11,440 matches
-
a fost revista Ordinului franciscan din Moldova și i-a vizat în special pe membrii ordinului, cuprinzând informații referitoare la evenimentele și istoria congregației, la regulamentul și principiile de viață ale enoriașilor 794. Din această cauză, nu a avut o răspândire prea vastă și s-a confruntat cu numeroase probleme financiare, ce au dus la întreruperea apariției revistei de trei ori (cea mai lungă suspendare a fost de aproximativ 10 ani, între 1927-1938). Datorită faptului că și Viața era publicată tot
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o publicație puternică, reprezentativă, ancorată în problemele contemporane (inclusiv cele politice), așa cum fusese Albina. Albina 872 a fost singurul cotidian catolic însemnate ce a apărut la București și care a tratat probleme social-politice, economice, culturale și religioase; avea o bună răspândire, și era de un interes major pentru Vatican, care l-a și finanțat pe întreaga perioadă a apariției sale (patru ani). Tipărirea acestui ziar a fost posibilă așadar datorită sprijinul și cu implicarea directă a Statului Papal, însă perioada scurtă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
multe tentative în acest sens, unele cu caracter regional sau la nivel de episcopie, unele caracteristice ordinelor misionare, altele ritului unit, prin care s-a adus o contribuție semnificativă la culturalizarea credincioșilor, la apărarea Bisericii Catolice în țară și la răspândirea mesajului creștin. Organizațiile de presă existente în 1924 au fost: Societatea pe acțiuni "Sfânta Unire" din Blaj(aflată în curs de formare) și Societatea "Presa Bună" din Iași, care viza dezvoltarea presei catolice după modelul unor societăți din Occident, cum
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presa catolică 979). Institutulul "Presa Bună" de la Iași a reprezentat practic centrul cultural al vieții catolice din Moldova. În septembrie 1919 a fost publicat proiectul de statut al "Societății Catolice Presa Bună"980, care a avut ca scop tipărirea și răspândirea scrierilor religioase. Ea cuprindea Editura Presa Bună, Tipografia Presa Bună, Biblioteca Presa Bună981. Din fondurile strânse în perioada 1919-1924, s-a deschis "Biblioteca Presa Bună", și s-a propus tipărirea a trei serii de lucrări: "Seria Istorioare Morale", "Seria Religioasă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
activitate; Institutul Presa Bună este trecut la Tribunalul Iași pe numele episcopiei Catolice; Atât clădirea, cât și materialul tipografic al institutului sunt proprietatea Episcopiei, care însă le dă destinație clară și precisă, că nu vor servi la altceva decât la răspândirea scrierilor bune; Scopul Institutului este editarea și răspândirea scrierilor bune, cu conținut atât religios, cât și profan; Mijloacele de care se va servi Institutul "Presa Bună" spre a putea răspândi scrierile bune sunt: contribuțiile benevole ale donatorilor, încasările rezultate din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași pe numele episcopiei Catolice; Atât clădirea, cât și materialul tipografic al institutului sunt proprietatea Episcopiei, care însă le dă destinație clară și precisă, că nu vor servi la altceva decât la răspândirea scrierilor bune; Scopul Institutului este editarea și răspândirea scrierilor bune, cu conținut atât religios, cât și profan; Mijloacele de care se va servi Institutul "Presa Bună" spre a putea răspândi scrierile bune sunt: contribuțiile benevole ale donatorilor, încasările rezultate din vânzarea revistelor, broșurilor sau cărților editate, venitul ce
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
carte și tipărituri catolice. Prin strădania personală a monseniorului Gabor, care a făcut din presa catolică vocația sa, această inițiativa de înființare a unui Institut catolic s-a concretizat și a ajutat la dezvoltarea publicațiilor catolice din Moldova și la răspândirea culturii române în rândul comunității catolice (și nu numai). Institutul "Presa Bună" a reprezentat și o încercare de unificare a presei catolice din Moldova care parțial a reușit, însă nu a izbutit să depășească bariera regională și să se transforme
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la iveală o nouă dimensiune: cea informativă. Dar influența mass-mediei nu s-a datorat doar statului sau particularităților sale (tocmai pentru că reprezintă un mijloc), ci și societății în care s-a dezvoltat, precum și persoanelor care au contribuit la crearea și răspândirea ei indiferent dacă au fost ziariști, sau destinatari ai informației (cititori, ascultători sau telespectatori). Mijloacele media au influențat societatea, schimbând brusc viziunea: de la o perspectivă instrumentală asupra acestora, s-a trecute la una culturală, în care contextul dezvoltării lor și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
