11,487 matches
-
una sută douăzăci galbeni”, rămânând astfel cumpărător. Prin urmare, o trecere de stăpânire între rude, fiindcă vânzătoarea îi era nepoată de vară primară logofătului care a dat cel mai „folositor preț”. Nu știm ce a făcut Costache Conachi cu această moșie cumpărată, doar bănuim că va fi făcut vreun schimb cu deținătorii Boțârlăului, unde îl aflăm stăpânind cam în aceeași perioadă. Din jurul acestei date se pierd informațiile documentare privitoare la Umbrăreștii de la vest de apa Siretului, păstrându-se doar mențiuni din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ea. Prin diată (testament), părintele acestor copii lăsase „Umbrăreștii cu anexele sale Bozieștii și Tămășenii” în partea fiului său Costache, motivând astfel: „numai Umbrăreștii îmi sunt de pe răposata mama lor” cu Bozieștii și Tămășenii la un loc, formând o singură moșie, firesc era să rămână, deci, celui care perpetua numele de familie al mamei, „Costachi”, vădindu-se prin aceasta dorința de a se păstra memoria neamului, care a dăinuit aici timp îndelungat. Dar Costachi, explică în continuare autorul diatei, găsindu-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în cele din urmă, la împărțirea prin bună înțelegere, consemnată într-o Scrisoare de împărțală, datată 2 septembrie 1813. Potrivit ei, „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu cele de prin pregiur, adică părțile din Tămășeni, Bozieștii, Bordeile, Gerul și Gologanul”, împreună cu moșii și sate din alte ținuturi, „s-au socotit și s-au hotărât ca să fie partea dumisale cumnatei Elinco Manului, clironomie ce după sfintele pravile i se cuvine pentru săvârșitulu copil ce i-au rămas după săvârșirea soțului dumisali, Vasile Conachi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
altfel, la măritișul ei, Elena nu era chiar „o fetiță”, căci mireasa de acum era născută pe 30 iulie 1790, deci număra 19 sau 20 de ani, căsătoria contractându-se în jurul anului 1810. La puțină vreme după intrarea în stăpânirea moșiilor Conăchești, Elenco Manu se recăsătorește cu Mihalache Mavrogheni postelnic, grec de origine, ca și consoarta sa de acum. Iată ce aflăm în această privință din lucrarea pro domo a familiei Manu: „Mihai Mavrogheni (fiul lui Demetrius Mavrogheni) se căsători cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai puțin de doi ani „de la căsătoria cu ea”, a lui Mavrogheni cu văduva lui Conachi, soțul moare, Elena rămânând pentru a doua oară o tânără văduvă. În evidențele Vistieriei Moldovei din anul 1816, el, Mavrogheni, figurează ca stăpân al moșiilor Conăchești moștenite. După dispariția acestuia, moșiile, inclusiv cele de la Umbrărești, au fost administrate când direct de către Elenco Manu, când prin arendașii ce se iveau și care au fost destul de numeroși. Unul dintre aceștia, pe nume Grigore Suțu, dar altul decât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
căsătoria cu ea”, a lui Mavrogheni cu văduva lui Conachi, soțul moare, Elena rămânând pentru a doua oară o tânără văduvă. În evidențele Vistieriei Moldovei din anul 1816, el, Mavrogheni, figurează ca stăpân al moșiilor Conăchești moștenite. După dispariția acestuia, moșiile, inclusiv cele de la Umbrărești, au fost administrate când direct de către Elenco Manu, când prin arendașii ce se iveau și care au fost destul de numeroși. Unul dintre aceștia, pe nume Grigore Suțu, dar altul decât ginerele beizadea, o convinge pe văduvă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
său, din care parte au transportat-o la Galați și aiurea”, cum ea „dorea sporirea averii sau măcar să o păstreze, dar dumnealui au întrebuințat toate mijloacele de ruinare și păgubire”. Prin contract scris, Grigore Suțu se angajase să folosească „venitul moșiei Umbrărești pentru a face o casă de piatră /cărămidă/ încăpătoare pe această moșie”, obligație neîndeplinită până la data procesului, deci între 1860-1865, durata lui, „găsindu-se pe moșie numai casele vechi și acestea aproape de desăvârșita lor ruinare”. Era vorba, desigur, de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dorea sporirea averii sau măcar să o păstreze, dar dumnealui au întrebuințat toate mijloacele de ruinare și păgubire”. Prin contract scris, Grigore Suțu se angajase să folosească „venitul moșiei Umbrărești pentru a face o casă de piatră /cărămidă/ încăpătoare pe această moșie”, obligație neîndeplinită până la data procesului, deci între 1860-1865, durata lui, „găsindu-se pe moșie numai casele vechi și acestea aproape de desăvârșita lor ruinare”. Era vorba, desigur, de vechile case ale Costăcheștilor, despre care am vorbit mai sus. O eventuală ipoteză
