12,214 matches
-
emanciparea femeii și consideră, pe bună dreptate, nivelul de emancipare al femeii ca fiind un indicator pentru emancipare în general 222. Gândirea occidentală desparte sfera sexualității de cea a iubirii. Savantul român Ioan Petru Culianu arată: ,,Platon, fără nici o îndoială filosoful cu cea mai mare influență în istoria gândirii occidentale, desparte sfera iubirii autentice de sferele sexualității și ale reproducerii"223. Din acest moment se deschide calea detașării femeii din rolul de simplu subiect al plăcerii și reproducerii așa cum există încă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fericirii umane. Pentru omul occidental, în lipsa libertății nimic nu mai are nici un sens. Este greu pentru noi economiștii și pentru că lumea materială, despre care vorbim, este și lumea diavolului 2. Dezbaterea este îngreunată și de către părerea multor oameni și multor filosofi, conform cărora starea de fericire nu poate fi atinsă și că tot ceea ce construim în jurul acestui concept, rămâne în stadiul de simple teorii 3. De asemenea, există oameni pentru care starea de nefericire, este starea naturală, obișnuită și normală 4
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nivelul de trai superior. Deși oamenii sunt diferențiați de bogăția lor din vremuri imemoriale, creștinismul nu a încurajat achiziția fără limită a bunurilor, cel bogat nefiind un personaj biblic demn de urmat. Chiar gândirea filosofică pre-creștină, reprezentată mai ales de către filosofii greci, nu încuraja achiziția fără măsură a bunurilor materiale. Aristotel arată că ,,celor bogați în bani le lipsește adesea hrana necesară deși este ciudat ca bogatul să moară de foame cu toate că posedă bani"33. Pofta nesătulă de câștig era personificată
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
adesea hrana necesară deși este ciudat ca bogatul să moară de foame cu toate că posedă bani"33. Pofta nesătulă de câștig era personificată de Midas, în fața căruia, din cauza căutării permanente a profitului și a câștigului, toate bunurile se prefac în aur. Filosoful grec desparte activitatea economică în două părți și anume în ,,bogăție" și ,,arta achiziției de bunuri". Cea de-a doua este neutră și se desfășoară doar pentru a asigura oamenilor cele necesare traiului, iar prima este o activitate condamnabilă, în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
să-l elibereze pe om39. Pentru Spinoza, virtutea este puterea omului, esența sau firea sa40. Virtutea face diferența dintre om și animal, dintre comportamentul oamenilor și cel al animalelor. Preocuparea pentru tema pe care o abordăm aici este una veche, filosofii încercând să răspundă prin explicații diverse 41. Aristotel, de exemplu, consideră că organizarea de tip uman în comunități are ca finalitate înfăptuirea binelui comun. Statul este o instituție cu o dimensiune politică, dar și cu una etică. Cetatea este chemată
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
iar acțiunea este una conștientă. Urmarea este că la Aristotel ,,politicul este valoarea supremă, deoarece scopul lui este cel mai înalt din punct de vedere practic"43. În context, Vasile Muscă subliniază: ,,Pentru Aristotel, la fel ca și pentru cei mai mulți filosofi greci, virtutea coincide cu fericirea. În baza acestei identități fericirea cea mai înaltă rezidă în virtutea cea mai înaltă, iar în ierarhia virtuților pe treapta cea mai înaltă se situează virtutea teoretică ce culminează cu actul înțelepciunii (...). Într-o mișcare ce
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nostru are o dinamică proprie, ele își păstrează importanța pentru fiecare cultură umană. Tema moralei umane, adică a modului în care ne călăuzim viața, rămâne una perenă. Acest fapt este demonstrat și de contribuții ale marilor oameni de știință și filosofi, începând cu Aristotel, în ,,Etica Nicomahică", și ajungând până la Adam Smith cu ,,Teoria sentimentelor morale", sau John Kenneth Galbraith, cu ,,Societatea perfectă". Toată lumea îl cunoaște pe Smith ca fiind autorul lucrării ,,Avuția Națiunilor", dar foarte puțini știu că a scris
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Într-o enumerare a cauzelor care produc instabilitate și neliniște într-o societate, Aristotel vorbește despre: lipsa de măsură, frica, excesul, disprețul, înălțarea dincolo de proporționalitate, intrigile, neglijența, mărunțișurile, inechitatea. Referindu-se la suportabiliatea socială a îmbogățirii și la justețea socială, filosoful grec arată: ,,Câștigul și averea îi îndreaptă pe unii împotriva altora, nu pentru a agonisi ceva pentru ei înșiși, așa cum s-a spus mai înainte, ci întrucât constată că alții au mai mult, unii pe drept, alții pe nedrept"88
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
