12,604 matches
-
centrului vizual de energie care iradiază de jur-împrejur. El este un centru alcătuit nu dintr-o masă compactă, ci dintr-un nod de vectori. Centrul de echilibru localizat în golul ombilical conferă părții inferioare a corpului rolul de bază stabilă opusă tracțiunii trunchiului care tinde spre înalt printr-o diagonală puternic dinamică. Greutatea principală se află totuși la bază și țintuiește personajul de soclu. Vectorul dinamic al torsului și al perechii de brațe egal înclinate dezvăluie o șarpantă stabilizatoare prin cealaltă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
doi dintre ei verticali, ceilalți orizontali sau înclinați. Micul turn al piuliței este cel mai independent dintre toate elementele, detașat în spațiu de grupul central al celor două oale și două cepe și contrapus prin verticalitatea sa cuțitului orizontal din partea opusă. Masa centrală greoaie are un vector lateral puternic, pornind din golul cilindric al oalei de aramă. Ea își trimite energia condensată asemenea unui reflector utilizat în cinematografie, primind înapoi energia cu deschiderea sa adâncită. Axa comunicării unilaterale între cei doi
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
inhibitor (figura 113). Prezența melancolică a bărbatului și a femeii este comprimată între bancă și mese. Punctul nodal din centrul compoziției propune microtema femeii înghesuite din stânga de sticlă, iar din dreapta de pahar și împunsă cu răutate de cele două colțuri opuse ale meselor. În fundal, perspectiva parțial deschisă, de care cele două persoane sunt separate de spătarul băncii, le reduce imaginea la consistența unei umbre. Pe măsură ce pătrunde în scenă frontal, privitorul dă peste o masă acoperită cu ziare în dezordine. Și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de oprire ideal pentru contemplarea unui tablou se află în planul perpendicular care traversează centrul geometric al tabloului. Punctul de staționare corect din punct de vedere optic pentru o perspectivă cu un singur punct de fugă este localizat în partea opusă a punctului de fugă, la o anumită distanță față de obiect. PUNCTE NODALE - Locuri cu o densitate structurală, obținute prin concentrarea și întrepătrunderea vectorilor. Punctele nodale fac parte din centrii care constituie structura de bază a unei compoziții. SIMBOLURI - Interpretarea vizuală
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
liric, leneș, prost./ Bătut de-o veselie fără rost." Alteori creionează un univers al groazei, de coșmar, cu mașini și trenuri înspăimântătoare, cu sunete de claxoane stridente, torturante pentru nervi. O spaimă metafizică amenință existența: "Drumul, ducând departe, în sensul opus/ Acelui ceasornic uriaș/ Cu axul înfipt in Marele Oraș/ Dar aflat înăuntru tuturor acestor mizerii!/ Dar poate ar trebui să mă sperii." Poetul integrează o lume de fantastic în dimensiunea existenței cotidiene urbane, ea amintește de poveștile populare germane ("Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Aleph! De bobotează arunc/ plumbul topit în apă rece,/ și iată-mă ghicesc viitorul". Ciclul ptolemaeic și cel alephic includ apologia fanteziei excitate de exactitățile inefabile ale gândirii matematice și ale fizicii, de cutezanța superioară a demonstrației, de subtilitatea intuiției opusă rațiunii. "Axios" este ciclul care creează un fel de preludiu la ceea ce se va chema "Împotriva cuvintelor". Cele șapte expuneri și opt pastorale sunt alternări de poeme aride cu poeme realizate artistic, toate subordonate ideii de neputință a creației, spaimei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îmbrățișat fiindcă era și el pohet și el al dracului m-a ascultat în tăcere..." 4 Suprarealist integral în "Blănurile oceanurilor" (1945) și alte trei volume, începând cu "Scriu negru pe alb" (1955), V. Teodorescu scrie o poezie limpede, "diametral opusă" suprarealismului. De-altfel, într-un poem el încearcă să-și explice noua artă: "Obscurele imagini care au fost odată/ și luminează astăzi ca un reflector/ Cu miros de pădure, de ambră și de nor/ în floare grea de săruri saturată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
constituind totodată una din formele de dispariție a idealului). Idealurile cele mai eficiente (cele care au efecte puternice asupra existenței) îmbracă forma de proiect, mobilizând resurse și orientând acțiuni imediate. Acestea au, așadar, cea mai puternică orientare pragmatică. La polul opus pot fi găsite idealurile "ideale", pe care nu ne grăbim să le împlinim (și pentru împlinirea cărora e posibil să nu acționăm niciodată), ele constituind chei de boltă în arhitectura sensului teoretic al existenței proprii. Spre exemplu Binele, ca ideal
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