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ruinare și păgubire”. Prin contract scris, Grigore Suțu se angajase să folosească „venitul moșiei Umbrărești pentru a face o casă de piatră /cărămidă/ încăpătoare pe această moșie”, obligație neîndeplinită până la data procesului, deci între 1860-1865, durata lui, „găsindu-se pe moșie numai casele vechi și acestea aproape de desăvârșita lor ruinare”. Era vorba, desigur, de vechile case ale Costăcheștilor, despre care am vorbit mai sus. O eventuală ipoteză cu privire la construirea caselor de aici, în timpul stăpânirii lui Gavril Conachi, trebuie exclusă pe temeiul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ani. Ba mai mult, încă înainte de 1817, pe când era „postelniceasa Elinco Mavrogheni”, profitând de înrudirea soțului său cu domnitorul Scarlat Alex. Callimah, căci doamna Smaranda, soția domnului Moldovei, era fiica fanariotului domn muntean Nicolae Mavrogheni, rudă cu Mihalache Mavrogheni de la moșia Umbrărești, deci postelniceasa nu ezită să folosească prilejul pentru a-și rotunji moșia. Astfel, deși după un act menționat deja în lucrarea noastră văzusem că Bozieștii de Jos au fost vânduți în 1814 stăpânului de la Torcești, Alecu Grecianu, iată, constatăm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de înrudirea soțului său cu domnitorul Scarlat Alex. Callimah, căci doamna Smaranda, soția domnului Moldovei, era fiica fanariotului domn muntean Nicolae Mavrogheni, rudă cu Mihalache Mavrogheni de la moșia Umbrărești, deci postelniceasa nu ezită să folosească prilejul pentru a-și rotunji moșia. Astfel, deși după un act menționat deja în lucrarea noastră văzusem că Bozieștii de Jos au fost vânduți în 1814 stăpânului de la Torcești, Alecu Grecianu, iată, constatăm pe baza documentului din 12 iunie 1817 că, anterior acestei date, postelniceasa dispunea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiindcă și partea lor, ce să numești Tămășenii o cere dumneaei tot supt nume de Boziești”. Iar domnitorul îi satisface pretenția „într-acest chip: dumneaei să stăpânească toată partea câtă o stăpâneau ei supt nume de Tămășeni, până în hotarul Trohăneștilor, moșia mănăstirii Dancului, și din apa Bârladului până în Herătei”. Așa se face că Elena Manu (Mavrogheni) intră în stăpânirea Bozieștilor, în întregimea lor, la fel și a Tămășenilor. Urmașii Corpăcești, reprezentați în act de „preotul Vasili Sîrghi și Tudurachi Sîrghi și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tudurachi Sîrghi și alți ai lor”, au cedat ușor, „socotind ei că cu scrisorile ce au pe parte din Tămășeni nu să vor putea agiuta, au stătut la învoială...; și, pentru a nu rămâne și ei cu totul lipsiți de moșie, au făcut rugăminte ca să le dea postelniceasa din părțile ce are în Geru” ca schimb, ceea ce cucoana acceptă cu atât mai ușor cu cât partea primită de ea era și mai întinsă, și mai productivă, și-i întregea stăpânirea de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ea era și mai întinsă, și mai productivă, și-i întregea stăpânirea de mai înainte. Pentru consătenii mei și pentru alți cititori găsesc necesar să explic cine erau oamenii indicați în act prin termenul niște răzeși, care stăpâneau partea de moșie „supt nume de Tămășeni” și acum, la început de secol XIX, sunt considerați de noi drept urmași Corpăcești. Am văzut mai înainte că, în 1687, la Tămășeni erau cinci frați Corpaci. Unul dintre ei se numea Dima Corpaci. Acesta a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și slujea și el la biserica din Siliștea, ctitoria lui Conachi, dar acum, după 1813, în seama moștenitoarei Elena Manu. I-a fost dat acesteia să reconstituie aproape în întregime fosta mare obște a Umbrăreștilor într-un singur trup de moșie de la Herătău până la Siret. A rămas în afară partea răzeșilor umbrăreșteni, dar și partea de zestre ce-i revenise lui Alecu Callimah la căsătoria acestuia cu Ileana Conachi, partea de la apus de Siret. Moșia astfel întregită a fost administrată când
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrăreștilor într-un singur trup de moșie de la Herătău până la Siret. A rămas în afară partea răzeșilor umbrăreșteni, dar și partea de zestre ce-i revenise lui Alecu Callimah la căsătoria acestuia cu Ileana Conachi, partea de la apus de Siret. Moșia astfel întregită a fost administrată când nemijlocit de ea, ca proprietăreasă ce era, când de ultimii ei soți. Dar, așa cum am mai arătat, de cele mai multe ori era arendată, instituția arendașiei fiind în puternică expansiune la vremea respectiva. S-a păstrat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Din clauzele contractului desprindem înțelegerea și grija stăpânei pentru proprietatea și oamenii de