12,874 matches
-
imediat s-au alăturat la ei cei care a fost intre noi ca provocatori. Facem o percheziție. Nimeni nu se mișcă! Și ei au știut un lucru: a fost cu noi un băiat foarte îndemânatic, Fântână. Și el s-a priceput bine la sculptură de os. El alegea din oasele din mâncare și, înainte de demascare, a făcut o mică amuletă pentru fiecare, cu gratii, semnul legionarilor. Pentru noi doi, pentru Dezméri și pentru mine, ar fi fost lucru ciudat să primim
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
au ținut discursuri, ne-au povestit viața lor... Și asta-i cel mai important. Ziceau că ce putredă a fost societatea burgheză și politică în România... Bine, ei au spus ce au constatat, dar noi, ungurii, nu prea ne-am priceput la asta... Nu prea mă interesa ce s-a întâmplat in București în 1945... Ați deschis un subiect interesant. Înțelegeați limba româna pe vremea aceea? Nu prea. Bine, dar dacă am vrut să ințeleg ceva, au fost acolo băieți care
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ultimul lot care a părăsit Piteștiul. La Gherla ați mai avut parte de reeducare? La Gherla eu am scăpat de reeducare. Imediat cum am ajuns acolo, a venit directorul Gheorghiu, cu un inginer, Benedek, și cu niște ofițeri: Care se pricepe la zidărie? S-a prezentat Tomuța, Dănilă, Bărbulescu și eu. Nici unu’ nu s-a priceput la zidărie. (râde - n.n.) Suntem zidari. No, bine. Ieșiți afară! Și am fost trimiși la grupul de șantier. Restul deținuților au ajuns in ateliere
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
eu am scăpat de reeducare. Imediat cum am ajuns acolo, a venit directorul Gheorghiu, cu un inginer, Benedek, și cu niște ofițeri: Care se pricepe la zidărie? S-a prezentat Tomuța, Dănilă, Bărbulescu și eu. Nici unu’ nu s-a priceput la zidărie. (râde - n.n.) Suntem zidari. No, bine. Ieșiți afară! Și am fost trimiși la grupul de șantier. Restul deținuților au ajuns in ateliere, mai târziu cu două-trei săptămâni. Slavă Domnului, a fost un fel de noroc, pentru că administrația a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de nu știu cum să-l numesc, unde îi pregăteau pe toți cei din țările comuniste, și care vroiau să vină înapoi în țara lor... Deci pe toți cei care vroiau să vină și s-ajute să distrugă comunismul. Io nu mă pricep la asta, vă spun sincer, nici n-am stat de vorbă cu fratele meu în privința asta, numai am auzit despre ce-a fost vorba, după arestarea mea... Nu știu cum aș putea să numesc... O tabără de pregătire, de antrenament. Da, da
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aia o’ intrat înăuntru toți, cu puști mitraliere, o mulțime... Au căutat pe sub paturi, prin dulap, prin camere, în magazii, peste tot. L-o’ dus pe soțul meu și în pod... Eu eram ca moartă, fetița cea mare care deja pricepea ceva săraca, stătea și ea îngrozită și se uita ce se-ntâmplă, ce-i cu oamenii ăștia străini... Și vine la mine și zice: Îmbrăcați-vă! N-am zis nimic, m-am dat jos din pat, am îmbrăcat fetițele, m-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Nu plec, nu mă despart de copii! Dacă vreți să ne omorâți omorâți-ne pe toți, da’ io nu mă despart de copii! Atunci s-a înfuriat: Da’ ce crezi dumneata, că noi suntem criminali? Fetița cea mare deja o priceput ceva și când m-o văzut pe mine că plâng o-nceput să zbiere. Aia mică s-o speriat de noi, cum plângem, și-onceput și ea... Era o tragedie acolo. Soțul meu era galben ca lămâia, și zice: Luați-mă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
închipui dintre ei să fie cineva care te poată trăda. Pentru mine era ceva nemaipomenit, ce nu puteam concepe. Că un comunist o să te denunțe, înțeleg, dar cel care suferă cu tine, cum să te denunțe? Asta n-o puteam pricepe, vă spun sincer, până am ajuns la închisoare. Pe noi nu ne-o’ ținut mult la Securitate, da’ au fost săracii care-au făcut ani de zile acolo... Nu mă mir c-o-nebunit unii, c-aia a fost cea mai groaznică
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
11 împotrivă, 4 abțineri. Sunt 12 domenii, cu 100.000 hectare și un venit de 670.000 franci. Legea intră în vigoare la 1 octombrie. Ionescu desigur împotrivă, Maiorescu a vorbit foarte bine pentru. Brătianu a fost foarte energic și priceput în întreaga afacere. Chițu slab. Seara semnat încă rescriptul pentru Senat. Venit încă Petrescu. Miercuri, 6/18 iunie Vreme foarte rece, noaptea ploaie. Ora 10 plecat la Palat. Brătianu la mine, eu îi mulțumesc pentru vot, apoi Consiliu de miniștri
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
