15,628 matches
-
în ziare și reviste, dar și volume de notorietate ca, de exemplu: Telejurnalul de noapte (1997), Această dragoste care ne leagă (1998), Drumul Damascului, Spovedania unui fost torționar (1999), O sută de zile cu Monica Lovinescu (2008) etc. Traducătoare apreciată, Doina Jela a publicat în limba română ediții de mare valoare printre care: Antologia gândirii juridice, Philippe Malaurie, O Americă înspăimântătoare, Edouard Behr, Cartea neagră a comunismului, Stéphane Courtois, Recviem pentru un cui, Olga Lossky, Amprenta îngerului, Nancy Huston, O noapte
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
gândirii juridice, Philippe Malaurie, O Americă înspăimântătoare, Edouard Behr, Cartea neagră a comunismului, Stéphane Courtois, Recviem pentru un cui, Olga Lossky, Amprenta îngerului, Nancy Huston, O noapte așa de lungă, Stéphane Courtois, la prestigioase edituri: Humanitas, Curtea Veche Univers, Vremea. Doina Jela, (c) 2009, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, O.P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, O.P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României JELA, DOINA / Doina Jela Iași: Institutul European, 2009 ISBN 978-973-611-612-4 821.135.1-92 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DOINA JELA Cum am spânzurat-o
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, O.P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României JELA, DOINA / Doina Jela Iași: Institutul European, 2009 ISBN 978-973-611-612-4 821.135.1-92 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DOINA JELA Cum am spânzurat-o pe
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Bibliotecii Naționale a României JELA, DOINA / Doina Jela Iași: Institutul European, 2009 ISBN 978-973-611-612-4 821.135.1-92 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DOINA JELA Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Cuprins Cuvâtul autorului / 7 Partea întâi: Blidul fierbinte / 9 Omagiu Rabinului / 11 Kitch de Murinia / 15 "Cazul Patapievici" și avitaminoza noastră culturală / 19 O adunare de bețivani patrioți / 23
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
amesteca sentimentele personale cu datoria față de publicul plătitor. Este aproape neomenesc de greu. Este o pălărie atât de mare, încât capetele potrivite se pot număra pe degete într-o țară. Pesemne că orice nume am enunța, în cazul țării noastre: Doina Cornea, Vasile Paraschiv, Radu Filipescu, vom afla fie că a refuzat, fie că ar refuza. Dar explicația pentru ce se întîmplă astăzi este această nepotrivire dintre cap și pălărie. Iar ce se întâmplă vede toată lumea: că Mircea Dinescu s-a
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Mai bine mort decât comunist și Vino, Doamne, să vezi ce-a mai rămas din oameni, cântecele despre revoluție ale lui Alexandru Andrieș, se ascultau apelurile la non-violență ale lui Marian Munteanu, liderul studenților, lumea îi vedea prima dată pe Doina Cornea, pe Ana Blandiana, pe Vasile Parachiv. Adriana Georgescu și Monica Lovinescu s-au revăzut în România pentru prima dată după patruzeci și trei de ani, în acest loc. Prima fusese șefa de cabinet a premierului Rădescu și după câteva
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
care nu au simțit formidabila tărie de caracter și voința Președintelui de a fi la înălțimea momentului, ci doar eficiența tentativei de a coborî momentul și persoana șefului statului, în derizoriu; care nu au jubilat că Vasile Paraschiv, Marcel Petrișor, Doina Cornea și Majestatea sa, Regele Mihai, au putut să trăiască acest moment, ci s-au îngrozit de cei cincizeci și patru la sută dintre români care cred că atitudinea huliganică a președintelui PRM a fost firească și acceptabilă. Totuși, câteva
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
constata. Cum titlul și de altfel conținutul multor articole exprima și o speranță, eroarea de diagnostic sper să-mi fie luată ca un păcat venial. 5 Nicolae Mărgineanu, Un psiholog în temnițele comuniste, Ediție îngrijită de Cristina Anisescu, Polirom, 2006. DOINA JELA Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary 4 1 6 7
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
