15,863 matches
-
au făcut, efectiv, o carieră oarecare într-o altă cultură. în astfel de cazuri, complexul de inferioritate caută să și găsească o compensație necesară. Uneori, ea reprezintă chiar o strălucită revanșă asupra ignorării, marginalizării și, mai ales, persecutării suferite în patrie. Motivarea ideologică este cu totul secundară în astfel de cazuri. Esențiale rămân reușita, victoria, respectiv reputația occidentală de dimensiuni variabile, care ar putea fi invocată, cu toate exagerările de rigoare. Complexul de inferioritate are și alte aspecte. El este resimțit
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în SUA), in: Deziluzie sau speranță?, in: Jurnalul literar, I, 32, 11 iunie 1990. 7. Intelectualii și politica, in: Românul liber, XI, 5 mai 1995. Tema ne-a preocupat după 1989, adesea în termeni polemici: Intelectualii și lupta politică, in: Patria, I, 1, 16 februarie 1990; Scriitorul și puterea, in: 22, I, 35, 14 septembrie 1990; între suferință și competență, in: Alternativa. Supliment politic. Cotidianul, I, 8, 6 noiembrie 1992 (reluat in: Tribuna Ardealului, I, 205, 18 noiembrie 1992). 1 22
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fi restituit proprietarilor și se va fixa pentru numita restituire un termen în firmanele referitoare la aceasta, care vor fi adresate cui se cade. Aceia dintre boierii moldoveni care numai în urma ultimelor tulburări s-au văzut siliți să-și părăsească patria vor putea să se întoarcă nestingheriți, fără a fi hărțuiți de vreo persoană, ori cine ar fi ea, și se vor bucura în întregime și deplin de drepturile lor, de prerogativele, bunurile și proprietățile lor, ca în trecut”. Este, credem
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
amenințătoare, folosind cu abilitate orice posibilități de intervenție directă sau indirectă, prin scrisori de mulțumire sau plângeri, la curțile din Iași, București sau Petersburg. Aceștia erau ajutați de un număr fără precedent de agenți ruși în Principate - „niște străini fără patrie”, după cum îi califica consulul francez - care dispuneau de toate mijloacele pentru îndeplinirea misiunilor cu care erau însărcinați. Dupa expresia lui Hugot, contele Pahlen nu vede, nu judecă, „nu aude și nu poruncește decât prin ei”. încă din vara anului 1829
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
s-au răsculat, mișcarea din Moldova fiind înăbușită în sânge în aprilie 1831, în timp ce țăranii din Ialomița preferau să fugă în Bulgaria ca să scape de arcan. Viceconsulul prusian la Iași, Margotti, aprecia ironic, că „rușii recrutau pe săteni pentru binele patriei, în același scop în care întemnițau pe sudiții străini”. Faptul că răscoala a izbucnit mai întâi printre catolicii din Moldova putea lăsa de bănuit că agenții austrieci nu erau străini de aceste evenimente, Kisseleff fiind convins de aceasta. Și Blutte
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
numai consimțământul formal, pentru a-i impune o urmă de legitimitate. într-unul dintre rapoartele sale se găsește o jalbă a boierilor munteni, semnată și de mitropolit, potrivit cărora acest „procedeu” ar fi o „sminteală a întocmirilor celor vechi ale patriei noastre ce au fost legiuite prin documente și pravila pământului”. Boierimea nu reprezenta însă un tot unitar. Nemulțumirile boierilor proveneau și din clivajul dintre cele două curente: conservator - reprezentând marea boierime, adepta unei „reconstrucții social-politice oligarhice” - și cel radical, aparținând
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
1855 Colquhoun ajută un alt revolutionar ungur, Istvan Türr. Acesta stătea la sudul Dunării, de unde o dată la două zile trecea la Giurgiu, unde avea relații strânse cu Ioanide, viceconsulul englez de acolo, care acționa ca mijlocitor între revoluționarii unguri și patria lor. La 1 noiembrie, Türr a fost arestat la București de poliția austriacă, prilejuind un protest ferm din partea lui Colquhoun, care sublinia că acest act s-a produs „pe teritoriul Imperiului otoman, unde poziția excepțională a fiecărui străin e stabilită
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
afară" (Predica 1), în Meister Eckhart, op. cit., pp. 25, 26, 22. 69 Datat 1954, în V. Voiculescu, Opera literară. Poezia, Editura Cartex 2000, București, 2004, p. 486. 70 Cele două poeme corespund "cunoașterii în cale" (Horeb lăuntric) și "cunoașterii în patrie" (Taborul), cea de a doua fiind termenul (eshatologic) - inimaginabil - al celei dintâi, căci "secunda se înfăptuiește față către față, or, prima, în oglindă și în enigmă, întrucât după condiția căii, nu este posibilă fără de reprezentarea imaginată" (Sf. Bonaventura, Predica "Aveți
