12,372 matches
-
pot utiliza și chestionare țintite - de exemplu, privitoare la impulsivitate, dependență, instabilitate, ordine. Se pot utiliza și teste proiective, dar rezultatul acestora nu este standardizat. Evaluarea tulburărilor de personalitate se face, desigur, și prin analiza detaliată a biografiei, prin discursul narativ al pacientului și a celor ce-l cunosc, prin reunirea unor multiple - cât mai multe - informații, în sensul conferit de Jaspers. Interviul clinic natural, făcut cu atenție de persoane competente și cu experiență, poate fi echivalent cu - sau mai important
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
schimbările s-ar putea să fie destul de importante chiar în cazul tulburărilor de personalitate. Metoda utilizată influențează și ea rezultatele. Chestionarele cu valori între 1-5 nu arată mari schimbări de-a lungul timpului pe când metodele bazate pe interviu și aspecte narative indică mai multe schimbări în personalitate. E important și ce se urmărește: identitatea subiectivă, trăsăturile tipologico-caracteriale, abilitățile în relaționarea socială, rezolvări de probleme, autocontrolul, concepția despre lume și sine. La tulburările de personalitate ar fi de urmărit în primul rând
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lui existențial i se schimbă. Personajele lui I. sunt puternic marcate de o perioadă nefericită a vieții, se refugiază adesea în amintiri, iar presiunea psihologică căreia îi cad pradă vine, invariabil, din „responsabilitățile” sociale. O încercare singulară într-o producție narativă în care pot fi întâlnite mai toate poncifele proletcultului o constituie romanul La Crimeea, peste mare (2002). Un lirism cald învăluie povestea țiganului Parnică, nevoit să înfrunte grozăviile războiului alături de fetița lui de șase ani. Sunt de reținut scene de
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
este cadru didactic la Institutul Medico-Farmaceutic din București. A debutat cu proză în 1965, în „Tribuna”. Volumul de povestiri cu care tânărul medic debuta în 1969, Diminețile bătrâne, prefigura, ca manieră și tematică, coordonatele universului investigat ulterior. Adept al tehnicii narative moderne, prozatorul abandonează aspirația „totalității” spre a surprinde doar zbaterea individului în limitarea eului. Mai mult, obsesia autorului este de a releva momentul unic când normalul încalcă tărâmul patologicului. Subiectul nuvelelor îl constituie tocmai înfruntarea dintre echilibrul, armonia spiritului uman
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
Almanahul oștirii”, „Altarul Banatului”, la ziare românești și sârbești. Volumul de debut, Apa de duminică, apărut în 1982, cuprinde proze scurte, având ca obiect de investigație sudul montan al Banatului din perioada postbelică, descris în impactul cu civilizația modernă. Tehnica narativă se constituie prin decuparea unor secvențe dintr-un „film” epic al cotidianului, iar reconstituirea universului vizat se face prin apelul la elemente etnografice, etnologice și lingvistice. Rememorările și evocările colorează idilic, melodramatic și poetic materia epică. Tehnica, teritoriul investigat, universul
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
mâna, creierul, plămânii, pielea, insectele, sexul ș.a.), dar îndeosebi motivele spintecării și tăierii, asociate prin definiție structurilor schizomorfe și tipologiei schizoide „descoperite” firesc. Esențiale, însă, sunt amploarea perspectivei, ca și faptul că această poezie - aparent poezie-jurnal, în orice caz deloc narativă, deloc discursivă - este una a „melancoliei metafizice” (Nicolae Manolescu), a sfidării și recuperării perpetue a abisului (se instituie aici ceea ce se poate numi, cu subtitlul unui poem de Leonid Dimov, „o eternitate iterativă”), a „vorbirii de după tăcere” (Bogdan Ghiu). D.
