12,132 matches
-
France", volumul 8, din anul 1788. După ce Christian Hendrik Persoon la redenumit în "Agaricus sinuatus" (1801), micologul francez Lucien Quélet i-a dat trei însemnări noi: "Entoloma lividum" (1872), "Rhodophyllus lividus" (1886) și "Rhodophyllus sinuatus" (1888)., pe când între timp, micologul german Paul Kummer îi da-se o denumire numai puțin luată în seamă: "Entoloma sinuatum" (1871). Din mijlocul secolului al XX-lea, a fost folosit numele "Rhodophyllus sinuatus" dat de micologul german Rolf Singer în anul 1951 în toate cărțile de
Ciuperca pieptănușului () [Corola-website/Science/335669_a_336998]
-
1886) și "Rhodophyllus sinuatus" (1888)., pe când între timp, micologul german Paul Kummer îi da-se o denumire numai puțin luată în seamă: "Entoloma sinuatum" (1871). Din mijlocul secolului al XX-lea, a fost folosit numele "Rhodophyllus sinuatus" dat de micologul german Rolf Singer în anul 1951 în toate cărțile de ciuperci. În sfârșit micologul olandez Machiel Noordeloos (n. 1949) a propagat în lucrarea sa "Fungi Europaei" din 1992, redenumirea în numele aproape uitat dat anterior de Paul Kummer: "Entoloma sinuatum" care este
Ciuperca pieptănușului () [Corola-website/Science/335669_a_336998]
-
11 Infanterie Bavareză, Divizia 6 Cavalerie germană, Brigada 114 Infanterie austriacă și două batalioane de cicliști, sprijinită de 22 de baterii de artilerie. Comandanți ai Armatei 1 Comandanți de divizie Comandant al Armatei 9 Comandanți de divizie Planul de operații german prevedea fixarea de front în pasurile Vâlcan și Surduc și executarea unei duble învăluiri la flancurile dispozitivului românesc. În același timp, Divizia 6 Cavalerie trebuia să treacă peste dealul Arcanului și să înainteze spre câmpie, fără a ține cont de
Prima bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335655_a_336984]
-
mulți micologi au schimbat numele "Agaricus" în "Psalliota", între ei și micologul italian Bruno Cetto. Între timp, soiul duce din nou vechia însemnare a lui Schaeffer. A doua denumire, "Psalliota arvensis", a lui Gillet din 1878 precum acea a botanistului german Otto Kuntze (1843-1907) din 1890, "Fungus arvensis", au fost acceptate că sinonim<refIndex fungorum</ref> Această specie este nu prea rar confundată și astfel parțial incorect descrisă în cărți și articole. În mod general șampinionul oilor poate fi doar confundat
Ciupercă de câmp () [Corola-website/Science/335694_a_337023]
-
transfer al celor trei vase germane din Franța în porturile Mării Nordului prin Canalul Mânecii. Generalul Adolf Galland a conceput planul pentru asigurarea acoperirii aeriene a operațiunii navale. operațiunea navală "Cerberus" și cea aeriană "Donnerkeil" au fost lansate pe 11 februarie 1942. Germanii au reușit să obțină un avantaj important la începutul operațiunii, surprinzând pe picior greșit forțele navale și aeriene britanice. Vasele germane au ajuns cu pierderi minime la baze pe 13 februarie 1942, la doar două zile după lansarea "Cerberus" și
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
-se pe timpul zilei. În unele cazuri, aviația britanică a suferit pierderi grele în timpul misiunilor de bombardament. De exemplu, în timpul raidului de pe 12 iulie, britanicii au pierdut 12% dintre avioanele participante. Atacurile nocturne erau mai sigure pentru britanici, datorită faptului că germanii nu aveau în zonă avioane de vânătoare pe timpul nopții. În timpul atacurilor nocturne, germanii au pretins că artileria lor antiaeriană a doborât 18 bombardiere britanice. În timpul campaniei lor de bombardare a Brestuli, RAF a folosit apartatură de navigație sofisticată pentru acea
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
misiunilor de bombardament. De exemplu, în timpul raidului de pe 12 iulie, britanicii au pierdut 12% dintre avioanele participante. Atacurile nocturne erau mai sigure pentru britanici, datorită faptului că germanii nu aveau în zonă avioane de vânătoare pe timpul nopții. În timpul atacurilor nocturne, germanii au pretins că artileria lor antiaeriană a doborât 18 bombardiere britanice. În timpul campaniei lor de bombardare a Brestuli, RAF a folosit apartatură de navigație sofisticată pentru acea vreme. În noaptea de 7/8 decembrie 1941, a fost folosit pentru prima
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
îngrijorat de posibilitatea pierderii "Bismarck" și a odronat "Kriegsmarine" să mute vasele din Franța în porturile germane pentru reparații și reînarmare în vederea unor operațiuni în Norvegia. Aici ele aveau să funcționeze ca vase de descurajare pentru apărarea Norvegiei ocupate de germani și pentru atacarea convoielor aliate din Atlanticul de nord. Dintre rutele posibile pentru ducerea la îndeplinire a ordinului Führerului, "Oberkommando der Marine" pentru cea mai scurtă, dar mai periculoasă, prin Canalul Mânecii. Pe 12 ianuarie 1942, Hitler s-a întâlnit cu
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
