12,184 matches
-
ansamblu pentru a prezenta în limbaj cinematic legătura strînsă dintre public și muzicieni la concertele rock ale epocii. Așadar, se poate spune că filmul Woodstock transpune discursul deceniului șase despre comunitate și comuniune, dragoste, exprimarea liberă a sexualității, individualism și revoltă prin intermediul cîmpului discursiv al imaginilor și discursurilor cinematografice. Cultura media articulează un set complex de medieri. Ea codifică discursurile anilor '60 precum contracultura sau feminismul, aflîndu-se în același timp în competiție cu discursurile liberale sau conservatoare ale curentului dominant. Anumite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
articularea ideologiei militarist masculine a epocii. Acțiunea din Woodstock implica imaginea muzicienilor aparținînd curentului rock prezentată ca eroi culturali semidivini, pe inițiatorii festivalului ca pe niște promotori binevoitori ai curentului contracultural, iar pe auditori ca pe participanți la comunitatea și revolta contraculturală. Aceste inovații cinematografice au reprezentat în plus și o oficializare a revoluției culturale pe care filmul o prezintă în celebrarea festivalului de la Woodstock și a contraculturii. Întocmai cum curentul contracultural real a încercat revoluționarea vieții cotidiene și producerea de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
În mod particular, filme precum Easy Rider și Woodstock au întărit convingerile contraculturale ale publicului și, în același timp, au întărit rîndurile curentului contracultural promovîndu-i stilul de viață, moda vestimentară și caracterul rebel. Pe de altă parte, reducînd activismul și revolta anilor '60 la un stil cultural pur și simplu, contracultura a fost mai ușor de cooptat și de incorporat în curentul culturii oficiale din Statele Unite, iar imaginile din Easy River și Woodstock au înlesnit acest proces de cooptare și exploatare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Totuși, Lee demonstrează în mod incisiv cum hainele, muzica, limba și stilul separă diferitele grupări etnice ducînd la formarea unei comunități divizate. O astfel de situație este gata să explodeze, ducînd la violențe, și DRT anticipează la modul premonitoriu, prevestește revoltele care au erupt în L.A. în mai 1992, după ce un juriu format din albi au achitat un polițist care fusese înregistrat pe o casetă video în timp ce îl bătea cu cruzime pe Rodney King. DRT trebuie înțeles în mod corect, ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o luptă care începuse în clipa în care Sal îi sfărîmase mult iubitul lui aparat de radio. Lee îl urmărește apoi pe Mookie cum se îndreaptă liniștit către un container de gunoi pe care îl aruncă pe fereastra pizzeriei, declanșînd revolta care duce la distrugerea acesteia. Este clar că face acest lucru din pricina furiei stîrnite de moartea lui Radio Raheem și că Lee descrie actul ca fiind conștient, deliberat 17. Din această perspectivă, Lee dă cîștig de cauză vieții umane în defavoarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
blues-ul a răspuns la rasismul instituțional, ambele exprimînd astfel suferința produsă de opresiune și rezistența față de aceasta. Ragtime și jazzul s-au adăugat apoi experiențelor afro-americane, căutîndu-și un idiom muzical care să exprime suferința și bucuria, agonia colectivă și revolta individuală, dominația și rezistența. Pe măsură ce afro-americanii s-au mutat din sud în orașele industrializate din nord, ei au creat noi forme de muzică pentru a-și descrie experiențele, producînd, printre alte forme, și rhythm and blues-ul. Muzica și cultura
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
general cînd sînt transmise cu volum maxim prin difuzoarele din ghettouri în spații publice, transmițînd mesajul că inamicul este aici, că societatea este divizată și se confruntă cu conflicte explozive. Există, de asemenea, și referiri frecvente la evenimente concrete, precum revoltele din L.A., menționate pe multe albume rap care folosesc adesea un colaj de sunete specifice ghettoului, susținut electronic. Rapul își dezvoltă permanent un lexicon ce cuprinde un limbaj distinct, referințe politice și sunete iconice, amestecîndu-le și reluînd adesea cuvintele și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sînt ei, să-și dea de știre de unde vin și ce au de gînd. Numele formației celor de la Public Enemy apare adesea, ca un refren, în cîntecele lor, acest nume fiind el însuși expresia statutului lor de outsideri și a revoltei lor împotriva tendinței centraliste a culturii. Sensul numelui formației poate fi acela că tinerii negri sînt percepuți ca "inamicul public" al societății în general; de asemenea, și faptul că ei și-au făcut apariția în cadrul sferei publice, în cadrul culturii majore
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ceea ce se întîmplă în comunitate, la ceea ce simt ori gîndesc oamenii și la ceea ce se întrevede la orizont. Într-adevăr, albumele celor de la Public Enemy, Ice-T, Ice Cube și de la alte trupe rap au anticipat într-un mod straniu revolta care s-a petrecut cu adevărat în mai 1992 la L.A., cînd polițistul din L.A. care l-a bătut pe Rodney King a fost găsit nevinovat de către un juriu suburban, californian (în ciuda unei înregistrări pe casetă a bătăii care prezenta
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de șiretenie și de chichițe ale lui Columbo, tacticile de impresionare și chiar de intimidare ale lui Kojak, obiceiul lui Baretta de a se identifica cu "oamenii mărunți" și furia sa la adresa criminalilor care atentau la viața acestora, exploziile de revoltă morală ale lui Starski și Hutch le-au pus la dispoziție acestor tipuri de polițiști identități stabile, familiare mai puternic individualizate decît cele precedente, dar la fel de stabile și fixe. O asemenea stabilitate nu mai poate fi întîlnită în Miami Vice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