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
Poate că romanul cu pretenții psihologice Om (1936) nu va fi fost doar urmarea unui pariu literar. Blocajul sau carența afectivității, puse în seama personajului feminin, constituie tema lui de profunzime. Patetizările neconvingătoare și ifosul filosofării artificializează însă un discurs narativ de o insuficientă performanță analitică. Un dram de poezie ar fi în evocarea toamnelor bucureștene. Anotimp care împânzește un abur de melancolie și în amplul reportaj monografic București (1935). Descripția, un lucru neobișnuit la D., primește o tentă de romanțare
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
deveni, după cum s-a remarcat, o versiune autohtonă a Doamnei Bovary, dacă finalul nu ar fi fost ratat. Așa, romanul rămâne numai povestea unei iubiri în provincie, încheiată prin moarte. Arsenic (1934; Premiul Techirghiol-Eforie) e interesant mai mult prin tehnica narativă, decât prin țesătura epică sau încărcătura de idei. Scrisă la persoana întâi, cartea pare a fi fost concepută ca o fișă clinică întocmită de doctorul George Filimon cu privire la sine și la personajele ce vin în contact cu el. De aici
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
altele; pe scurt, unsprezece oameni, într-o celulă de închisoare, fiecare cu ticurile, gândurile lui, transmise cititorului doar fragmentar, sincopat. „Povestirea” nu are flux continuu, nu există nici conflict, nici personaje care să unească crâmpeiele de acțiune. Deseori, rarele „insule narative” sunt despărțite prin „aforisme”, de fapt fraze reluate din cărțile anterioare. SCRIERI: Viața minunată a lui Anton Pann (în colaborare cu Romulus Dianu), București, 1929; ed. 2 (Nastratin și timpul său), București, 1934; Dragoste și moarte în provincie, București, 1931
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
variabilele acestei relații, variantele oferite de compusul instabil și heterotopic care este „haosmosul”. Imprevizibilă, nerepetându-se (deocamdată) de la un volum la altul, deși obsesiile existențiale sunt aceleași, ele estompându-se ori acutizându-se în funcție de „starea” lucidității, poezia scrisă de C., amplă, narativă, provocatoare, poate fi definită ca o explorare paradoxală în măsura în care urmărește să fixeze verbal etapele succesive ale unei „înaintări inițiatice” către un țel mai mult decât poetic al ființării. Ca istoric și critic de artă, C. s-a preocupat îndeosebi de
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
Daniveea, în care sunt incluse o serie de povestiri interesante prin atmosferă și prin personajele situate într-un spațiu al neliniștii. O altă culegere de povestiri, Deplasarea (1981), nu aduce o schimbare, înscriindu-se, problematic, în același context de transpunere narativă a unor preocupări ale adolescenților, iar stilistic, în aceeași albie a fluxului conștiinței. Romanul Jocul cu umbra (1982) este o biografie romanțată. SCRIERI: Daniveea, Chișinău, 1979; Povestiri, Chișinău, 1980; Deplasarea, Chișinău, 1981; Jocul cu umbra, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: G.
CELAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286156_a_287485]
-
de suavitate sau scânteieri ludice. În Adalbert Ignotus, ciclu baladesc despre un ciudat personaj, „păstor” peste mărunte sălbăticiuni, discursul poetic, de o calofilie discretă, etalează o prețiozitate livrescă și se desfășoară într-un zumzet metaforic, cu ocultarea sau evanescența tramei narative. Al doilea volum postum, Văzduhul de cuvinte, e cel mai viguros și promițător dintre toate. În versuri uneori solemne, chiar patetice, alteori proaspete, impresionând prin autenticitatea rostirii, C. reia, într-o prozodie „clasică”, tradițională (ferită însă de monotonie prin diversitatea
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
format din prenumele celor două fiice ale scriitoarei și utilizat ulterior cu consecvență. Publică, în anii ’80 și ’90, mai multe romane, într-un ritm destul de susținut. Romanele scrise de C. sunt asemănătoare între ele prin tematică, viziune și modalitate narativă. Mediul social investigat este de regulă cel al intelectualității - cu ascendență rurală - din deceniile postbelice (medici, cercetători, juriști, studenți ș.a.). Incursiunile în lumea satului dintr-un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat sau chiar din prezentul marcat de modernizare nu
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
umană (în versiunea eroismului nespectaculos și negrandilocvent, eroismul banalului), preocuparea pentru onoare, pentru demnitate, vocația pentru sacrificiu, dorința fiecăruia de a fi recunoscut, iubit și prețuit. Acest inventar sentimental și ideatic - depistabil la numeroși prozatori contemporani - e ilustrat cu mijloace narative nu deosebit de originale. Cărțile se articulează din șiruri de confesiuni, de monologuri și, mai ales, de ample dialoguri, de introspecții „raționate” și de rememorări comentate. Cam toți naratorii romanelor semnate de C. au același ton și aceeași viziune asupra vieții
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
acest motiv. Din cea inițială s-a păstrat doar schema orientală, înlăturându-se tot ceea ce era exotic în obiceiuri, în peisaj, în personaje. Accentul cade pe valoarea de înțelepciune arhaică, prin care răzbat ecouri ale moralei și teologiei creștine. Materialul narativ este organizat formal pe schema „întrebare și răspuns”, iar conținutul se apropie de apocalipsele apocrife. Numărul 12 nu este ales întâmplător, simbolica lui oferind posibilități diferite de interpretare. Stâlpul ce unește cerul de pământ, luna și soarele ce fug de pe
CELE DOUASPREZECE VISE IN TALCUIREA LUI MAMER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
închid acum în favoarea sondărilor informației genetice individuale (capitolul dedicat neamului Badislavilor vine parcă din proza sud-americană), cu antenele sacralității imemoriale (înrudiri cu Nașteri mistice de Mircea Eliade, cu studiile lui Jung și Kérény despre copilul divin ș.a.). Nu există structură narativă în Orbitor fără un subtext referențial, fie că este vorba de psihanaliză, mitologie sau exegeză biblică, fie de dialogul cu alte universuri ori scene epice. Fiecare lector găsește în Orbitor ce-i place și ce știe. Unul poate să compare
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
nu aparține lumii acesteia, ci alteia, Imaginariei. În perioada 1948-1965, scriitorul nu publică nimic; cărțile încep să-i apară din 1967. La punctul de interferență dintre basm, povestire de aventuri, narațiune cu animale, roman alegoric și parodie a tuturor stilurilor narative consacrate, Închide ochii și vei vedea Orașul (1970) transpune în imaginar căutarea micuței Elli, frumoasa fetiță răpită de căpcăunul Gagafu, cu ajutorul motanului Sultan. Alice în țara minunilor, Pinocchio, basmul românesc, Dumbrava minunată sunt apropieri ce apar în memoria cititorului cultivat
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
colaborează statornic la „Buletinul Institutului Român” din Freiburg, la „Limite”, „Curentul”, „Observator”, „Lumea liberă”, „Dorul” ș.a. Cartea esențială în definirea prozatorului rămâne romanul Blocada (1947). Textul propune cu totul altceva decât ce se scria în epocă, sincronizându-se cu preocupările narative europene ale momentului. Un univers de vis și de un pitoresc violent, „carnavalesc” (I. Negoițescu), o lume concentrată, tipologie redusă la esențe, căci fiecare personaj al romanului devine purtătorul unei anume embleme, al unei anume încărcături simbolice, proiectând imaginea întoarsă