pe ea. Căci nu lipsesc prevederi prin care arendașii sunt obligați să manifeste bunăvoință față de locuitori, astfel încât ei, locuitorii, „să nu se împrăștie din vina lor, acareturile de pe moșie să fie bine întreținute, [...] orice s-ar face pe moșie să rămâie a moșiei” fără plată sau scădere din arendă, moara să fie permanent și bine „iezită” și așa să fie predată la expirarea contractului de trei ani. Arendașii,,să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și oamenii de pe ea. Căci nu lipsesc prevederi prin care arendașii sunt obligați să manifeste bunăvoință față de locuitori, astfel încât ei, locuitorii, „să nu se împrăștie din vina lor, acareturile de pe moșie să fie bine întreținute, [...] orice s-ar face pe moșie să rămâie a moșiei” fără plată sau scădere din arendă, moara să fie permanent și bine „iezită” și așa să fie predată la expirarea contractului de trei ani. Arendașii,,să fie cu priveghere ca hotarele moșiei să nu fie încălcate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Căci nu lipsesc prevederi prin care arendașii sunt obligați să manifeste bunăvoință față de locuitori, astfel încât ei, locuitorii, „să nu se împrăștie din vina lor, acareturile de pe moșie să fie bine întreținute, [...] orice s-ar face pe moșie să rămâie a moșiei” fără plată sau scădere din arendă, moara să fie permanent și bine „iezită” și așa să fie predată la expirarea contractului de trei ani. Arendașii,,să fie cu priveghere ca hotarele moșiei să nu fie încălcate”, ei îndatorându-se să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-ar face pe moșie să rămâie a moșiei” fără plată sau scădere din arendă, moara să fie permanent și bine „iezită” și așa să fie predată la expirarea contractului de trei ani. Arendașii,,să fie cu priveghere ca hotarele moșiei să nu fie încălcate”, ei îndatorându-se să suporte eventuale cheltuieli de judecată „ce i s-ar pricinui” în asemenea împrejurări. Solicitudinea pentru oamenii de pe moșie transpare și din stipulațiile prin care se statornicesc interdicții precum: -a nu-i îndatora
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
predată la expirarea contractului de trei ani. Arendașii,,să fie cu priveghere ca hotarele moșiei să nu fie încălcate”, ei îndatorându-se să suporte eventuale cheltuieli de judecată „ce i s-ar pricinui” în asemenea împrejurări. Solicitudinea pentru oamenii de pe moșie transpare și din stipulațiile prin care se statornicesc interdicții precum: -a nu-i îndatora mai mult la dijmă pe locuitori decât „după obicei”; -câte case de țigani vor fi pe moșie să lucreze numai câte 20 zile boierescul, „având de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ar pricinui” în asemenea împrejurări. Solicitudinea pentru oamenii de pe moșie transpare și din stipulațiile prin care se statornicesc interdicții precum: -a nu-i îndatora mai mult la dijmă pe locuitori decât „după obicei”; -câte case de țigani vor fi pe moșie să lucreze numai câte 20 zile boierescul, „având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor fără a fi supărați de dijmă”; era o situație relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor fără a fi supărați de dijmă”; era o situație relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile știute, până va fi desființată robia pe moșiile statului, în 1844, iar pe cele boierești și mănăstirești abia în 1854; -morarul să nu fie supărat „la boieresc” și să i se dea din vamă „la cinci, una”; -la pădure „să nu aibă nici un amestec, afară de lemnul din uscături
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
abia în 1854; -morarul să nu fie supărat „la boieresc” și să i se dea din vamă „la cinci, una”; -la pădure „să nu aibă nici un amestec, afară de lemnul din uscături de pe gios pentru trebuința casei”. Se constată că pe moșie se aflau acareturi, o moară care trebuia bine „iezită”, desigur și casele boierești, dar despre care nu se dau relații explicite, ci doar că se putea lua lemne „pentru trebuința casei”, ceea ce ar însemna că arendașul locuia în casele de pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se aflau acareturi, o moară care trebuia bine „iezită”, desigur și casele boierești, dar despre care nu se dau relații explicite, ci doar că se putea lua lemne „pentru trebuința casei”, ceea ce ar însemna că arendașul locuia în casele de pe moșie. În timpul cât a stăpânit la Umbrărești, proprietăreasa Elenco Manu a intenționat să impulsioneze dezvoltarea economică din zonă, făcând în două rânduri demersurile necesare pentru organizarea unor iarmaroace, așa cum existau și la alte moșii. În acest scop a solicitat, prima dată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]