11,169 matches
-
de originalitate?"143. Însă venind din partea reginei, Tzigara-Samurcaș acceptă licențele poetice ale formulării decorative în sens Art Nouveau a unui subiect tradițional: Dumnezeu. Regina decora câteva file din Evanghelia ce se pregătea pentru târnosirea bisericii Trei Ierarhi din Iași. "Atotputernicul creator, reprezintat până acum în artă sub înfățișarea unui moșneag străbătând văzduhul în fuga mare, grăbit de a săvârși opera celor șase zile, este cu totul altfel conceput de M.S. Regina. Stând neclintit pe unul din globurile abia închegate din haosul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cuplu de îndrăgostiți care se sărută, reprezentând existența mundană, contrapunctează ca și în poemul invocat dimensiunea cosmică, empireul canonului occidental unde sunt recuperate figurile exemplare ale creatorilor "daimonici". Anecdotica convențională a unui erotism stilizat contrastează cu investirea maximă a gestului creator în profilurile de medalie suspendate deasupra conjuncturalului uman. În opinia lui Petre Popescu-Gogan care realizează o trecere în revistă a reprezentărilor având ca subiect personalitatea sau opera poetului, primii artiști care valorifică imaginea acestuia la scurt timp după moartea sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
detașa prin forța gândirii ca simbol al cunoașterii, Sfinxul, dar și ca geniu apoteozat malefic, Zeul Războiului. Pe filiera comentariului dantesc rodinian, geniul apare în dimensiunea sa damnată către care deschide Poarta Infernului. Figurile din piedestal, menite să reflecte travaliul creator, îl apropie la limită de exacțiunile damnaților, geniul singur este capabil să se situeze deasupra acestui nod inform într-o seninătate sceptic-detașată, pe care o evocă versurile finale ale poemului Luceafărul, investite ulterior cu valoare testamentară: "Dar eu în lumea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
maladiv. Singularitatea artistului tinde să fie reprezantată nu numai prin originalitatea și măiestria artei sale, dar devine la sfârșitul secolului XIX, sub pecetea insolitării și insolitului, chiar subiectul picturii sale. Filozofii și scriitorii romantici consacră artistul ca ipostază a geniului creator, reactivând și revalorificând un mit precum cel al lui Prometeu (Gilbert Durand), sau cel al lui Satan, ca erou damnat, resentimentar și exclus pe nedrept, ipostază a artistului revoltat, secesionist, "refuzat". Spre exemplu, mulți artiști vienezi cunosc oprobiul scandat filistin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a pielii sau a genitaliilor. Febra amplifică intensitatea privirii, o spiritualizează, pictorul apare ca un artist inflamat de flacăra creației, suferința fiind unul din ingredientele necesare înfăptuirii operei. Luchian este poate pictorul care transferă în propriul său corp intensitatea actului creator datorită maladiei și de cazul său cel mai apropiat mi se pare a fi cel al pictorului simbolist rus Mihail Vrubel. Până în 1901, Luchian se află în prim planul vieții culturale, dar și a celei mondene, la care trebuie să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-i furnizează pictorului ocazia unui exercițiu narcisic, ci a unei confruntări cu sine. În 1910, un alt autoportret în ulei reia expresia de concentrare aproape dureroasă, privirea are o rară calitate de punere în prezență, o reformulare tragică a eului creator, a pictorului pus în fața dificultăților unei sănătăți fragile, deteriorându-se tot mai mult pe măsură ce acuitatea sensibilității sale crește tot mai mult. Interesant acest autoportret și pentru meșa cu aspectul unei flame răzvrătite și înclinația capului, ce conferă chipului o atitudine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inscripții semnificative pentru reversul acestei atitudini: "Nu ești niciodată servit mai rău decât prin tine". Am aspirat la libertate, aspir acum la solitudine. Ea este dificil de obținut. Și încă mai dificil de suportat". Artistul este prins între orgoliul său creator și constrângerile inerente condiției umane ca între Scylla și Caribda. Artistul nu vrea să facă nicio concesie și atunci se izolează în turnul său de fildeș cu prețul unui efort considerabil, descoperind acolo dezavantajele unei astfel de decizii. Capitolul VI
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ram trecut printr-o serie de transformări iar iubita lui Sita e a noastră Ileana Cosânzeana!"324. Constantin Prodan îi grupează pe sculptori în perechi, pe baza unei tensiuni constitutive care se instalează între operele lor. În termenii unei rivalități creatoare, dar și a internalizării experienței rodiniene, sunt alăturați și opuși totodată Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși: Această dualitate reprezintă, față de cealaltă, spiritul francez izvorât din marele Rodin"325. La fel Frederic Storck și Oscar Sapethe alcătuiesc un alt cuplu de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și a internalizării experienței rodiniene, sunt alăturați și opuși totodată Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși: Această dualitate reprezintă, față de cealaltă, spiritul