La prensa periodica en Revolucion y restauracion (1868-1931)", en Historia general de Espana y America, XVI-2, Rialp, Madrid, 1992. Anania, Valeriu, Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2005. Anderson, Benedict, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000. Andres-Gallego, J., Pazos, A.M., La Iglesia en la Espana contemporanea, 1800-1936, Encuentro, Madrid, 1999. Anton, Mioara, Propagandă și război. Campania din Est 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007. Arhip, Odette, Teoria argumentării. Retorica modernă: structuri și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Inter Mirifica", în Conciliul Ecumenic Vatican II Constituții, decrete, declarații, traducerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 1990, p. 39. 2 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 3 Idem, op. cit., pp. 14-23. 4 Teorie opusă celei susținute de protestanți, care afirmau că Biserica era un collegium în interiorul statului (P. Granfield, "Nascita e declino della societas perfecta", în Concilium, nr. 18
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
anul I, Arad, 2008, pp. 9-22. 20 Silvia Grosu, "Valențele presei clericale din Basarabia (1918-1940)", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009, p. 86. 21 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, traducere de Roxana Olteanu și Ioana Petrache, Editura Integral, București, 2000, pp. 7-49. 22 Mijloacele de comunicare în general presa și literatura în special devin și creează un spațiu al solidarității. Începând cu perioada modernă, Biserica a privit astfel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Biserica, mass-media și cultura"..., p. 253. 42 Wilhelm von Kries (în lucrarea Strategia și tactica propagandei de război engleze, Broșură în Arhiva CNCSAS cod SN 1465, București, 1941, p. 15) unul din analiștii germani ai fenomenului definea propaganda ca "o răspândire de axiome și principii (...), ca formularea unei păreri așteptate, utilizându-se toate mijloacele de expresie prin care se poate ajunge la opinia publică, cum sunt presa, broșurile sau manifestele, amvonul, filmul, radiodifuziunea și în sfârșit zvonul șoptit din gură în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din oficiul pontifical. Sfântul Scaun, în pofida receptării unui filon spiritual care venea din istoria sa îndelungată, miza în continuare pe ideea unei societăți creștine catolice, în interiorul căreia, în raport cu statele, revendica o "potestas indirecta", iar presa a reprezentat un mijloc de răspândire a acestei viziuni în societate (Papa Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi, 1943 și Șerban Turcuș, op. cit., p. 38). 57 Șerban Turcuș, op. cit., p. 38. 58 Convocarea de către Papa Ioan XXIII a unui nou conciliu, cu valențe reformatoare, a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acesteia. Un spațiu consistent este alocat culturii (raportul mass-media și cultură, societatea și dreptul omului la cultură, finalitatea culturii, angajarea pentru cultură, datoriile Bisericii și a creștinilor pentru cultură, datoriile statului cu privire la cultură, etc.). Biserica Catolică a militat pentru o răspândire cât mai amplă a culturii și la un acces liber la aceasta, afirmându-se că "deși astăzi cultura traversează ambiguități și carențe deplorabile, conține multe valori pozitive, mai ales în domeniul investigațiilor științifice și al progreselor tehnologice dirijate prin metode
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
329 Calendarul Presa Bună, 1924, p. 27. 330 AGRU Asociația Generală a Românilor Uniți 331 Jean Georgescu concluziona cu privire la tabloul presei catolice din România: "lista publicațiilor catolice din România ne dovedește că presa catolică ar însemna o mare forță pentru răspândirea moralității în popor, pentru apărarea drepturilor Bisericii și pentru binele adevărat al întregii țări, dacă ea ar fi grupată într-o organizare centrală. Nădăjduim că această organizare nu va întârzia mult" (Jean Georgescu, op. cit., p. 171). 332 Constituția din 1923
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Academiei Române, București, 2005. 426 Damel Banner, op. cit., p. 175. 427 Privitor la argumentarea conținutului și structurii revistei, redactorul ei, monseniorul Auner, afirma: "De vreme ce planul de mântuire se bazează pe cuvântul lui Dumnezeu, prima pagină a revistei va fi dedicată evangheliei, răspândirii cuvântului lui Dumnezeu în scris. A doua pagină va fi dedicată vieții unui sfânt, deoarece ei sunt modele demne de urmat pe calea ce duce spre cer" (Bukarester katholisches sonntagsblatt, an I, nr. 1, 16 martie 1913, p. 1.). 428
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