zi de sărbătoare? N-am avut până acum nicio problemă în a face aceleași lucruri precum în cursul săptămânii; adică de a lucra. Poate este tot o atitudine de credincios, însă una interpretată din perspectiva lui Șestov: a fi creator (opusă lui a fi recreator, formulă promovată dintr-o perspectivă atee). Ești mai credincios când îi înalți un imn lui Dumnezeu (ori asiști la unul cântat de preot) sau atunci când încerci să-ți cauți destinul prin intermediul creației? Dacă mă gândesc la
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
etic presupune existența unui sistem axiologic care-l justifică. Răspunsul la întrebarea: Cine și cum instituie un sistem axiologic?" poate da seama de justețea sau injustețea oricărei pedepse. Căutarea unor vinovați constituie o orientare majoră a societății contemporane. La polul opus se situează învinovățirea sistemelor. * Marele discurs asupra vinii și pedepsei își așteaptă încă venirea. * Pretenția istoricilor de obiectivitate este contrazisă de varietatea modurilor de a scrie istorii. Să ne gândim spre exemplu la istoriografia marxistă. Bucuria oricărei primăveri mă vindecă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
testamentare nu exprimă resemnarea, ci pun în lumină o anumită concepție despre moarte și viațăcare își are izvorul în credința poporului nostru, potrivit căreia omul nu moare, ci sufletul său migrează după moarte, trece într-o altă lume a veșniciei, opusă efemerului omenesc și terestru. De aceea ciobanul privește cu seninătate și detașare moartea deoarece prin integrarea în natură, în cosmos, "a reușit să găsească un sens nefericirii lui asumând-o nu ca pe un eveniment istoric personal, ci ca pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
este un eveniment posibil pe plan biologic, se consumă pe plan filozofic, ceea ce explică atât lirismul textului, cât și accentele de meditație ale baladei. Chiar și intensa trăire afectivă, zbuciumul sufletesc al ciobanului pun în evidență atitudinea activă în fața morții, opusă resemnării. Zbuciumul crește treptat, gradat, intensitatea lui fiind reverberată de oile ce l-or plânge “cu lacrimi de sânge", de sunetele fluierelor sau de căutările disperate ale mamei îngrijorate. Atitudinea păstorului este în ultimă instanță o atitudine eroică, bărbătească, dar
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sunt violate printr-un act de impurificare formală sau simbolică, prin intrarea unei alte persoane În cuplul respectiv, al cărui echilibru va fi tulburat. În ambele situații, prietenie sau iubire, Între parteneri vor apărea sentimente ostile: ura, care este sentimentul opus iubirii, dușmănia și disprețul, care sunt sentimente opuse prieteniei. Din punct de vedere psihologic, fiecare persoană din aceste cupluri se va considera frustrată, abandonată, devalorizată moral și sufletește. Separarea și apoi despărțirea definitivă sunt resimțite ca niște eșecuri, ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sau simbolică, prin intrarea unei alte persoane În cuplul respectiv, al cărui echilibru va fi tulburat. În ambele situații, prietenie sau iubire, Între parteneri vor apărea sentimente ostile: ura, care este sentimentul opus iubirii, dușmănia și disprețul, care sunt sentimente opuse prieteniei. Din punct de vedere psihologic, fiecare persoană din aceste cupluri se va considera frustrată, abandonată, devalorizată moral și sufletește. Separarea și apoi despărțirea definitivă sunt resimțite ca niște eșecuri, ca o pierdere, ca răpirea unui bun sufletesc și moral
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
melancolică”, are tendința de a se refugia și de a trăi În trecut, refuzând realitatea de care adesea se simte străin sau din care sentimentul izolării sau al excluderii, considerându-se, Învins sau victimizat; dă tipul revoltat este tipul hiperactiv, opus atitudinii de pasivitate a nostalgicului. El este orientat către viitor. Este tipul și modelul de viață activă, combativă, specifică descoperitorului, omului politic, aventurierului sau revoluționarului. Toate aceste trăsături sunt forme mascat-sublimate ale tendințelor revendicativ-agresive ale acestui model de persoană și
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a gândi, de a acționa, de a se comporta al oamenilor din cetate, făcând permanent referință la un tip ideal. El este un personaj teoretic, care, prin persuasiune, schimbă cetatea, oamenii acesteia, Îndreaptă lucrurile, previne crizele. gă Revoluționarul este personajul opus celorlalți. El este tipul activ, pragmatic, care neagă ordinea existentă, orice fel de autoritate sau ierarhie, legile și desființează sau nesocotește valorile morale, spirituale, culturale. Revoluționarul este tipul care demolează lumea, cetatea, modelele și normele acesteia. El vrea să Înlocuiască
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