panou cel cu o singura dungă. Iarna, după părerea autorului, nu poate surprinde decât "autoritățile" nu și pe șoferi, de aceea când faceți deplasări în sezonul rece, acordați mult mai mult timp pregătirii pentru cursă, iar dacă nu sunteți prea priceput la și mai priceput în ale șoferi speciale pentru zăpadătrebuie să aveți un set de ratat cu substanțe ce împiedică aburirea tipul de iarnă, instalația de benzină suficientă! Primăvara, așteptațium și la rezența nisipului și a altor materiale antiderapante ce
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
singura dungă. Iarna, după părerea autorului, nu poate surprinde decât "autoritățile" nu și pe șoferi, de aceea când faceți deplasări în sezonul rece, acordați mult mai mult timp pregătirii pentru cursă, iar dacă nu sunteți prea priceput la și mai priceput în ale șoferi speciale pentru zăpadătrebuie să aveți un set de ratat cu substanțe ce împiedică aburirea tipul de iarnă, instalația de benzină suficientă! Primăvara, așteptațium și la rezența nisipului și a altor materiale antiderapante ce au fost utilizate iarna
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
și să văruiesc. Eu pentru a fi un director bun trebuia să am lângă mine un director administrativ. Eu nu am fost un director administrativ. De asta am și plecat pentru că nu am vrut să fac administrație. Domnul Stan se pricepea la administrație și a reușit să facă din școala noastră o școală bună pentru că știa că la catedră are profesori pe care se putea baza. - Prof. C.F.: Despre activitatea dumneavoastră în calitate de profesor de renume al școlii și coordonator al cercului
Am c?utat s? fie mai frumos! () [Corola-publishinghouse/Science/83582_a_84907]
-
I de flexiune: cântă (prezent)/cânt° (perfectul simplu). Topica anulează omonimia nominativ-acuzativ în flexiunea substantivului determinat prin articol definit: Studentele (nominativ) iubesc studenții (acuzativ) / Studenții (nominativ) iubesc studentele (acuzativ). Verbele semiauxiliare 8 exprimă - modalitatea: „Am fost totdeauna surprins că nu pricep curent limba arabă. Trebuie s-o fi uitat.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 65), - aspectul: „S-asculte orice gură ce-ar vrea ca să mă râdă,/Puteri să puie-n brațul ce-ar sta să mă ucidă.” (Idem, I, p. 115
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nimeni n-avea să descopere ce se făcuse cu mine, taina pieirii mele avea să rămâie în veci nepătrunsă - luasem toate măsurile.” (Mateiu I. Caragiale) Adverbele de modalitate 9 exprimă - fie modalitatea logică: „Meștere Ruben, oare când voi ajunge să pricep adâncimea ta?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 42), - fie diferite nuanțe ale modalității subiective: „Poate că-i convin tuspatru craii cărților de joc.” (Idem, I, p. 163) - sau emfatice: „Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt,/Ai vedea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
constituenți ai unor sintagme nominale iar planul său semantic cunoaște cea mai amplă dezvoltare, prin asimilarea majorității funcțiilor sintactice: • predicat, în raport de complementaritate cu un verb copulativ: „Dar nopțile-s de-un farmec sfânt/ Ce nu-l mai pot pricepe”. (M. Eminescu, I, p. 175); • complement indirect: „Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină”. (M. Eminescu, I, p. 36); • complement predicativ; „M-aș împăca mai bine, bunăoară,/Să te socot de scândură și sfoară.” (T. Arghezi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Mai curge-ngheț pe apa Cernii.” (L. Blaga, p. 364); • genitivul categoriei; se dezvoltă într-o sintagmă în care substantivul regent denumește categoria largă în care se înscrie obiectul denumit de substantivul determinant: „Nichifor Lipan s-a arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului.” (M.Sadoveanu, X, p.516), „Dar mai cumplita lui vinovăție,/ Ticăloșit de crima îndoielii,/ E c-a simțit în sânge o frăție/ Și-o solidaritate cu rebelii.” (T. Arghezi, I, p. 466); • genitivul metaforic; cele două substantive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice. Când, extrem de rar, se întrebuințează autonom, el realizează funcția de subiect. Cu întrebuințare adjectivală pronumele de identificare nu intră în relații sintactice de structură, ci numai în relații sintagmatice și ca atare nu realizează nici o funcție sintactică: „S-ar pricepe pe el însuși acel demon.” (M. Eminescu, I, p. 160) Substantivul sau pronumele pe care-l însoțește poate sta în orice caz, fără a impune variații în același sens pronumelui de identificare: „Chiar moartea însăși e-o părere/Și un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rând, perfectul simplu și perfectul compus -, chiar neintrând într-o relație directă cu imperfectul, subliniază, prin coexistența în același enunț lingvistic, caracterul durativ sau neîmplinit al acțiunii verbului la imperfect: „N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă, Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază, Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază. Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface. Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!...” (M. Eminescu) Valoarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în interiorul relației de dependență cu verbul: • circumstanțiale de mod: „Lumina bate altfel în zid, apele altfel în țărm.” (L. Blaga, p.133), • de timp: „Port acum în mine febra eternității.” (Ibidem, p. 133), „Meștere Ruben, oare când voi ajunge să pricep adâncimea ta?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 42), • de loc: „Orizontu-ntunecându-l vin săgeți de pretutindeni.” (M. Eminescu, I, p. 148), „Se întreabă trist izvorul:/ Unde mi-i crăiasa oare?” (Ibidem, p. 122), • condițional: „Am plecat, altfel, cine știe ce mai auzeam.”, • referențial
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pot să fie mari.” (M. Eminescu); I - voi murind - circumstanțial de cauză dezvoltat; II - murind + vei - „subiect” interior; - sintagme alcătuite din verbul a trebui și un participiu; în enunțul „Părinte Dănilă, i-a spus ea cu umilință, eu nu mă pricep cum ar trebui întocmită o asemenea jalbă.” (M.Sadoveanu, X, p. 555), în interiorul predicatului dezvoltat ar trebui întocmită s-ar putea identifica predicatul ar trebui și subiectul întocmită; - sintagme formate din verbe cu conținut semantic aspectual sau verbal numai în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Rămâne în afara vreunei funcții sintactice adverbul interogativ oare, caracteristic ambelor categorii de interogative, expresie în același timp și a unei atitudini subiective față de conținutul mesajului. În enunțurile interogative parțiale, însoțește elementul interogativ principal: „Meștere Ruben, oare când voi ajunge să pricep adâncimea ta?” (M. Eminescu) „Dintre sute de catarge / Care lasă malurile Câte oare le vor sparge / Vânturile, valurile?” (M. Eminescu) În enunțurile interogative totale adverbul oare este singurul element interogativ: „Putut-au oare-atâta dor / În noapte să se stângă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
amarul cântării.” (O. Goga) „Aproape nimeni nu mai are imaginație.” (M. Eliade) „Lupta întărește pe cel slab, și primejdia mărește pe cel tare...” (Al. Russo), „Aglaia a chemat-o pe a lui Matei, că erau de-o vârstă și se pricepea la moșit.” (E.Barbu) • pronume: „Nu ți-am spus să nu primești pe nimeni și să-i trimiți pe toți la minister?” (M. Eliade), „Eu nu știu un al doilea care să fi stârnit împotrivă-i atâtea oarbe dușmănii.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
151), „Într-atât mă deprinsesem cu el că o zi de se întâmpla să nu-l văd îi simțeam lipsa.” (M. Caragiale, 95) Se constituie în mărci distinctive absolute numai conjuncția încât și locuțiunile conjuncționale așa încât, așa că, astfel că: „Am priceput că există atâta nedreptate pe lumea asta încât cineva însetat de dreptate va avea totdeauna ceva de făcut.” (O. Paler, Viața..., 33), „Viața acelei foi a fost pe atât de scurtă pe cât de glorioasă, așa că o pot povesti în puține
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
n-a mai găsit pe nimeni...” (M. Preda, Cel mai iubit..., II, 110) • locuțiuni adverbiale: de aceea, de asta: „De-aceea zilele îmi sunt / Pustii ca niște stepe, Dar nopțile-s de-un farmec sfânt / Ce nu-l mai pot pricepe.” (M. Eminescu, I, 175) Observații: Planul semantic concret al locuțiunii adverbiale de aceea este conținut de obicei într-o propoziție anterioară, pe care o reia: „Sunt nuci bătrâni, continuă Gavrilescu, de aceea atâta umbră și răcoare”. (M. Eliade, 14) b
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
circumstanțiale concesive, atunci când funcția are dezvoltare propozițională: • concesive reale; factorul intervine în mod real, dar nu determină sau nu împiedică desfășurarea acțiunii: „Nu caut vorbe pe ales, / Nici știu cum aș începe - Deși vorbești pe înțeles, / Eu nu te pot pricepe;” (M. Eminescu, I, 173) • concesive ipotetice; intervenția factorului care ar putea declanșa sau împiedica acțiunea verbului-predicat este ipotetică iar, dacă ar deveni reală, ar rămâne fără consecințe asupra desfășurării acțiunii verbale: „- Bădie, zise ea cu un fel de durere în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]