273 Ibidem, p. 127 274 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 35. 275 Ibidem, p. 35. 276 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 524. 277 Darwinismul social reprezintă "încercările unor filosofi sociali și politici de a aduce în sprijinul propriilor teorii autoritatea biologiei darwiniste". David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 152. 278 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 518
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ceea ce faci este important nu doar pentru tine, ci și într-un sens mai larg: important și atât!". Thomas Nagel, Ce înseamnă, oare, toate acestea?, Editura Humanitas, București, 2014, p. 112. 215 Mises, în opera sa ,,Acțiunea umană" arată: ,,Anumite filosofii îi îndrumă pe oameni să caute ca țel ultim de conduită, renunțarea completă la orice acțiune. Ele privesc viața ca pe un rău absolut, plin de durere, suferință și angoase și neagă apodictic posibilitatea ca vreun efort uman să o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o mulțime de individualități; este chiar o plăcere să privești la exuberanța cu care se prezintă aceste individualități - pare că al lor este cerul și pământul, pentru că ele au servit drept modele pentru tipul supraomului cântați de atâția poeți și filosofi. Și cu toate acestea cu ce se aleg aceste popoare tinere de pe urma individualităților exuberante trecute prin școală? Cu faptele anarhice, dacă nu sălbatice ale absolvenților acestor școli. Puterea vocației nu stă în individualitate ci în înlănțuirea individualității la finalitatea nobilă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Editura Artemis, București, 2007, p. 55. 80 Hegel se exprimă foarte clar: ,,Reforma a fost o consecință a descompunerii Bisericii". Prelegeri de filosofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 381. 81 ,,Scolasticismul clasic a îmbinat metodele(de cercetare n.n.) filosofului grec antic Aristotel cu Scripturile creștine, pentru a produce o sinteză între credința creștină revelată și rațiunea umană". Michael Mullett, Calvin, Editura Artemis, București, 2007, p. 15. 82 Niall Ferguson pune în evidență poate cea mai importantă contribuție pe care
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 603, sau ,,Faust este simbolul măreț al unei culturi de inventatori". Op. cit., p. 603. 191 Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. VIII. 192 Ibidem, p. VIII. 193 Iată ce spune filosoful: ,,Europa își trădează propria sa libertate atunci când iese din axul polarităților, atunci când se liniștește, fie în sânul unei ordini care-și uită limitele, fie în atitudini extreme ce neagă orice ordine. Dimpotrivă, Europa este prezentă ca ea însăși ori de câte ori este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și punerea în evidență a noului prin repetabilitate". Immanuel Wallerstein, Statutul sociologiei ca știință socială, în Dumitru Otovescu-co.,Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 106. 16 Matematica era considerată principiul ,,originar al tuturor lucrurilor încă de pe vremea filosofului grec Pitagora". Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 294. 17 Solomon Marcus, Provocarea științei, Editura Politică, București, 1998, p. 122. 18 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. 19
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
finanțează dolarul. 80 Eseu apărut sub titlul "Expansionismul monetar american", în Revista Dilema Veche, nr. 386/7-13 iulie 2011. 81 Eseu publicat sub titlul "Prețul căderii zidului", în Revista Dilema Veche, nr. 492/18-24 iulie 2013. 82 Apud Robert Heilbroner, Filosofii lucrurilor pământești, Editura Humanitas, București, 1994, p. 309. 83 Robert Heilbroner, Filosofii lucrurilor pământești, Editura Humanitas, București, 1994, p. 310. 84 În engleză: Ap Against the Wall Matherfuckers. 85 Vezi Universite de Sherbrooke, Perspective de monde - SUA, www.perspective.usherbroocke
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Dilema Veche, nr. 386/7-13 iulie 2011. 81 Eseu publicat sub titlul "Prețul căderii zidului", în Revista Dilema Veche, nr. 492/18-24 iulie 2013. 82 Apud Robert Heilbroner, Filosofii lucrurilor pământești, Editura Humanitas, București, 1994, p. 309. 83 Robert Heilbroner, Filosofii lucrurilor pământești, Editura Humanitas, București, 1994, p. 310. 84 În engleză: Ap Against the Wall Matherfuckers. 85 Vezi Universite de Sherbrooke, Perspective de monde - SUA, www.perspective.usherbroocke.ca 86 Ce melodie are Scorpions!!! Wind of Change. 87 www.perspective
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că subiectul acestui Discurs (se referă la opera sa - n.n.) constituie una dintre problemele cele mai interesante pe care și le poate propune filosofia și din nefericire pentru noi, una dintre cele mai spinoase chestiuni pe care le pot rezolva filosofii; căci cum poți cunoaște izvorul inegalității dintre oameni dacă nu începi prin a-i cunoaște chiar pe ei?". Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958, p. 67, 5 Chiar Rousseau explică procesul de diferențiere socială
