 26 februarie 1969, partidul a ales-o pe Meir că successor. Ea a rămas în această funcție până în 1974. Meir a menținut coaliția guvernului formată în 1967, după războiul
Golda Meir () [Corola-website/Science/304410_a_305739]
-
Coaliție europeană a masat armate la granițele Franței, cu scopul de a-l înlătura. Napoleon a decis însă să treacă primul la ofensivă, atacând armata prusacă și pe cea anglo-aliată, ambele cantonate în Belgia. Astfel, au loc o serie de confruntări minore în jurul localității Charleroi și apoi bătăliile de la Ligny și Quatre Bras, ambele purtate pe data de 16 iunie 1815. Deși cele două bătălii de pe 16 iunie s-au încheiat cu victoria francezilor și au împiedicat joncțiunea anglo-aliaților și a
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
Union Brigade" (din care făceau parte și faimoșii Royal Scots Greys), comandată de Sir William Ponsonby, în total 2300 dintre cei mai buni călăreți britanici, au atacat în masă compactă dând peste cap o parte din cuirasierii lui Milhaud. Prima confruntare de cavalerie a avut loc între oamenii lui Somerset și brigada de cuirasieri a lui Travers din divizia 13 a lui Watier (regimentele 7 și 12). Pe măsură ce avansaseră, aceștia din urmă suferiseră în urma focului artileriei britanice, înainte de a se lovi
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
(5 - 6 iulie 1809) a fost cea mai importantă confruntare militară a Războiului celei de-a Cincea Coaliții, desfășurându-se pe câmpia Marchfeld, în apropierea insulei dunărene Lobau și în dreptul localității Deutsch-Wagram, la 10 km nord-est de Viena. Bătălia a opus o armată franco-germano-italiană, condusă de Împăratul Napoleon I, unei
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
ce primise susținerea trupelor "grenzer" valaho-ilire și a regimentului Chasteler. Cu toate acestea, regimentul 5 ușor reușește să-i disloce pe austrieci, astfel că Bernadotte este liber să înainteze spre Aderklaa, unde, în jurul orei 15:30, are loc o primă confruntare importantă de cavalerie. Aceasta a opus brigada de cuirasieri austrieci a lui Roussel d'Hurbal cavaleriei saxone din regimentul "Prinz Klemens Chevaulegers", atașat Corpului lui Bernadotte. Inițial, austriecii, conduși de generalul de origine franceză d'Hurbal, au respins șarja saxonilor
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
de carabină, dar saxonii au revenit, dispersând cavaleria grea austriacă. Saxonii au fost însă curând nevoiți să se oprească atunci când brigada de cavalerie austriacă a lui Lederer a intervenit pentru a-i acoperi pe oamenii lui d'Hurbal. După această confruntare, prințul de Liechtenstein, conștient că a pierdut pe parcursul zilei un număr prea mare de oameni în mod inutil, a decis să își retragă cea mai mare parte din cavalerie în spatele liniei dintre Wagram și Gerasdorf, lăsând totuși cinci regimente Corpului
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
întărit pedestrimea epuizată a lui Rosenberg iar cavaleria s-a alăturat călăreților lui Nostitz, în apropiere de Obersiebenbrunn, unde li s-a ordonat să șarjeze, întâi pentru a alunga cavaleria franceză și apoi pentru a cădea asupra infanteriei. Astfel, marea confruntare de cavalerie a bătăliei avea să aibă loc, opunând cele peste 40 de escadroane ale lui Nostitz cavaleriei franceze conduse de Montbrun și Grouchy. Mai întâi, călăreții austrieci s-au aruncat asupra celor 9 escadroane ale lui Montbrun, iar brigada
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
ai Sfântului Imperiu Roman, cu papalitatea. Prin codul său de legi, Lex Salica, Clovis nu a permis accesul femeilor la tron, asigurând continuitatea succesiunii Merovingienilor și a succesorilor lor. Cu acordul împăratului Anastasie și al burgunzilor, Clovis se angajează în confruntarea finală cu vizigoții pe care-i înfrânge la Vouillé (507) și a ocupat părțile de la sud și vest de Loara ale regatului vizigot. Consacrarea noii monarhii creștine, prin acordarea titlului de consul, sosește de la Constantinopol din obișnuita dorință de afirmare