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
îndoială un sondaj al adâncimilor obiectului (lumea, Ființa, Absolutul), dar acest sondaj are loc exclusiv în corpul sensibil al metaforicului, adică în "adâncimile" imaginii ca atare" (Lectura poeziei, ed. cit., p. 78). 51 "Un pâlc meșteșugit de semne/ mi-e patria, tărâm de mijloc" (Tărâm de mijloc, vol. Papirus, 1974, în Ștefan Aug. Doinaș, Opere II, p. 74). 1 Cezar Baltag, Paradoxul semnelor, Editura Eminescu, București, 1996, p. 8. "Fără îndoială, tocmai această abolire a caracterului indicativ sau ostensiv al referinței
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imaginea pentru a ajunge la Prototip în ipostaza lui de Prototip vizibil, adică Întrupat" (Anca Vasiliu, Despre diafan. Imagine, mediu, lumină în filosofia antică și medievală, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 41). 1 Ioan Alexandru, Despre natură, în Iubirea de patrie, vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 200. Referință pe care o vom reda în continuare prin sigla IP I. 2 Precum rațiunea, natura "pare că sucombă sub povara misterului, se produce în ea ceva analog unei conversiuni, care e
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a lui Dumnezeu, forma imanentă în ceea ce, provenind de la ea, ar reduplica-o înscriind-o în planul vizibilității" (în Boethius, op. cit., p. 164). 5 Călătoria, în IP I, pp. 86-87. 6 Acropole, în IP I, p. 210. 7 Istoria ca patrie, în IP I, p. 343. 8 Izvorul poeziei, în IP I, p. 295. 9 Poezia ca slujire a Logosului; Obiectul poeziei, în Ioan Alexandru, Iubirea de patrie, vol. II, Editura Eminescu, București, 1985, pp. 38, 25. Referință pe care o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
I, pp. 86-87. 6 Acropole, în IP I, p. 210. 7 Istoria ca patrie, în IP I, p. 343. 8 Izvorul poeziei, în IP I, p. 295. 9 Poezia ca slujire a Logosului; Obiectul poeziei, în Ioan Alexandru, Iubirea de patrie, vol. II, Editura Eminescu, București, 1985, pp. 38, 25. Referință pe care o vom reda în continuare prin sigla IP II. 10 Firea lucrurilor, în IP I, p. 299. 11 În "sensul "negativ" care ar lăsa să se vadă calea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pp. 29, 30. 15 Poesie veche; Istorie și poezie; Fântânile Romei, în IP II, pp. 180, 33, 312. 16 Interioritatea poeziei, în IP I, p. 261. 17 Scrisoare despre poezie (III), în IP II, pp. 49, 50. 18 Iubirea de patrie; Spiritul critic, în IP I, pp. 10, 184, 185. 19 Chipul țăranului în arta plastică românească, în IP II, p. 141. 20 Ibidem, p. 142. 21 "Evidența invizibilă nu va reapărea decât veștejind cu albul ei strălucirea lucrurilor și a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
I, p. 62. 25 Spre poezia bizantină, în IP I, p. 194. 26 Delfi, în IP I, p. 212. " Acolo unde este evlavie, cuvântul nu mai este abstracțiune ci viață încarnată, persoană, iar fără evlavie nu există poezie" (Hölderlin și Patria, în IP I, p. 258). 27 Rembrandt, în IP I, p. 238. 28 "Prosternarea venerării vine de la o privire care se încovoaie până la pământ și, prin urmare, care nu vede frontal și nici nu poate obiectiva ceea ce salută; această privire
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
294, 295, 296. 41 Ibidem, p. 297. 42 Ibidem, p. 309. 43 Starea de copilărie a poeziei, în IP I, p. 135. 44 Poezia nouă, în IP II, p. 29; Limbă și rostire, în IP I, p. 208. 45 Graiul patriei, vol. Imnele bucuriei (1973), în Ioan Alexandru, Imne, Editura Eminescu, București, 1975, p. 100. Paginile trimit în continuare la această ediție. 46 Întoarcerea poetului, p. 118. 47 Ibidem, p. 114; Izvorul, p. 158. 48 Duhul Transilvaniei, p. 189, 188. 49
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
100. Paginile trimit în continuare la această ediție. 46 Întoarcerea poetului, p. 118. 47 Ibidem, p. 114; Izvorul, p. 158. 48 Duhul Transilvaniei, p. 189, 188. 49 Veghe, p. 159; Graiul, p. 144. 50 Imnul întoarcerii, p. 242. 51 Graiul patriei, p. 99. 52 Feciorie, p. 156; Întoarcerea poetului, p. 109. 53 Ibidem. 54 Ibidem, p. 112; Imnul luminii, p. 240. 55 Toamnă, p. 198; Imnul iubirii, pp. 213-214. 56 Mișcare anabasică a originarului pus în lumină, până acolo unde "izvoarele
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Ibidem. 54 Ibidem, p. 112; Imnul luminii, p. 240. 55 Toamnă, p. 198; Imnul iubirii, pp. 213-214. 56 Mișcare anabasică a originarului pus în lumină, până acolo unde "izvoarele albe fierb în mătcile-mume" (Ascensiunea, în vol. Vămile pustiei). Înălțare-întoarcere în Patrie, termen ce trebuie înțeles în sens teologic, de patrie celestă (in patria), așa cum apare la Eckhart, intim legat de sensul / direcția drumului, de pelerinajul terestru (in via). Căci "drumul patriei începe aici, de jos: drumul este în patrie, patria este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