francez izvorât din marele Rodin"325. La fel Frederic Storck și Oscar Sapethe alcătuiesc un alt cuplu de forțe creatoare care integrează experiența Secession-ului german. Acești patru sculptori sunt socotiți ca fondatori ai sculpturii moderne, cu ei vin "noile forme ale apusului francez și german"326. Gigantul (1906), Un Christ îndurerat (1908), Sfinxul (1912), Beethoven (1913), Rugăciune (1914), Zeul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Gigantul (1906), Un Christ îndurerat (1908), Sfinxul (1912), Beethoven (1913), Rugăciune (1914), Zeul Războiului (1915), Răstignita sunt lucrările care omologhează influența rodiniană și sensibilitatea simbolistă la Paciurea, lucrări "în cari se văd dragostea și mila pentru tot ce este efort creator și durere"327. În cazul lui Paciurea, se manifestă două vârste ale simbolismului, una propriu-zis simbolistă, până în preajma Primului Război Mondial, cu opere precum Zeul Războiului sau Sfinxul și una postsimbolistă, pentru care reprezentativă rămâne seria himerelor, unde simbolismul paciurian este împins
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lor literară, în spiritul simbolismului în artele plastice, care revendică programatic nu numai o dimensiune poetică, literară, ci și o integrare și a celorlalte arte într-un vast proiect de sinteză. Pe filieră eminesciană, himerele devin expresia ideilor poetice, ideilor creatoare de artă, fluide, într-o permanentă metamorfoză și în contact cu o primordialitate a elementarului, ceea ce-l apropie pe Paciurea de experiența plastică brâncușiană. Într-un interviu pe care sculptorul îl dă lui Ioan Masoff în revista Rampa din 21
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
creator și creația sa. Este totuși acesta o pradă a lor, își devorează, sufocă ele creatorul? Reușește el să le materializeze suficient sau rămân la stadiul amniotic al unor făpturi fluide, evanescente? Paciurea reda condiția artistului captiv al propriilor fantasme creatoare, asaltat de propriile sale idei-ficțiuni-vise (chimere), sau poate se reprezenta pe sine în mijlocul propriilor sale creații insuficient gestate, aflate în stadiul inconsistenței fantasmale, in statu nascendi. Mai există un desen inedit cu himere (vezi planșa 1), care face apropierea de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dispar reflexele decadente, himera nu devine o expresie a femeii fatale, așa cum relația dintre artist și arta sa nu este plasată în contextul simbolic al confruntării dintre sexe cu emanciparea violentă a elementului feminin. Himera apare la Paciurea ca element creator, neguvernabil, întruchipare a fanteziei și a enigmei, cu un vag aspect feminoid generat, mai degrabă, de fluiditatea sa formală. În ce privește conectarea la aria reprezentărilor mitologice românești, Adriana Șotropa lansează o propunere curajoasă privind o posibilă origine comună a tuturor himerelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fel de psihologie a frustrării, a recluziunii resemnate, lucide, în fața mediocrității contemporanilor: "se închide în sine însuși și dă drumul fanteziei în acea serie de "Himere", animale apocaliptice, în cari sunt poate concepțiile lui din copilărie în fața poveștilor"346. Reflexul creator ar constitui și o recuperare a unei vârste magice, cea a copilăriei, unde fantasmele joacă un rol fondator în economia simbolică a imaginarului infantil chipul bufniței prezintă similitudini cu cel al unui copil. În acest caz, putem vedea rapelul regresiv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acesta are ceva embrionar, fază intermediară de creștere a batracienilor, când coada se resoarbe încetul cu încetul pentru a face loc membrelor inferioare. Impresia pe care o dă himera este de ființă neterminată, dar în care se regăsește întreg potențialul creator. Chipul îl ține îndreptat în sus, ochii închiși, buzele și nasul aproape aplatizate pentru a conferi o deplină sfericitate capului. Și totuși, linia fină a buzelor desenează ceva similar zâmbetului hieratic al statuilor khmere înfățișându-l pe Budha. Himera apei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o reproducere după sculptura lui D. Paciurea, "Pictorul Luchian". Din bustul pictorului se desprinde doar o mână, ca și în cazul Sfinxului, din care reziduul de animalitate apare figurat sub forma unei gheare. În cazul acesta, mâna are semnificația gestului creator. Sculptura lui Paciurea, Luchian (1909), reia gestul sfinxului, mâna pictorului se desprinde din soclu pentru un gest pansiv. Paciurea îl înfățișează pe Luchian nu ca pe un pictor cu pensula în mână, ci ca pe un "erou al reflecției", un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a utiliza termenul de "decadent". Afinitățile lui Luchian nu ar urma astfel de sensiblerii, "mievrerii", ci s-ar focaliza către un strat profund al trăirilor pe cale de a fi eliberate în pictura sa ca tensiune adevărată și tragică a actului creator. Ca și în cazul decadentismului, criticii comit aceeași greșeală, subliniind versantul negativ: nota de superficialitate, înlocuirea profunzimii cu abilitățile tehnice, manierismul și moda cu ușurătățile ei constitutive. Cu siguranță că Luchian traversează o modă, dar faptul în sine se reflectă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
