12,418 matches
-
2. Galeria cu Ploaie, care se îndreaptă spre nord, este activă, cu un parau ce curge spre Sala Confluentelor. E înaltă și sinuoasa, mai mult cu caracter subfosil și se ramifică în Galeria Șerban dintr-un pliu pe stânga, apoi Galeria cu Aluviuni tot pe stânga cum avansăm și Galeria Întortocheata în dreapta. Ambele galerii sunt active, ascendente și au caracteristic faptul că tavanul și o parte din pereți sunt constituiți din brecii de elemente calcaroase prinse într-o matrice de argilă
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
este activă, cu un parau ce curge spre Sala Confluentelor. E înaltă și sinuoasa, mai mult cu caracter subfosil și se ramifică în Galeria Șerban dintr-un pliu pe stânga, apoi Galeria cu Aluviuni tot pe stânga cum avansăm și Galeria Întortocheata în dreapta. Ambele galerii sunt active, ascendente și au caracteristic faptul că tavanul și o parte din pereți sunt constituiți din brecii de elemente calcaroase prinse într-o matrice de argilă roșie. Sectorul aval începe cu Sala Confluentelor, care se
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
parau ce curge spre Sala Confluentelor. E înaltă și sinuoasa, mai mult cu caracter subfosil și se ramifică în Galeria Șerban dintr-un pliu pe stânga, apoi Galeria cu Aluviuni tot pe stânga cum avansăm și Galeria Întortocheata în dreapta. Ambele galerii sunt active, ascendente și au caracteristic faptul că tavanul și o parte din pereți sunt constituiți din brecii de elemente calcaroase prinse într-o matrice de argilă roșie. Sectorul aval începe cu Sala Confluentelor, care se lărgește treptat în Sala
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
impresionantă prin dimensiuni, orizontalitate și netezimea pereților, ce sunt fete de fălii. Această sală este străbătuta de un parau ce se pierde într-un ponor care poate forma un lac. Spre sud, sala se îngustează treptat transformându-se într-o galerie de 5—6 m lățime, plină de bolovăni. Podeaua dispare brusc într-o prăpastie adâncă de 30 m fracționata la jumătate de un bolovan prins între pereți. Jos se ajunge într-o impresionantă sală, dominată de faleză înaltă, deasupra căreia
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
brusc într-o prăpastie adâncă de 30 m fracționata la jumătate de un bolovan prins între pereți. Jos se ajunge într-o impresionantă sală, dominată de faleză înaltă, deasupra căreia se întrezărește capătul Sălii Mari. Aici vine din dreapta (dintr-o galerie impenetrabila) o apă care adună totalitatea pîraielor întâlnite mai sus. Debitul, acum considerabil, a creat o tipică galerie activă, cu marmite, lingurițe și pereții lustruiți. După două cascade mai mici, apa se varsă la dreapta în Galeria Sifonului care, după
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
se ajunge într-o impresionantă sală, dominată de faleză înaltă, deasupra căreia se întrezărește capătul Sălii Mari. Aici vine din dreapta (dintr-o galerie impenetrabila) o apă care adună totalitatea pîraielor întâlnite mai sus. Debitul, acum considerabil, a creat o tipică galerie activă, cu marmite, lingurițe și pereții lustruiți. După două cascade mai mici, apa se varsă la dreapta în Galeria Sifonului care, după prima treaptă de 13 m înălțime și apoi o a doua de 5 m, devine orizontală și se
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
din dreapta (dintr-o galerie impenetrabila) o apă care adună totalitatea pîraielor întâlnite mai sus. Debitul, acum considerabil, a creat o tipică galerie activă, cu marmite, lingurițe și pereții lustruiți. După două cascade mai mici, apa se varsă la dreapta în Galeria Sifonului care, după prima treaptă de 13 m înălțime și apoi o a doua de 5 m, devine orizontală și se termină într-un lac de sifon la cota —168. Înainte de cascadă de 13 m, care cade la dreapta, galeria
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
Galeria Sifonului care, după prima treaptă de 13 m înălțime și apoi o a doua de 5 m, devine orizontală și se termină într-un lac de sifon la cota —168. Înainte de cascadă de 13 m, care cade la dreapta, galeria principala prezintă o puternică denivelare pozitivă, Pragul Cehilor care a pus mari probleme primilor exploratori. Atingând vârful pragului constatăm că suntem iarăși sub tavanul Sălii Mari, la acelaș nivel cu podeaua ei. Pe această distanță pârâul a găsit o altă
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