10 februarie pentru pregătirea de luptă. Nu este clar dacă britanicii au avut cunoștință sau nu de aceste misiuni de antrenament. Pentru împiedicarea transmisiunilor radio britanice, Serviciul de monitorizare radio ("Funkhorchdienst") comandat de Wolfgang Martini, a încercat bruieze frecvențele radio. Germanii au creat o tehnică subtilă de bruiere care a crescut interferențele radio-admosferice care scăzut performațele radarelor britanice de coastă. În plus, bombardiere Dornier Do 217 din cadrul Grupului aerian de bombardament 2 ("Kampfgeschwader 2") a primit misiunea organizării unor misiuni de
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
aeriană pentru aproximativ 50% din timpul de traversare a fost asigurată de 32 de avioane de vânătoare odată. Forțele RAF au conceput măsuri de răspuns la o eventuală operațiune germană concertizate în „Operațiunea Fuller”. Forțele aeriene britanice erau convinse că germanii ar fi putut să aleagă Canalul Mânecii ca rută de deplasare. Căpitanul Norman Dening, șeful Centrului de informații operaționale al Amiralității considera că deși alegera Canalului Mânecii era o posibilitate pentru germani, alegerea altei rute este la fel de posibilă. La sfârșitul lunii ianuarie
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
concertizate în „Operațiunea Fuller”. Forțele aeriene britanice erau convinse că germanii ar fi putut să aleagă Canalul Mânecii ca rută de deplasare. Căpitanul Norman Dening, șeful Centrului de informații operaționale al Amiralității considera că deși alegera Canalului Mânecii era o posibilitate pentru germani, alegerea altei rute este la fel de posibilă. La sfârșitul lunii ianuarie, el și-a avertizat superiorii că vasele germane de luptă sunt gata de plecare pe mare și că trebuie să se aștepte la o operațiune navală de amploare. Dening a
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
face traversarea de la Brest la Cherbourg sau de la Cherbourg la strâmtoarea Dover în aceeași noapte, nu au putea face traversarea completă de la Brest la Dover în aceeași noapte. La prima vedere, această traversare de-a lungul Canalului pare periculoasă pentru germani. Este probabil, însă, ca în condițiile în care navele lor grele nu sunt pe deplin operative, să prefere o astfel de traversare, bazându-se pentru apărarea lor pe distrugătoare și aeronave, care sunt operative, știind foarte bine că nu avem
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
prefere o astfel de traversare, bazându-se pentru apărarea lor pe distrugătoare și aeronave, care sunt operative, știind foarte bine că nu avem nave grele care să lupte împtriva lor în Canal... Luând în considerație toți factorii, se pare că germanii pot traversa Canalul spre răsărit cu riscuri mai mici decât cele care le vor întâmpina dacă încearcă o traversare prin ocean. Mareșalul de aviație Philip Joubert de la Ferté, comandatul RAF Coastal Command a fost de acord că aceasta este cea
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
mai mici decât cele care le vor întâmpina dacă încearcă o traversare prin ocean. Mareșalul de aviație Philip Joubert de la Ferté, comandatul RAF Coastal Command a fost de acord că aceasta este cea mai probabilă rută. El se aștepta ca germanii să facă o tentativă de trecere în orice zi după data de 10 februarie. Din păcate, Air Ministry și cele trei comandamente RAF - RAF Coastal Command, RAF Bomber Command și RAF Fighter Command - au apreciat greșit că germanii vor dori
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
aștepta ca germanii să facă o tentativă de trecere în orice zi după data de 10 februarie. Din păcate, Air Ministry și cele trei comandamente RAF - RAF Coastal Command, RAF Bomber Command și RAF Fighter Command - au apreciat greșit că germanii vor dori să se folosească de întunerice pentru partea cea mai lungă și mai periculoasă a călătoriei și vor părăsi portul în timpul zilei. Din acest motiv, cele mai mulgte bombardiere au primit ordin să fie pregătite pentru atacuri nocturne. Traversarea
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
Messerschmitt Bf 110. Grupul de bombardament 2 ("Kampfgeschwader 2") avea un rol sprijin aerian, fiind destinat raidurilor de bombardament a aeroporturilor inamice din sudul Angliei și de atragere a aviației de vânătoare RAF în lupte departe de Canalul Mânecii. În total, germanii au mobilizat o forță aeriană combinată de 252 de avioane de vânătoare, 30 de avioane grele de vânătoare și 32 de bombardiere. JG 1 și JG 2 erau dotate cu 109, în vreme ce JG 26 dețineau „monopolul” avioanelor Fw 190. Britanicii
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
zileii de 10 februarie. În timp ce se pregăteau să iasă din port, vasele au fost surprinse de un raid de bombardament britanic și au fost obligate să reîntoarcă în docuri. Bombardierele RAF și-au lansat bombele, fără să provoac pagube importante germanilor. În timpul raidului, echipajele bombardierelor nu au remarcat pregătirile germanilor pentru plecare. Interceptările mesajelor Ultra îi puseseră însă pe britanici în gardă. Cu toate aceste, o serie de greșeli și ghinioane ale britanicilor le-a permis germanilor să plece nedetectați din