55 Toamnă, p. 198; Imnul iubirii, pp. 213-214. 56 Mișcare anabasică a originarului pus în lumină, până acolo unde "izvoarele albe fierb în mătcile-mume" (Ascensiunea, în vol. Vămile pustiei). Înălțare-întoarcere în Patrie, termen ce trebuie înțeles în sens teologic, de patrie celestă (in patria), așa cum apare la Eckhart, intim legat de sensul / direcția drumului, de pelerinajul terestru (in via). Căci "drumul patriei începe aici, de jos: drumul este în patrie, patria este în drum" (Alain de Libera, La mystique rhénane. D
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
198; Imnul iubirii, pp. 213-214. 56 Mișcare anabasică a originarului pus în lumină, până acolo unde "izvoarele albe fierb în mătcile-mume" (Ascensiunea, în vol. Vămile pustiei). Înălțare-întoarcere în Patrie, termen ce trebuie înțeles în sens teologic, de patrie celestă (in patria), așa cum apare la Eckhart, intim legat de sensul / direcția drumului, de pelerinajul terestru (in via). Căci "drumul patriei începe aici, de jos: drumul este în patrie, patria este în drum" (Alain de Libera, La mystique rhénane. D'Albert le Grand
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fierb în mătcile-mume" (Ascensiunea, în vol. Vămile pustiei). Înălțare-întoarcere în Patrie, termen ce trebuie înțeles în sens teologic, de patrie celestă (in patria), așa cum apare la Eckhart, intim legat de sensul / direcția drumului, de pelerinajul terestru (in via). Căci "drumul patriei începe aici, de jos: drumul este în patrie, patria este în drum" (Alain de Libera, La mystique rhénane. D'Albert le Grand à Maître Eckhart, Seuil, Paris, 1994, p. 255). Cf., în legătură cu acest subiect, Meister Eckart, Întrebări pariziene și alte
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Înălțare-întoarcere în Patrie, termen ce trebuie înțeles în sens teologic, de patrie celestă (in patria), așa cum apare la Eckhart, intim legat de sensul / direcția drumului, de pelerinajul terestru (in via). Căci "drumul patriei începe aici, de jos: drumul este în patrie, patria este în drum" (Alain de Libera, La mystique rhénane. D'Albert le Grand à Maître Eckhart, Seuil, Paris, 1994, p. 255). Cf., în legătură cu acest subiect, Meister Eckart, Întrebări pariziene și alte scrieri, Editura Polirom, Iași, 2013, pp. 149-169. Totuși
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în Patrie, termen ce trebuie înțeles în sens teologic, de patrie celestă (in patria), așa cum apare la Eckhart, intim legat de sensul / direcția drumului, de pelerinajul terestru (in via). Căci "drumul patriei începe aici, de jos: drumul este în patrie, patria este în drum" (Alain de Libera, La mystique rhénane. D'Albert le Grand à Maître Eckhart, Seuil, Paris, 1994, p. 255). Cf., în legătură cu acest subiect, Meister Eckart, Întrebări pariziene și alte scrieri, Editura Polirom, Iași, 2013, pp. 149-169. Totuși, precizează
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Eckhart, Seuil, Paris, 1994, p. 255). Cf., în legătură cu acest subiect, Meister Eckart, Întrebări pariziene și alte scrieri, Editura Polirom, Iași, 2013, pp. 149-169. Totuși, precizează Sf. Bonaventura în Predica "Aveți un singur Învățător, Hristos", cunoașterea pe cale nu este cunoașterea în patrie; cea din urmă "se înfăpuiește față către față, or, prima, în oglindă și în enigmă, întrucât după condiția căii, nu este posibilă fără de reprezentarea imaginată" (în Bonaventura, op. cit., p. 124). Cf. Evr. 11, 13-14; 12, 22. Iar a-l vedea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a-l vedea pe Dumnezeu prin tine ca într-o imagine (per imaginem), spune el în Itinerarium mentis in Deum, înseamnă "a vedea prin oglindă în mister (per speculum in aenigmate)", în op. cit., p. 26. Cf. 1 Cor. 13, 12. Patria este, prin urmare, termenul ultim al călătoriei spirituale, al unui pelerinaj ascensional către locul originii. Potrivit lui Plotin, "Patria noastră este locul de unde am venit și tatăl nostru se află acolo. Ce fel de călătorie este, deci, și ce fel de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
in Deum, înseamnă "a vedea prin oglindă în mister (per speculum in aenigmate)", în op. cit., p. 26. Cf. 1 Cor. 13, 12. Patria este, prin urmare, termenul ultim al călătoriei spirituale, al unui pelerinaj ascensional către locul originii. Potrivit lui Plotin, "Patria noastră este locul de unde am venit și tatăl nostru se află acolo. Ce fel de călătorie este, deci, și ce fel de fugă? Nu cu picioarele trebuie împlinită, căci ele te poartă pretutindeni, de la un tărâm la altul; nici nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]