acestei industrii securiste o sintetizează Marius Oprea în cartea sa, cu inteligență, curaj nebun și pertinență. Zbor deasupra unui cuib de cuci (varianta românească) Vasile Paraschiv este unul din cei patru disidenți de marcă ai României ceaușiste, alături de Paul Goma, Doina Cornea și Radu Filipescu. Fiind unul dintre inițiatorii unui sindicat muncitoresc independent de cel manipulat și creat de PCR, Vasile Paraschiv a fost arestat și torturat de Securitate, adeseori fiind internat și în spitale psihiatrice. Protestând constant împotriva nerespectării drepturilor
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
nu numai. Studenții sunt apoi extrem de interesați de diferite filme documentare legate de perioada comunistă. De pildă, în cadrul cursului despre Gulagul românesc am șansa să posed o casetă video cu spovedania lui Franț Țandără, un fost torționar comunist intervievat de Doina Jela (vezi cartea acesteia Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar comunist, Humanitas, București, 2002). Este un documentar care nu a rulat la televiziune; este un film făcut din bruioane. Nu am dreptul să dau spre difuzare caseta aceasta, dar am
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
parte a bucurat fanii celebrei suite Requiem for a Dream, iar recitalul s-a terminat cu o compoziție iugoslavă care relua teme balcanice. Publicul a aplaudat în picioare și a cerut revenirea pe scenă a cvartetului, iar bisurile au fost Doina din Clejani și Death Is the Road to Awe (melodie obsedantă și angoasantă de pe coloana sonoră a filmului The Fountain). De data asta, Kronos Quartet nu ne-au dus în adăpostul sigur al certitudinilor noastre, ci ne-au aruncat pur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Germaniei, Mary Fulbrook Pacea neterminată, Mihály Fülöp Politica statelor unite față de turcia între anii 1943 și 1952. De la neimplicare la alianță, Emanuel Plopeanu Principatele române în raporturile politice internaționale, Leonid Boicu Putere și destin, Sol Shulman Regimul comunist în România, Doina Barcan, Bogdan Sterpu Statul Israel: imaginar politic și istoric, Mădălina Vârtejanu-Joubert Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
au plăcut și unele complet ridicole. Le amestec și vă las dumneavoastră plăcerea să le împărțiți în bune și „nebune“: „Becul din tavan se aprindea și se stingea și camera era luminată difuz de fosforescența produsă de sânii și pântecul Doinei strivindu-se și frecându-se de spinarea lui Robert, într-o mișcare încrucișată cu mișcarea circulară a șoldurilor lui Robert deasupra soră-si.“ - Radu Aldulescu „I-ar fi supt degetele de la picioare, unul câte unul, apoi două câte două și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
care votaseră cu partidele democratice de centru să voteze în turul al doilea cu Iliescu. Au intrat însă în joc o serie de factori de opinie publică care au făcut să crească scorul lui Iliescu: reprezentanți marcanți ai societății civile (Doina Cornea, Ana Blandiana, Grupul pentru Dialog Social); reacția ostilă în privința lui Vadim Tudor a presei occidentale, reacție la care românii sunt sensibili; avertismentele liderilor politici din Vest, în frunte cu președintele Chirac, că România va fi izolată cu Vadim ca
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
Cluj-Napoca 111-112, 118, 125 Comisia Uniunii Europene 57-58, 80, 91, 100, 107 Consiliul Europei 106 Constantinescu, Emil 54-56, 58, 67 Constanța 68 „Contractul cu România” 55, 73 Convenția Democratică din România (CDR) 54, 61, 72-73, 124 Coposu, Corneliu 46 Cornea, Doina 79 Cornu 85 Cotidianul, ziarul 61 Cozmâncă, Octav 83, 121-122 D Dămăroaia 11, 12, 31 Diaconescu, Ion 61 Donbass 50 22, revista 78 Dubåek, Alexander 21 E Elțîn, Boris 50 F Focșani 83 Fondul Monetar Internațional (FMI) 19, 55, 57
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
culorilor-negru-a știut să-și însemneze trecerea către vămile eternității. 12 V. PIESELE VOCALE ȘI INSTRUMENTALE Expresie vie a gândirii și a simțirii poporului român, piesele vocale și instrumentale interpretate de Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova se grupează în două categorii: doine și cântece doinite, exprimând jalea, melancolia, tristețea, uneori legate de dragostea neîmplinită, dar, de cele mai multe ori, zugrăvind sentimentele și stările sufletești cele mai complexe. Cântecele propriu-zise pot fi: de dragoste, de joc și exprimă bucuria, atunci când aceasta este împărtășită. Se
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
