12,022 matches
-
în anul 1147 recucerita de către Portughezi; · în jurul anului 1260 a devenit capitala Regatului Portugalia; · în urma unor cuceriri de colonii, Lisabona devine unul dintre cele mai bogate orașe din Europa; · între 1580-1640 (perioadă ocupației spaniole), orașul decade treptat; · în 1755 un cutremur de pământ, urmat de un tsunami și de un incendiu, a distrus o mare parte a orașului; · în al doilea Război Mondial, Portugalia a fost o nație neutră, iar Lisabona a devenit nu numai un refugiu, ci și un port
Lisabona () [Corola-website/Science/296616_a_297945]
-
orașul de pe vremea descoperirilor putem vedea în zona Belém, două construcții preluate de UNESCO pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial: La începutul sec. XVII monumentul cel mai significant era "Aqueduto das Águas Livres" (apeduct pentru aprovizionarea Lisabonei cu apă potabilă). După cutremurul din 1755, în cadrul planului de reconstrucție inițat de către primul-ministru Marquês de Pombal, a fost construită și piața comercială (Praça do Comércio). Mai tarziu, în vecinătate, au mai fost construite Piața Restauradores și accensorul Santa Justă (proiectat la finele secolului XIX
Lisabona () [Corola-website/Science/296616_a_297945]
-
placa Euroasiatică din vest. Japonia este situată deasupra zonei de scufundare, pe placa Euroasiatică. La îmbinarea plăcilor tectonice crusta pământului este instabilă, ceea ce explică numărul mare de vulcani din Japonia (50 activi și circa 200 inactivi) precum și numărul mare de cutremure (circa 1500 pe an). Cu toate acestea, se susține că aceste lucruri contribuie la frumusețea peisajului din Japonia. Izvoarele termale sunt larg răspândite, atât în zonele de munte, cât și în apropierea zonelor de țărm. Totuși, lava și cenușa rezultate
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
și ploi abundente lovesc insulele. Clima variază mult, de la temperată-rece în nord, cu ierni aspre, la subtropicală în sud. La 11 martie 2011 în Pacific, nu departe de orașul Sendai de pe coasta de est a Japoniei, a avut loc un cutremur de magnitudinea 8,9, cel mai mare cutremur măsurat vreodată în Japonia. Seismul a fost urmat de un tsunami distrugător. V. Cutremurul din Sendai (2011). Japonia are o populație de aproximativ 127 milioane de locuitori. Principalele grupuri etnice sunt: japonezi
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
de la temperată-rece în nord, cu ierni aspre, la subtropicală în sud. La 11 martie 2011 în Pacific, nu departe de orașul Sendai de pe coasta de est a Japoniei, a avut loc un cutremur de magnitudinea 8,9, cel mai mare cutremur măsurat vreodată în Japonia. Seismul a fost urmat de un tsunami distrugător. V. Cutremurul din Sendai (2011). Japonia are o populație de aproximativ 127 milioane de locuitori. Principalele grupuri etnice sunt: japonezi 99%, alți(coreeni, chinezi, brazilieni, filipinezi,etc) 1
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
2011 în Pacific, nu departe de orașul Sendai de pe coasta de est a Japoniei, a avut loc un cutremur de magnitudinea 8,9, cel mai mare cutremur măsurat vreodată în Japonia. Seismul a fost urmat de un tsunami distrugător. V. Cutremurul din Sendai (2011). Japonia are o populație de aproximativ 127 milioane de locuitori. Principalele grupuri etnice sunt: japonezi 99%, alți(coreeni, chinezi, brazilieni, filipinezi,etc) 1%. Rata fertilității în Japonia este de 1,4 copii născuți/femeie. Rata natalității este
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
parte din Platforma Scitică, fundamentul căruia este alcătuit din roci metamorfice cu intruziuni magmatice. La periferiile platformelor s-au dezvoltate depresiunile Mării Negre, Predobrogeană și Precarpatică. Moldova este supusă pericolului seismic de un grad foarte ridicat, fiind determinată în principal de cutremurele de adâncime intermediară Vrancea. În funcție de îndepărtarea de focarul Vrancea, seismicitatea variază într 7 și 9 grade pe scara de 12 grade MSK. Cel mai distrugător cutremur a avut loc la 30 august 1986, care nu a atins o intensitate maximală
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
este supusă pericolului seismic de un grad foarte ridicat, fiind determinată în principal de cutremurele de adâncime intermediară Vrancea. În funcție de îndepărtarea de focarul Vrancea, seismicitatea variază într 7 și 9 grade pe scara de 12 grade MSK. Cel mai distrugător cutremur a avut loc la 30 august 1986, care nu a atins o intensitate maximală posibilă, dar provocat mari pierderi materiale. Printre fenomenele naturale ale Moldovei, un loc deosebit le revine vulcanilor noroioși. Cel mai dens situați vulcani noroioși au fost