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
decembrie 2001, iar liderul acestuia devine noul prim-ministru al țării. Reluarea în 2002 a tratativelor de pace cu rebelii tamili sub mediere norvegiană, pe fondul unui armistițiu de încetare a focului de ambele părți, aduce după 19 ani de confruntare, speranța unui final al războiului civil. Speranța se va dovedi însă iluzorie. Rebelii tamili renunța la proclamarea unui stat independent propriu în schimbul autonomiei regionale, în cadrul unui stat unitar după modelul Elveției, Canadei sau Australiei. Disensiunile dintre președinte și premier, precum și
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]
-
dintre președinte și premier, precum și retragerea părții tamile de la negocierile de pace provoacă o criză politică și alegeri parlamentare anticipate organizate la 2 aprilie 2004. Alianță electorală cu orientare de stânga a șefului statului doamna Kumaralunga iese victorioasa în noua confruntare, obținând 105 din cele 225 de locuri ale legislativului (45,8% din sufragii), iar Mahinda Rajapakse devine noul prim-ministru. Și în cadrul separatiștilor tamili izbucnesc în 2004 ciocniri armate între grupări rivale. Această insulă era și poate mai este, o
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]
-
ca opțiune obligatorie, atrage după sine o răspundere copleșitoare pentru sine și pentru întreaga umanitate. După Kierkegaard, anxietatea ("die Angst") ca experiență sensibilă - spaimă structurală în fața lumii - este de nedespărțit de ființa umană. În concepția lui Heidegger, anxietatea duce la confruntarea individului cu neantul, datorită imposibilității de a găsi o justificare acceptabilă pentru opțiunea aleasă. Sartre folosește, pe de o parte, noțiunea de "greață" ("la nausée") pentru recunoașterea destinului întâmplător al universului, pe de altă parte, se referă la anxietate ("l
Filosofie existențială () [Corola-website/Science/298027_a_299356]
-
fi istoria muzicii europene sau muzica africană. Dar criticul susține ca termenii săi de referință și definiția ei ar trebui să fie mai largă, definind jazz-ul ca o "formă de artă muzicală care provine din Statele Unite ale Americii, prin confruntarea negrilor cu muzica europeană" și argumentând că aceasta diferă de muzica Europeană în care jazz-ul are o "relație specială în timp definită ca fiind 'swing'", implică "o spontaneitate și vitalitate de producție muzicală în care improvizația joacă un rol
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
de astă dată în afara Bucureștilor, urmărindu-l, în absența faimosului comisar Miclovan, pe cel mai bun discipol al acestuia. Expediat la mănăstire, acesta concentrează, în jurul său, pe lângă prilej de pitoresc turistic la Cheile Bicazului, și una dintre cele mai neconvingătoare confruntări între bine și rău filmate vreodată la noi. Afluxul publicului scade, de la 7 milioane la 5.500.000.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Ultimul cartuș" drept un film cu caracter politic și
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
în ziua următoare pe generalul Constantin Petrovicescu, ministrul de interne. Destituirea lui Petrovicescu a determinat în seara zilei de 20 ianuarie o manifestație de solidaritate a legionarilor. Rebeliunea legionară a avut loc în perioada 21-23 ianuarie 1941 și a reprezentat confruntarea violentă dintre gruparea Garda de Fier și fostul lor partener la guvernarea României, generalul Ion Antonescu, desemnând sfârșitul Statului Național Legionar, care luase naștere la 14 septembrie 1940. În cursul său, grupările legionare au aplicat tactici teroriste, vizând populația Bucureștiului
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]