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
într-ale stingerii incendiilor când e vorba de chestiuni de politică internă. Domnule ministru... Mihai-Răzvan Ungureanu: Îmi dați voie să vă întrerup acum, înainte să... Mircea Zamfir: Da, sigur, sigur, vă rog! Mihai-Răzvan Ungureanu: Este o butadă celebră a unui filosof francez de la început de secol XX, Alain, care spune că „nu poți fi bun pompier la maturitate, dacă n-ai fost piroman în tinerețe”. Mircea Zamfir: Ei, rămâne să vă trăiți tinerețea, mă gândesc, ceva mai încolo, pentru că, deocamdată, nu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
instituția, care trebuie să funcționeze. Asta e ceva foarte greu. Să faci ca o locomotivă să meargă în timp ce îi schimbi piesele. S-ar putea spune: „Dom’le stai că avem o prioritate”... Rodica Culcer: Trebuie să facem.... Trebuie citat un filosof care spunea că trebuie să reparăm barca în timp ce suntem pe mare, cam asta. Bogdan Chirieac: E și mai clasic. Andrei Pleșu: Dacă pleci de la ideea - și s-a încercat această diversiune - „Dom’le, acum avem niște priorități, hai să amânăm
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
adevărata menire a Germaniei era, de fapt, cunoașterea, era știința, era Spiritul. Destin grandios începând cu Luther. Contra, tocmai, a Romei corupte. Contra, tocmai, a Romei dogmatice, religie răsturnată de bunul simț popular. Apoi, generațiile de mari muzicieni, de mari filosofi, Kant, scriitori, Goethe, Schiller, oameni de știință, ce au marcat cunoașterea cea mai înaltă a lumii, punând la socoteală genii ca Albert Einstein, format în limba și în cultura germană, izgonit de neandhertalii vremii. *** S-a spus că lucrarea lui
Descrierea Germaniei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12603_a_13928]
-
deconspiră astăzi penibil pe Nicolae Florescu. Publicație prolixă Jurnalul literar, serie nouă, iulie -august, 2004, este un amestec de aspirații maximaliste, cu vagi pusee abisalo-metafizice, și stereotipii etico-politice la ordinea zilei. Un aer de cenaclu, cu scriitori de ocazie și filosofi amatori, plutește imperturbabil peste imensele pagini îmbîcsite de text pînă la sațietate și, cu excepția a cîtorva nume, Gh. Grigurcu, Bujor Nedelcovici, Gh. Glodeanu și tînăra Liliana Corobca, aproape nimic nu mai poate fi reținut. În rest, clientelă de cămin cultural
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
și precizează o anumită identitate, încep să respire din nou, fie în registrul grav și melancolic, fie în celălalt, la fel de seducător, ironic și ludic. În al doilea rînd, este urmărită, cu o grijă de cercetător și cu o coerență de filosof, continuitatea exterioară și lăuntrică a prezenței și a chipului uman. Puse față în față, relieful grecesc reprezentînd o femeie tînără și personajul sfîrșitului de secol XIX sau începutului de secol XX reprezintă ipostaze ale aceleiași realități exemplare și inalterabile. Un
Peter Jacobi - schiță pentru un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11350_a_12675]
-
Pe împărat îl chinuiau tot felul de fierbințeli, îl căzneau senzații malefice, gînduri rău prevestitoare. Tao-Tie, spiritul hain al pămîntului îi devasta visele. Pînă la urmă își chemă învățătorul și-i porunci să citească și el rîndurile scrise în carte. Filosoful Li scrută îndelung tabloul. își plimbă în fugă unghiile lungi și încovoiate pe dinaintea pînzei în timp ce-și încreți fruntea vîrtos. Sprîncenele i se arcuiră și se zbăteau, ceea ce la el era semnul unei gîndiri concentrate. - Rîndurile vorbesc despre înțelepciune
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
zbăteau, ceea ce la el era semnul unei gîndiri concentrate. - Rîndurile vorbesc despre înțelepciune și frumusețe, stăpîne - spuse Li și se închină în fața împăratului. Maimuța îi fugi peste ceafă și i se cuibări pe celălalt umăr. Suveranul l-a exilat pe filosof în cel mai pustiu colț din împărăția sa. Dar fiindcă neliniștea îl chinuia în continuare, a trimis pe urmele lui asasini să termine cu el și să-i aducă mărturie despre sarcina îndeplinită. Împăratul puse să fie chemat Ciang, strategul
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
traduceri, ediții îngrijite) și a semnat, de asemenea, sute de articole și eseuri în publicații interbelice dintre cele mai cunoscute. în perioada comunistă, a colaborat la Gazeta literară, România literară, Contemporanul și altele. Este surprinzător câtă pasiune a pus viitorul filosof în activitatea de jurnalist (pentru o perioadă scurtă, de o lună - 8 septembrie-16 octombrie 1940 - a fost redactor-șef al revistei Buna-Vestire), activitate etichetată cel mai adesea nefavorabil (,proverbiala superficialitate a ziaristului"). Până în momentul de față, din vasta activitate ziaristică
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]