intim național. La teatrul din Iași, al cărui director era, i s-au reprezentat frumoase drame 9 în care exalta sentimentul patriei. A fost interpretul emoționat și elocvent al cântecelor populare din țara sa și pictorul fermecător al peisajelor românești (Doine, Balade, Mărgăritărele, Pasteluri, Legende). Faimosul Cântec al gintei latine a câștigat premiul Concursului de Limbi Romanice de la Montpellier. A îmbinat cultura franceză cu inspirația poeziei populare românești pentru a o ridica pe aceasta din urmă la formele cele mai înalte
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
romanul, versurile sunt expresia naturală a acestor suflete nu prea complicate, bogate în sentimente și senzații, făcute esențialmente pentru confidență și funciar dedicate lirismului. Românii sunt, înainte de toate, un popor liric, născut pentru muzică și elegie, pe care o numesc doină. Ei nu cunosc poezia impersonală, cum a fost a noastră în secolul al XVII-lea, făcută din rațiune, armonie și frumusețe pură. Nu au această răceală maiestuoasă. Ei simt puternic, profund și își strigă sufletul: poezia lor este o confesiune
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
florilor și visului. Împreună cu prietenul său Șt. O. Iosif, a scris faimosul Caleidoscop al lui A. Mirea. Arghezi are îndrăzneala tinereții. Transilvăneanul Popovici-Bănățeanu are căldură. Ion Bârseanul este liric, Becescu amestecă blând Vise și lacrimi; Beldiceanu este melencolicul cântăreț al doinei; prințesa Valentin Bibescu* a adus din Persia viziuni în proză de o poezie tulburătoare și subtilă; Ion Borcia, care a tradus Ifigenia în Taurida de Goethe și Iulius Caesar de Shakespeare, încă nu și-a reunit poeziile împrăștiate prin reviste
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
amănunțit ceva mai departe. Un loc le acordăm lui Topârceanu și P. Cerna, care pune filosofie în ale sale Poezii și care este foarte gustat în acest moment. Muza medicului O. Carp este tristă și umanitară; i-a inspirat Tristia, Doina, In mare tenebrarum. Nu-i uităm pe E. Ciuchi, Maria Cunțan, D.N. Ciotori, V. Cisman. M. Codreanu (născut în 1876), maestru desăvârșit în arta sonetului, ca un alt Petrarca, a pus în sonete două volume: Diafane și Din când în
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
naștere. În România auzi excelenți muzicanți populari; în Franța, ei sunt impropriu numiți țigani; acest nume li se aplică unor nomazi pe care-i întâlnim pretutindeni, mai ales în Ungaria. În România lăutarii sunt cei care fac bucuria să cânte, doina să suspine, care "sfâșie de durere" ori imită cântecul păsărilor trecându-și pe buze trestiile umplute cu apă ale naiului. Gloria muzicii românești este G. Enescu. Mai trebuie amintiți Ed. Caudella, autor de opere, operete, romanțe, fantezii; C.D. Dimitrescu, violoncelist
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
aplecat asupra legendelor populare românești au fost Alecu Russo (între 1840 și 1846), Anton Pann (între 1847 și 1850) și marele poet Alecsandri (între 1852 și 1853). Acesta traduce în versuri românești un volum de Balade și un volum de Doine după texte orale culese. Marinescu, în 1859, și Miron Pompiliu, în 1870, au reunit un mare număr. Ispirescu a adunat multe între 1870 și 1880, ca și Stăncescu, Slavici, Creangă, Hasdeu, Marian, Bianu, Eminescu. Materialul este foarte bogat. Sbiera a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sunt niște belles infidèles. Culegerea Șolcan a înnoit și completat ceea ce culegerea lui Alecsandri lăsa doar să se bănuiască. Acest considerabil aport a împrospătat subiectul. Este de dorit mai întâi o ediție românească completă și critică, întregul corpus de legende, doine și balade: doar atunci, când românii vor fi făcut și încheiat inventarul sistematic al bogățiilor lor, vom putea noi să ne dăm seama de acestea. Există un interes în a ne dori acest corpus: căci nimic nu e mai internațional
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
bătrânești): amintiri ale unor fapte istorice de vitejie și ale haiducilor răzvrotiți împotriva ciocoilor și fanarioților; epopeea luptei frâncilor (occidentali) împotriva turcilor; vânători cu șoimi; nunți domnești; balade mitice în care vechiul fond oriental a fost impregnat de dogma creștină. Doina, melancolică sau războinică, mod cu adevărat național al lirismului popular: "Doină, doină, cântec dulce! Când te-aud nu m-aș mai duce! Doină, doină, vers cu foc! Când răsuni eu stau în loc. Bate vânt de primăvară, Eu cânt doina pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]