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Văleni. S-a opus noului guvern susținându-și atașamentul față de regele care fusese obligat să abdice. Nicolae Iorga a fost obligat să părăsească domiciliile din București (unde deținea o casă nouă în cartierul Dorobanți) și din Vălenii de Munte din cauza cutremurului din noiembrie 1940. S-a mutat la vila sa din Sinaia, unde a terminat "Istoriologia umană". A fost ridicat de un grup de legionari, (cel mai cunoscut dintre aceștia și conducătorul grupului format din Ion Tucan (secretar general al Institutului
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
între septembrie 1917 și aprilie 1918, scriind în special aforisme ce vor fi adunate mai târziu de Max Brod sub titlul "Die Zürauer Aphorismen" ("Aforismele de la Zürau"). Lecturile sale din această perioadă sunt dominate de Kierkegaard ("Sau-sau", "Frică și cutremur") și Tolstoi ("Jurnal"). După șase luni de concediu medical, Kafka se întoarce la serviciu în mai 1918. Sănătatea lui este din nou dezechilibrată de gripa spaniolă, din cauza căreia trebuie să se refugieze la pensionul Stüdl din Schelesen (Boemia), unde o
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
suntem înfășurați de vălurile iluziei ». Kierkegaard, un filozof pe care Kafka l-a iubit și detestat în egală măsură, îl impresionează mai ales prin iraționalism, « puterea terminologiei » sau religiozitatea radicală. La nivelul operei, reinterpretarea mitului lui Avram din "Frică și cutremur" l-a influențat pe Kafka să așeze mituri clasice (Turnul Babel, Alexandru cel Mare, Don Quijote, Ulise și sirenele, Prometeu, Poseidon) într-o lumină nouă. De asemenea, în relația cu Felice Bauer, scriitorul s-a regăsit mult în povestea tulburătoare de
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în vibrații generate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică. Cuvântul "cutremur" este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tectonice care provoacă daune majore, "seism" sau "mișcări seismice" pentru cele care trec neobservate și "mișcări non-seismice" pentru cele provocate de om. Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
non-seismice" pentru cele provocate de om. Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care este folosită pentru evaluarea magnitudinii unui eveniment seismic. ele puternice pot distruge construcții, clădiri, chiar localități întregi, provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele submarine pot declanșa formarea de valuri uriașe (de până la 30 de m înălțime și atingând viteze neașteptate (800 km/h). Astfel, în Oceanul Pacific fenomenele tzunami (provocate de cutremurele submarine) au produs pagube materiale foarte mari, cu pierderi de vieți omenești
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
construcții, clădiri, chiar localități întregi, provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele submarine pot declanșa formarea de valuri uriașe (de până la 30 de m înălțime și atingând viteze neașteptate (800 km/h). Astfel, în Oceanul Pacific fenomenele tzunami (provocate de cutremurele submarine) au produs pagube materiale foarte mari, cu pierderi de vieți omenești. Știința care se ocupă cu studiul cutremurelor (mișcărilor seismice) se numește seismologie. Între secolul al V-lea î.Hr. și secolul al XIV-lea d.Hr., oamenii considerau că
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
uriașe (de până la 30 de m înălțime și atingând viteze neașteptate (800 km/h). Astfel, în Oceanul Pacific fenomenele tzunami (provocate de cutremurele submarine) au produs pagube materiale foarte mari, cu pierderi de vieți omenești. Știința care se ocupă cu studiul cutremurelor (mișcărilor seismice) se numește seismologie. Între secolul al V-lea î.Hr. și secolul al XIV-lea d.Hr., oamenii considerau că seismele sunt provocate, de regulă, de curenți de aer aflați în interiorul cavităților Pământului. Exista însă și ideea conform căreia
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
mișcărilor seismice) se numește seismologie. Între secolul al V-lea î.Hr. și secolul al XIV-lea d.Hr., oamenii considerau că seismele sunt provocate, de regulă, de curenți de aer aflați în interiorul cavităților Pământului. Exista însă și ideea conform căreia cutremurele apăreau ca urmare a tensiunilor existente în scoarță între apă și pământ, idee avansată de filosoful grec Thales din Milet, în secolul al VI-lea î.Hr. Mai târziu, în primul secol al erei noastre, Plinius cel Bătrân vorbea despre seisme
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
în scoarță între apă și pământ, idee avansată de filosoful grec Thales din Milet, în secolul al VI-lea î.Hr. Mai târziu, în primul secol al erei noastre, Plinius cel Bătrân vorbea despre seisme ca fiind „furtuni subpământene”. Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu ajutorul unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mișcări ale scoarței pământului au un centru în adâncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul de la suprafață, (situat deasupra hipocentrului), în