către toți cei care muncesc pentru "renovarea" existenței; nu respingem niciuna dintre problemele epocii actuale, dar credem cu fermitate că este imposibil de a trăi fără Frumusețe și că trebuie, cu ajutorul instituțiilor libere, să inițiem (pentru urmașii noștri) o activitate creatoare liberă, strălucitoare și însorită, sub îndemnul unei dorințe de cunoaștere neîntreruptă. Trebuie să păstrăm Eternele Valori, create de-a lungul mai multor generații. În numele acestei viitoare vieți, noi, căutătorii lânei de aur, desfășurăm steagul de luptă. Arta este eternă, pentru că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ceea ce este imuabil, în ceea ce nu poate fi distrus; ea este doar una, pentru că are o sursă unică sufletul. Arta este simbolică, pentru că ea închide un simbol: reflectarea Imuabilului în temporar. Arta este liberă pentru că ea este produsul unui elan creator spontan"479. În stilul Art Nouveau, pe coperta revistei se află o sirenă cu un păr care cade în valuri, ținând o mică lampă de ulei. Revista își revendică eclectismul prin următorul sumar: Secțiunea artistică, Poésies et belles-lettres, Critica artistică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Se impun o serie de transformări În sens pozitiv ale mediului organizațional care ar trebui să ia forma perfecționării, Învățării continue și Îmbogățirii abilităților personalului, precum și a proiectării și reproiectării posturilor În funcție de tehnologie și progres. Deasemenea, este necesară stimularea capacităților creatoare și a inventivității pentru ca organizația să atingă standardele consumatorului și, În cele din urmă, să acționeze pârghiile adecvate pentru a deveni un creator, un generator de tendințe În rândul populației țintă. Organizațiile sunt nevoite, astfel, să realizeze studii de piață
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se formează din fragedă copilărie. Dacă viața poate fi Înțeleasă ca o succesiune de crize și conflicte pe care le avem de rezolvat, aceste crize sunt izvor de provocări, stări afective și motivaționale, care cer conduite și comportamente variate și creatoare pentru rezolvarea lor. Pe măsura ce studiile au progresat În acest domeniu, a devenit clar că investigarea comportamentului consumatorului necesită o abordare pluridisciplinară În care un rol esențial revine științelor comportamentale mai ales psihologiei și sociologiei de la care au fost
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
El este nuanțat și crescut sub aspectele benefice dar și negative de progresul cunoașterii În toate domeniile, de fenomene ca informatizarea, globalizarea și intrarea În comunitatea europeană etc. Societatea contemporană este dinamizată de tendințe opuse, conflicte, probleme ce solicită adaptare creatoare și capacitate de previziune pentru a realiza o schimbare calitativă din mers. Cum se poate atinge acest deziderat? „Timpurile shimbărilor sunt timpurile oportunităților. Când relațiile dintre oameni și lucruri se schimbă, noile juxtapuneri creează noi necesități și dorințe, oferă noi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
domeniile biopsihologiei și neuroștiinței. Ea continuă să se dezvolte Într-o permanentă adâncire de sine și termenul ei ultim de evoluție nu va fi atins prea curând. Personalitatea devine, fără Încetare, este o realitate spirituală În permanentă creștere și Împlinire creatoare, afirma Ion Biberi, psiholog, psihiatru și scriitor român În lucrarea „Principii de psihologie antropogenă” (1971). Personalitatea crează valori și se crează pe sine, viețuind Într-o ambianță de valori. Unitatea personalității, structura de adâncime a ființei umane, conduita socială a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt: 1) fiecare om are un potențial creativ de la naștere; 2) creativitatea se poate dezvolta și manifesta pe tot parcursul existenței sub impulsul și provocările mediului intern și extern al existentei; 3) dezvoltarea potențialului creativ și transformarea lui În capacitate creatoare este un obiectiv al educației; 4) creativitatea se manifestă Într-un proces ce se finalizează cu un produs caracterizat prin noutate, originalitate, utilitate; 5) valențele creativității sunt numeroase de la adaptarea transformativă și originală la cerințele vieții și generarea progresului social
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
transformativă și originală la cerințele vieții și generarea progresului social la dezvoltarea personală și regenerarea individului uman. Ultima axiomă o susținem aici prin două afirmații de excepție a doi geniali psihologi. Cari Gustav Jung afirmă că „numai În faptele noastre creatoare ieșim În evidență pe deplin și devenim cognoscibili nouă Înșine” subliniind valoarea de cunoaștere și transformarea profundă și regeneratoare pe care o are creația asupra individului creator. Pe aceeași dimensiune Vasile Pavelcu atenționa că „nu există sursă mai mare de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]