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
cale spre sinucidere. O carte neiertătoare cu sine și cu ceilalți, la fel ca al doilea roman, Strigătul umbrei, situat, într-un fel, în continuarea primului. Se regăsesc aici aceleași personaje principale, aceeași vehemență a suferinței transpuse într-un discurs narativ polifonic. Diferența este însă notabilă: prozatorul amplifică diapazonul stilistic, înclină cumpăna narațiunii către povestire, instanța auctorială cedează spații importante vocii personajelor. Strigătul umbrei este un roman despre iubiri eșuate, într-o lume ostilă, înrăită, căreia i se refuză darul iubirii
CIOCALTEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286244_a_287573]
-
reconstituirea în sensul consacrat, cât problematizarea. Mai degrabă ipoteze epice, romanele în chestiune vizează teme generice: sensul creației și al existenței, relația individ-putere ș.a. Autorul caută un decupaj de scene simbolice, evită ordonarea riguros cronologică a tramei epice, alternând perspectivele narative. Pentru modul său de a concepe romanul istoric sunt edificatoare Nemuritorul albastru și Vămile nopții, care pun în ecuație mai cu seamă tema puterii. Arhipelagul (1987), subintitulat „roman”, este în aceeași măsură un „jurnal de scriitor”. De fapt, romanul autobiografic
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
Ionel Teodoreanu în șapte volume (Opere alese, 1968-1981). În următoarele sale contribuții de cronicar literar (Panoramic, 1972, Critica în prima instanță, 1974), abordează cu preponderență domeniul prozei literare. Chiar și volumul Eminescu (1984) este dedicat prozei poetului, investigând „structurile fantasticului narativ”. S-ar putea afirma că C. s-a specializat pe problemele prozei scurte românești. Volumul postum, Între imaginar și fantastic în proza românească (1987), vine să întărească această afirmație. E de apreciat efortul de a-și moderniza mijloacele de abordare
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
și povestirea contemporană, București, 1967; Ionel Teodoreanu. Viața și opera, București, 1970; Panoramic, București, 1972; Critica în prima instanță, București, 1974; Incursiuni critice, Timișoara, 1975; Însemne ale modernității, I-II, București, 1977-1979; Întâlnire cu opera, București, 1982; Eminescu. Structurile fantasticului narativ, Iași, 1984; Între imaginar și fantastic în proza românească, București, 1987; Ediții: Ionel Teodoreanu, Opere alese, I-VII, pref. edit., București, 1968-1981. Antologii: De la Constantin Negruzzi la Pavel Dan, introd. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, N. Ciobanu, „Nuvela
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
recuperare, RL, 1977, 26; Dimisianu, Opinii, 304-308; Mihai Ungheanu, „Însemne ale modernității”, LCF, 1979, 51; Ion Buduca, Alte însemne ale modernității, AFT, 1980, 1; Cristea, Faptul, 334-337; Stan Velea, „Întâlnire cu opera”, RITL, 1983, 4; Simion Bărbulescu, „Eminescu. Structurile fantasticului narativ”, RL, 1984, 40; Valentin F. Mihăescu, „Eminescu. Structurile fantasticului narativ”, CNT, 1984, 43; Piru, Critici, 73-76; Dicț. scriit. rom., I, 568-569; Petraș, Panorama, 187-189. S.I.
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
ale modernității”, LCF, 1979, 51; Ion Buduca, Alte însemne ale modernității, AFT, 1980, 1; Cristea, Faptul, 334-337; Stan Velea, „Întâlnire cu opera”, RITL, 1983, 4; Simion Bărbulescu, „Eminescu. Structurile fantasticului narativ”, RL, 1984, 40; Valentin F. Mihăescu, „Eminescu. Structurile fantasticului narativ”, CNT, 1984, 43; Piru, Critici, 73-76; Dicț. scriit. rom., I, 568-569; Petraș, Panorama, 187-189. S.I.
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
autoritariști, mai degrabă sectă decât partid; e pomenită și o „lojă a Armoniei” etc.). Narațiunea mai e împănată și cu alte ingrediente ezoterice, „paranormale” ori mitologice, grefate pe scenarii bine articulate, toate, într-o stringentă construcție (servită și de tehnicile narative puse în joc, nu cu totul originale, dar admirabil folosite, cu subtilitatea și nonostentația care caracterizează întreaga carte, fără să-i micșoreze forța). Mai „ușor de citit” decât precedentul, Simion liftnicul (2001; Premiul Uniunii Scriitorilor) pare destinat unui public mai
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]