denivelare pozitivă, Pragul Cehilor care a pus mari probleme primilor exploratori. Atingând vârful pragului constatăm că suntem iarăși sub tavanul Sălii Mari, la acelaș nivel cu podeaua ei. Pe această distanță pârâul a găsit o altă cale de curgere, lăsând galeria Cehilor suspendată, si formînd o traptă antitectică După ce i s-au descoperit secretele, Pragul Cehilor se depășește relativ ușor. Galeria Cehilor care-i urmează, prezintă porțiuni înguste și săli mari, cum este Sală Pagodelor, bogat ornamentata cu draperii, sau Sală
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
Sălii Mari, la acelaș nivel cu podeaua ei. Pe această distanță pârâul a găsit o altă cale de curgere, lăsând galeria Cehilor suspendată, si formînd o traptă antitectică După ce i s-au descoperit secretele, Pragul Cehilor se depășește relativ ușor. Galeria Cehilor care-i urmează, prezintă porțiuni înguste și săli mari, cum este Sală Pagodelor, bogat ornamentata cu draperii, sau Sală Prăbușirilor, care reprezintă cel mai mare gol al peșterii (80 m lungime, 30 lățime și 30 înălțime). Din podeaua ultimei
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
pe dreapta peste o sa și se ajunge la un perete în pantă care conduce la Gleria Râului Regăsit. Din dreapta vine un râul ce poate fi urmărit amonte până la un sifon terminal. Aval de locul în care s-a reântalnit apă, galeria, îngustă și meandrată, desi activă, prezintă frumoase podoabe: stalactite, stalacmite, coloane, scurgeri albe de montmilch ce nu pot fi distruse de viituri, debitul râului fiind regularizat de sifonul din amonte. După încă o dispariție a apei, cu un ocol pe
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
și meandrată, desi activă, prezintă frumoase podoabe: stalactite, stalacmite, coloane, scurgeri albe de montmilch ce nu pot fi distruse de viituri, debitul râului fiind regularizat de sifonul din amonte. După încă o dispariție a apei, cu un ocol pe o galerie superioară și reapariția ei, galeria se termină într-un sifon cu nisip. Corelarea cu formațiunile de suprafață arată că acest punct se află doar la câteva zeci de metri de ieșirea apei la zi în Izbucul Poliței. este una dintre
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
frumoase podoabe: stalactite, stalacmite, coloane, scurgeri albe de montmilch ce nu pot fi distruse de viituri, debitul râului fiind regularizat de sifonul din amonte. După încă o dispariție a apei, cu un ocol pe o galerie superioară și reapariția ei, galeria se termină într-un sifon cu nisip. Corelarea cu formațiunile de suprafață arată că acest punct se află doar la câteva zeci de metri de ieșirea apei la zi în Izbucul Poliței. este una dintre cele mai interesante peșteri din
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
la câteva zeci de metri de ieșirea apei la zi în Izbucul Poliței. este una dintre cele mai interesante peșteri din Munții Apuseni prin variația aspectelor pe care le prezintă și prin geneză să complexă. Ea prezintă toate tipurile de galerii (de presiune, diaclaze cu nivele și terase, cu oglinzi de fricțiune), iar denivelările pun în mod clar în evidență etapele de formare. Aven foarte dificil, se recomandă echipelor cu multă experiență. Sunt necesare costume impermeabile, cizme, cască, mai multe surse
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
de I. Viehmann, M. Bleahu și J. Dan. 1952 - Este declarată monument al naturii și închisă cu o poartă de fier. 1982 - Este schimbată poartă de către Polaris Blaj ocazie cu care Viorel Roru Ludusan descoperă și explorează cea mai frumoasă galerie a peșterii ("Galeria Polaris"). Se recartează întreaga peșteră. Pojarul Poliței este o peșteră fosilă formată din galerii (dezvoltate pe diaclaze) și din câteva săli, aparținând unui sistem de drenaj independent. Gură reprezintă un aven de prăbușire format secundar. Intrarea are
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
M. Bleahu și J. Dan. 1952 - Este declarată monument al naturii și închisă cu o poartă de fier. 1982 - Este schimbată poartă de către Polaris Blaj ocazie cu care Viorel Roru Ludusan descoperă și explorează cea mai frumoasă galerie a peșterii ("Galeria Polaris"). Se recartează întreaga peșteră. Pojarul Poliței este o peșteră fosilă formată din galerii (dezvoltate pe diaclaze) și din câteva săli, aparținând unui sistem de drenaj independent. Gură reprezintă un aven de prăbușire format secundar. Intrarea are o formă triunghiulara
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