criză socială care afectează cetatea se poate vedea clar faptul că „omul În cetate” este o ființă care nu mai poate exista În afara acesteia. Este poate o formă de manifestare care apare În situațiile de „criză” și care revelează caracterul opus al „vieții În cetate” comparativ cu caracterul „vieții nomade”. Cetățeanul nu are sentimentul siguranței decât Între zidurile cetății sale. Dincolo de acestea, lumea Îi pare nesigură, plină de pericole, străină și necunoscută. El nu este stăpân decât În interiorul cetății sale. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
la resocializarea lor. O formă contrară dăruirii, care are o mare importanță și trebuie studiată de psihologia Morală, o reprezintă refuzul dăruirii sau furtul Între persoane apropiate. Ele reprezintă tot o formă de „relații interpersonale”, dar a căror natură este opusă principiilor morale, constituind acțiuni imorale care frustrează, rănesc și provoacă durere celor angajați În această legătură reciprocă. Să ne oprim un moment asupra lor. Refuzul dăruirii este un act grav, ofensator. El are, din punct de vedere psihologic și moral
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Înclinați să admitem că, de fapt, conștiința este duală, dualitate pe care o resimțim ca pe ceva structural În ființa noastră, așa cum afirmă despre sine Faust. Doctor Faust, omul plenar, resimte această dualitate a naturii sale ca pe două tendințe opuse, contrarii, dar care totuși alcătuiesc ființa sa: conștiința morală a virtuților intelectuale și conștiința pasiunilor inimii. Dacă pentru Faust lucrurile par a fi mai clare, ele se complică În cazul lui Mefistofel. Modul În care acesta i se prezintă lui
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și a femeii supuse, docile, care are nevoie de protecție” (Mihăilescu, 2003, p. 141). Acest aspect este cultivat de faptul că, în anumite societăți, violența exercitată de bărbat asupra soției este considerată un argument incontestabil al puterii, bărbăției. Din perspectivă opusă, respectiv violența exercitată împotriva bărbatului în relațiile de cuplu, numărul cazurilor înregistrate este mult mai redus. Având în vedere impactul pe care îl provoacă fenomenul violenței domestice atât la nivel individual, familial, cât și societal, se impune luarea în calcul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Fotografia, apărută în Bacăul din trecut și de azi de Gr. Grigorovici, arată însă că era mic: o magazie cu pereți de scînduri, cu un geam meschin într-o parte și, probabil, cu încă unul de același fel în partea opusă, așezată pe piloni și înconjurată de apă. Fusese construit în 1886, adică la cinci ani după nașterea lui Bacovia. în nota din ediția critică Botez Petroveanu, se spune că „poezia a fost scrisă în jurul anului 1899, sub impresia chinului animalelor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poetului Eminescu propun a se da cumpănit, nu o dată, cît trebuie, ca după mijloacele bugetului și pentru aceasta să vie comitetul cu o propunere și noi vom discuta. D-l (Casian) Leca: Răspund D-lui Manea, care e de opiniune opusă, cum că nu trebuie. Am să vă arăt rezoanele și iată-le, căci sumele din buget sunt afectate și destinate pentru județ. Dacă din împrejurări nu se vor încasa, atunci nu o să putem face dar, neavînd de unde da, mai cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la maturitate: Madame Bovary sunt eu". Julian Barnes, Papagalul lui Flaubert 15 Doamna noastră își dorea cu înflăcărare contrariul: Hadrian sunt eu. Yourcenar a scris ceea ce în analiza contemporană se numește adesea narațiune-travesti, în care scriitorul se deghizează în sexul opus sau își deghizează personajele în sexul opus. De exemplu, Albert în locul lui Albertine la Proust. Yourcenar se angajează în ambele. Este o femeie care scrie despre bărbați, iar bărbații ei nu sunt travestiți sunt masculi dar în mod contorsionat ea
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Barnes, Papagalul lui Flaubert 15 Doamna noastră își dorea cu înflăcărare contrariul: Hadrian sunt eu. Yourcenar a scris ceea ce în analiza contemporană se numește adesea narațiune-travesti, în care scriitorul se deghizează în sexul opus sau își deghizează personajele în sexul opus. De exemplu, Albert în locul lui Albertine la Proust. Yourcenar se angajează în ambele. Este o femeie care scrie despre bărbați, iar bărbații ei nu sunt travestiți sunt masculi dar în mod contorsionat ea scrie totuși despre femei îndrăgostite. Pornind de la
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
dacă ar fi fost scrisă de un bărbat. Aici, în 1929, cu jumătate de secol înainte ca Yourcenar să devină celebră, Lovitura de grație deja are caracteristicile care aveau să devină asociate scrierilor ei: o neîncredere înfricoșătoare față de membrii sexului opus și sentimentul că sexul este capcana mortală din care este imposibil să scapi, decât doar dacă fugi. Poate că acesta a fost verdictul lui Yourcenar asupra unui deceniu de legături amoroase. Acum urma să înceapă o nouă etapă a vieții
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]