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
din port, vasele au fost surprinse de un raid de bombardament britanic și au fost obligate să reîntoarcă în docuri. Bombardierele RAF și-au lansat bombele, fără să provoac pagube importante germanilor. În timpul raidului, echipajele bombardierelor nu au remarcat pregătirile germanilor pentru plecare. Interceptările mesajelor Ultra îi puseseră însă pe britanici în gardă. Cu toate aceste, o serie de greșeli și ghinioane ale britanicilor le-a permis germanilor să plece nedetectați din port. Trei avioane Lockheed Hudson ale Coastal Command efectuau
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
să provoac pagube importante germanilor. În timpul raidului, echipajele bombardierelor nu au remarcat pregătirile germanilor pentru plecare. Interceptările mesajelor Ultra îi puseseră însă pe britanici în gardă. Cu toate aceste, o serie de greșeli și ghinioane ale britanicilor le-a permis germanilor să plece nedetectați din port. Trei avioane Lockheed Hudson ale Coastal Command efectuau în acea perioadă misiuni permanente de patrulare. Primul dintre aceste, „Stopper”, patrula în fața portului Brest, al doilea, „Line SE”, supraveghea zona de la nord de port, iar al
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
Le Havre și Boulogne. La ora 19:25 pe 11 februarie, „Stopper” a decolat ca de obicei, dar a fost interceptat de un avion de vânătoare nocturnă Bf 110 al NJG 1. Hudsonul britanic a reușit să scape de urmărirea germanilor, dar radarul din dotare s-a dovedit a fi defect. „Stopper” s-a reîntors la bază și a aterizat la 20:40. Un alt avion a decolat spre aceeași zonă de patrulare, ajungând în locație la 22:38. Era deja
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
aeroport de lângă Paris. După cele două Heinkel He 111 și-au încheiat misiunea, sarcinile lor au fost preluate de stațiile de bruiere germane de pe malul francez al Atlanticului. Detectarea convoiului de către radarul de la Fairlight a fost un mare noroc pentru că germanii îl bruiaseră, considerând că este scos din funcțiune. Zece bombardiere Dornier Do 217 au executat misiuni împotriva portului și aeroportului din Plymouth, în vreme ce alte 15 au executat misiuni de diversiune pentru ca să îndepărteze avioanele RAF de vânătoare de avioanele de bruiaj
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
lovit prima mină. Cum Bomber Command nu a fost anunțat de acest eveniment, britanicii au pierdut prilejul să atace "Scharnhorst" aflat într-o situație foarte vulnerabilă. "Scharnhost" a lovit a doua mină după cădera întunericului, ceea ce i-a scutit pe germani de primejdia unui atac aerian britanic. Avioanele RAF au pierdut contactul vizual cu vasele germane după ora 18:00. Nu este clar cine au fost cei care au reușit să avarieze vasele germane. Este posibil ca minele să fi fost
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
terminarea luptelor, ambele tabere au revendicat mai multe victorii aeriene decât în realitate, "Luftwaffe"exegerând mai mult. Piloții de vânâtoare RAF au revendicat doborârea a 16 Bf 109 și 13 avariate. A fost revendicată doborârea a altro patru Fw 190. Germanii au pierdut de fapt 17 avioane de vânâtoare, cinci bombardiere Do 217 și 23 de membri ai echipajelor. "Luftwaffe" a revendicat 60 de avioane RAF doborâte, dintre care 7 victorii sigure și șase probablie recunoscute JG 26. Britanicii au pierdut
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
acțiune a bombadrierelor RAF. În ciuda eforturilor făcute pentru repararea vasuliu, "Gneisenau" nu a mai fost pus pe linia de plutire până la sfârșitul războiului. Raidurile nocturne s-au soldat cu pierderea a trei bombardiere, un Hampton și două Wellington. La sol, germanii au pierdut 16 civili și 116 marinari uciși de bombardament. În noaptea de 27/28 februarie 1942, 33 de bombardiere au încercat să distrugă vasul "Scharnhorst" în portul Wilhelmshaven. Plafonul de nori aflat la altitudine redusă a împiedicat identificarea țintelor
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
au pierdut 16 civili și 116 marinari uciși de bombardament. În noaptea de 27/28 februarie 1942, 33 de bombardiere au încercat să distrugă vasul "Scharnhorst" în portul Wilhelmshaven. Plafonul de nori aflat la altitudine redusă a împiedicat identificarea țintelor. Germanii au raportat doar explozia a trei bombe. Britanicii au raportat trei bombardiere Armstrong Whitworth Whitley fără să poată identifica motivul doborârii. În 1942, "Scharnhorst" a reușit să evite distrugerea de către bombardierele RAF. "Scharnhorst" a fost reparat până în vară, dar o
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]