2/1938, 7/1940, 4/1942, 3/1943. 800 Viața, nr. 2, 1913, p. 20. 801 Aurora franciscană, nr. 5-6, 1938, p. 18. 802 Ibidem, p. 19. 803 Idem, p. 20. 804 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, traducere de Roxana Oltean și Ioana Petrache, Editura Integral, București, 2000, pp. 14-23. 805 În primul capitol al lucrări, Biserica Romano-Catolică și mijloacele de comunicare socială am prezentat instituțiile de presă ale Bisericii și rolul acestora în transmiterea viziunii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
De când am onoarea a reprezenta România aici nu am primit alte informațiuni și instrucțiuni decât cele înregistrate de presă. Or, această Ambasadă, căreia Majestatea Sa Regele a binevoit a-i atribui o importanță deosebită, poate fi cu folos utilizată întru răspândirea tezelor noastre nu numai prin presa catolică universală, dar și prin relațiunile noastre cu înalții prelați și înalții demnitari străini ce vin în pelerinaj la Roma, cu personalitățile italiene cu care avem cele mai strânse relațiuni, precum și cele două Corpuri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cumpărat tipografia Lumina Moldovei, proprietatea domnului Liviu Sadoveanu. Din lipsă de local nu s-a putut utiliza această tipografie până la 15 mai 1927, când s-au făcut toate sforțările pentru deschiderea ei. Tipografia Presa Bună nu urmărește scopuri materiale, ci răspândirea de cărți morale cât mai ieftine pentru popor" (DJAN Iași, Fond Inspectoratul Industrial al Regiunii a III a Iași, dosar 378, f. 8). 993 Monitorul Oficial, nr. 61, din 15 martie 1930. 994 AARC București, dosar 130/1929-1930, f. 49
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1941-1945) și Pr. Gaspar Bachmeier (1945-1948). 1002 Institutul..., p. 4. 1003 AERC Iași, dosar 4/1942, f. 232. 1004 Acesta a afirmat într-o scrisoare adresată Ministerului Propagandei Naționale: "Intențiunea noastră este de a continua și mai mult opera de răspândire a luminii prin presa bună și sănătoasă pentru a contribui astfel la ridicarea nivelului moral și intelectual al poporului român" (Ibidem, dosar 3/ 1943, f. 259). 1005 Ibidem, dosar 2/1942, f. 163. 1006 Ibidem, dosar 1/1826-1950, f. 641
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
considerată o treaptă către lumea politică. Din acest motiv, reacția catolicilor față de acest tip de jurnalism a fost uneori una destul de dură, mai ales în țările cu o politică anticlericală, unde era sprijinită de ziarele liberale cu o mai mare răspândire (G. Chiaudano, El periodismo catolico. Criterios y normas, seconda edizione, Tipografia Pontificia San Bernardo, Siena, 1913, p. 58). 1024 "Instruccion pastoral y normas sobre critica, propaganda y publicidad de obras literarias, teatrales, cinematograficas de caracter heterodoxo o inmoral", în Ecclesia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România în diplomația Vaticanului 1939-1944, Editura Europa Nova, București, 1999, p. 31. 1027 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Lucrare de doctorat, p. 294. 1028 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 1029 Idem, op. cit., pp. 14-23. 1030 Șerban Turcuș, Sfântul scaun în relațiile internaționale. Între societatea perfectă și poporul lui Dumnezeu, Editura România Press, București, 2008, pp. 29-30. 1031 The means of communication in
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
busta 19, fascicolo 59, ff. 690-710). 1032 Silvia Grosu, "Valențele presei clericale din Basarabia (1918-1940)", in Studii și cercetări de istorie a presei, volum II, anul II, Iași, 2009, p. 86. 1033 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 1034 Idem, op. cit., pp. 14-23. 1035 Șerban Turcuș, Sfântul scaun în relațiile internaționale. Între societatea perfectă și poporul lui Dumnezeu, Editura România Press, București, 2008, pp. 29-30. 1036 Les moyens de communication en
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
evrei sunt filosofi și raționează subtil, sunt practicieni buni, pricepuți în botanică și experți în diagnostic. Prin aceste calități evreii constituie un factor important în înflorirea medicinei la arabi, dar și circumstanțele arabe favorizează formarea de medici evrei. Traducerile și răspândirea cărților arabe au făcut, la un moment dat, din limba arabă o limbă modernă, aventura arabă spațială dublându-se de una culturală, ilustrată de savanți arabi în atâtea domenii. Medici filosofi, creatori de școli sunt Al Razi (n. 925), Avicenna
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prin filosofi, artiști, scriitori și medici dorea să cucerească lumea. în acest efort, spre desăvârșirea ființei umane, un rol important l a avut spiritul caritabil bizantin dar și cunoașterea corpului uman prin aprobarea disecțiilor, prin inventarea tiparului care a favorizat răspândirea rapidă a informațiilor culturale, prin perioada de stabilitate și înflorire economică care a dus la dezvoltarea științelor și artelor. Nici un alt domeniu de gândire și faptă nu leagă mai bine Evul Mediu de Renaștere ca medicina. științele naturii, la răscrucea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]