o poartă de fier. 1982 - Este schimbată poartă de către Polaris Blaj ocazie cu care Viorel Roru Ludusan descoperă și explorează cea mai frumoasă galerie a peșterii ("Galeria Polaris"). Se recartează întreaga peșteră. Pojarul Poliței este o peșteră fosilă formată din galerii (dezvoltate pe diaclaze) și din câteva săli, aparținând unui sistem de drenaj independent. Gură reprezintă un aven de prăbușire format secundar. Intrarea are o formă triunghiulara de 2,5 m lățime și 2 m înălțime. O verticală de 3 m
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
m lățime și 2 m înălțime. O verticală de 3 m duce într-un culoar puternic descendent. El este împărțit mai jos în două de o concrețiune verticală. Se coboară prin stânga cu asigurare, căci în dreapta câțiva metri mai jos galeria se termină deasupra unei verticale de 10 m ce poate fi coborâta numai cu coardă. Înaite era folosită o scară flexubilă de unde și numele de Sală Scării. Are 15 m lungime, e plină cu bolovăni și trunchiuri de copaci căzuți
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
Scării. Are 15 m lungime, e plină cu bolovăni și trunchiuri de copaci căzuți de sus. Din ea la stanga, imediat sub locul în care se coboară, se deschide o fereastră ce duce în sectorul vestic, iar la capătul din dreapta începe galeria ce conduce la sectorul estic, cu galerii puternic ornamentate. Sectorul vestic este constituit în principal din Sală Mare, la care se ajunge prin fereastră de acces din Sală Scării, după care se cobora o diferență de nivel de 3 m
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
cu bolovăni și trunchiuri de copaci căzuți de sus. Din ea la stanga, imediat sub locul în care se coboară, se deschide o fereastră ce duce în sectorul vestic, iar la capătul din dreapta începe galeria ce conduce la sectorul estic, cu galerii puternic ornamentate. Sectorul vestic este constituit în principal din Sală Mare, la care se ajunge prin fereastră de acces din Sală Scării, după care se cobora o diferență de nivel de 3 m în ramonaj, pe concrețiuni. Urmează o galerie
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
galerii puternic ornamentate. Sectorul vestic este constituit în principal din Sală Mare, la care se ajunge prin fereastră de acces din Sală Scării, după care se cobora o diferență de nivel de 3 m în ramonaj, pe concrețiuni. Urmează o galerie strâmta de 12 m, până în Sala Mare. Aici încep să apară concrețiunile specifice acestei părți a peșterii: cristale de calcit alb ce pe un fond de roșu, precum și formațiuni perlate de tipul coralite, cu broboane cu pedunculi lungi. Pe pereții
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
cu cristale de calcit dispuse în benzi (tipul denumit „furnir"), precum și formațiuni de montmilch . cu microgururi. Sală Mare are o lungime de 23 m, este orizontală, iar în cele două capete are nișe mai ridicate. Spre sud se află două galerii distincte ascendente. În capătul nordic apare o altă galerie ascendentă mai puțin ornata, cu multe prăbușiri și cu un aport masiv de argilă roșie. În sfârșit, lângă peretele estic, cel pe unde am ajuns în sală, se află o imensă
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
furnir"), precum și formațiuni de montmilch . cu microgururi. Sală Mare are o lungime de 23 m, este orizontală, iar în cele două capete are nișe mai ridicate. Spre sud se află două galerii distincte ascendente. În capătul nordic apare o altă galerie ascendentă mai puțin ornata, cu multe prăbușiri și cu un aport masiv de argilă roșie. În sfârșit, lângă peretele estic, cel pe unde am ajuns în sală, se află o imensă formațiune stalagmitica cu diametrul de 6 m și înălțimea
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
microgururi și care se continuă pe podea cu montmilch cu gururi mai mari, de unde numele de Sală cu Bazine. Câteva stalagmite perlate anunță un nou aspect al peșterii. Domină clusteritele, concrețiuni sub formă de boabe de struguri, adunate în ciorchini. Galeria face apoi un cot brusc la stanga, unde podeaua dispare. Prăpastia, adâncă de 5 m, se trece pe o bârnă de lemn proptita de peretele stâng. Galeria face un cot de 90° la dreapta și trecem acum în galerii cu pereții
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
al peșterii. Domină clusteritele, concrețiuni sub formă de boabe de struguri, adunate în ciorchini. Galeria face apoi un cot brusc la stanga, unde podeaua dispare. Prăpastia, adâncă de 5 m, se trece pe o bârnă de lemn proptita de peretele stâng. Galeria face un cot de 90° la dreapta și trecem acum în galerii cu pereții nuzi, foarte alterați, roșii, cu vine de calcit proeminențe și cu cristalictite de talie mare, plasate în lungul fisurilor sau în zone cu aport de apă
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]