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
Milet, în secolul al VI-lea î.Hr. Mai târziu, în primul secol al erei noastre, Plinius cel Bătrân vorbea despre seisme ca fiind „furtuni subpământene”. Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu ajutorul unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mișcări ale scoarței pământului au un centru în adâncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul de la suprafață, (situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea cutremurului este numit epicentru. De aceea intensitatea cutremurului este
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
pe glob, cu ajutorul unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mișcări ale scoarței pământului au un centru în adâncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul de la suprafață, (situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea cutremurului este numit epicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definită nu numai de intensitatea și direcția de propagare a undelor, ci și de profunzimea hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700 km). Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
a cutremurului s-a constatat că aceste mișcări ale scoarței pământului au un centru în adâncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul de la suprafață, (situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea cutremurului este numit epicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definită nu numai de intensitatea și direcția de propagare a undelor, ci și de profunzimea hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700 km). Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai aproape de suprafață
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
suprafață, (situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea cutremurului este numit epicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definită nu numai de intensitatea și direcția de propagare a undelor, ci și de profunzimea hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700 km). Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai aproape de suprafață. La un cutremur se pot deosebi mișcări orizontale, verticale și de torsiune. În funcție de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice și
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
nu numai de intensitatea și direcția de propagare a undelor, ci și de profunzimea hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700 km). Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai aproape de suprafață. La un cutremur se pot deosebi mișcări orizontale, verticale și de torsiune. În funcție de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice și cutremure de prăbușire. Harta seismicității evidențiază teritoriile în care seismele se manifestă puternic și frecvent: Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
până la 700 km). Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai aproape de suprafață. La un cutremur se pot deosebi mișcări orizontale, verticale și de torsiune. În funcție de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice și cutremure de prăbușire. Harta seismicității evidențiază teritoriile în care seismele se manifestă puternic și frecvent: Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioară a Oceanului Pacific, Riftul Est-African ș.a. au o activitate seismică mai redusă. Țara cu cele mai
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
km). Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai aproape de suprafață. La un cutremur se pot deosebi mișcări orizontale, verticale și de torsiune. În funcție de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice și cutremure de prăbușire. Harta seismicității evidențiază teritoriile în care seismele se manifestă puternic și frecvent: Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioară a Oceanului Pacific, Riftul Est-African ș.a. au o activitate seismică mai redusă. Țara cu cele mai frecvente cutremure
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai aproape de suprafață. La un cutremur se pot deosebi mișcări orizontale, verticale și de torsiune. În funcție de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice și cutremure de prăbușire. Harta seismicității evidențiază teritoriile în care seismele se manifestă puternic și frecvent: Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioară a Oceanului Pacific, Riftul Est-African ș.a. au o activitate seismică mai redusă. Țara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]