guler interzis... Era un mod de a-mi oferi puțină libertate, de a mă opune sistemului într-o măsură cît de mică..." (citat din Ewen, 1988:5) Madona însăși povestește într-un interviu din tinerețe cum își exprima atitudinea de revoltă adolescentină prin modă încă de timpuriu, arătînd cum ea și colegele se îmbrăcau extravagant. "Pur și simplu pentru că știam că părinților nu le place. Ne amuzam. Ne îmbrăcam la patru ace. Ne puneam sutiene și le căptușeam ca să pară că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mode culturale, oferind modele în materie de înfățișare, comportament și stil. Vedeta rock cu păr lung și îmbrăcăminte neconvențională din anii '60 și '70 a determinat schimbări în aspectul coafurii, al hainelor, al comportamentului, în vreme ce atitudinea lor adeseori rebelă susținea revolta socială, ca în cazul lui Bob Dylan, proclamînd că "timpurile sînt în schimbare" sau că schimbarea e "suflare de vînt". Formații precum Beatles, The Rolling Stones, Jefferson Airplane și soliști precum Janis Joplin sau Jimi Hendrix sprijineau revolta contraculturală și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rebelă susținea revolta socială, ca în cazul lui Bob Dylan, proclamînd că "timpurile sînt în schimbare" sau că schimbarea e "suflare de vînt". Formații precum Beatles, The Rolling Stones, Jefferson Airplane și soliști precum Janis Joplin sau Jimi Hendrix sprijineau revolta contraculturală și însușirea unor noi stiluri de îmbrăcăminte și de comportamente și a unor noi atitudini. Asocierea culturii rock cu pletele, cu rebeliunea socială și cu nonconformismul în modă a continuat în decursul anilor '70, cu valuri succesive de rock
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ei avea pe Madona. Tocmai această strategie de marketing i-a permis Madonei să-și extindă cu succes audiența de la fetele albe din clasa muncitoare și din pătura de mijloc din zona urbană, dar și suburbană care se identificau cu revolta ei și cu moda ostentativă arborată de vampe, la o largă categorie de ascultători, atrăgînd noi fani cu fiecare mișcare succesivă făcută în cariera sa, așa cum voi încerca să argumentez mai jos. Chiar din primele sale videoclipuri, Madona folosește moda
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Pe de o parte, ea promovează feminismul, deși unele din imaginile folosite reduc efectul criticii feministe pe tema feminității, a frumuseții, a transformării femeii în obiect și așa mai departe. Pe de altă parte însă, deși Madona aprobă atitudinea de revoltă și procesul individual de construire a imaginii și identității, forma în care ea își manifestă această revoltă este cea a fotomodelelor și a industriilor de consum. Ea se autointitulează o revoluționară a artei și susține subversiunea modernistă, dar opera sa
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tema feminității, a frumuseții, a transformării femeii în obiect și așa mai departe. Pe de altă parte însă, deși Madona aprobă atitudinea de revoltă și procesul individual de construire a imaginii și identității, forma în care ea își manifestă această revoltă este cea a fotomodelelor și a industriilor de consum. Ea se autointitulează o revoluționară a artei și susține subversiunea modernistă, dar opera sa este pusă în circulație sub formă de bunuri de consum: muzică de mare popularitate, videoclipuri muzicale care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
multiple și care necesită un interpret/spectator activ care să producă semnificații din materialul textului. O abordare mai recentă, de nuanță "postmodernă", a modernismului limitează tradiția și practicile moderniste la un puternic elitism cultural, păstrat în texte canonice în care revoltele moderniste se transformă în noi norme academice și culturale. În opoziție cu canoanele moderniste, textele și practicile postmoderniste subminează disocierea modernistă între cultură "înaltă" și cea "comună", respingînd încercarea de a produce texte monumentale care se rup de tradiție și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
revistele Partisan Review (pentru "strategiile de atac cultural") și Commentary (pentru analiza psihocritică a evreității), și, treptat, a început să prelucreze literar frânturi din viața cotidiană a evreilor din suburbia sa din Newark, "într-o oscilație perpetuă între supunere și revoltă, nevoia de evadare în necunoscut și contra-reveria ancorării în familiar, activând acea ambivalență ce-i va stimula imaginația mulți ani de-atunci înainte". Textul-pivot al volumului este, fără îndoială, nuvela titulară. Povestea de dragoste între Neil Klugman, un tânăr evreu
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
frumusețea și savoarea textului mențin romanul nu doar în atenția criticii, dar și în preferințele cititorilor, care găsesc în el, desigur, un bildungsroman neconvențional, o carte modern-romantică a suferințelor tânărului Stephen Dedalus, o dare de seamă onestă despre dorință, îndoială, revoltă și libertate. Despre anii de formare ai artistului, alter-ego-ul său, Joyce scrie cu pasiunea acută (și definitoriu modernă) a renegării, convins de importanța dimensiunii autobiografice în proiectul operei sale. Odiseea scrierii și a publicării romanului nu a fost cu nimic
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
boala, îl izolează, contaminându-i toate gândurile cu o insuportabilă ură de sine. În Nemesis, Roth reia una dintre temele predilecte ale scrierilor sale, inocența tragică, dar o face explicit și sonor, în termenii răspicați ai retoricii comune, pe tonul revoltei existențialiste ce demască răul divin, iar liniile nobile ale romanului, precum confuzia tragică sau fracturarea destinului individual în crevasele mortale ale timpului istoric, devin transparente și secundare. "Dilemateca", anul VI, nr. 66, noiembrie 2011 Love, Virginia Mai mult decât un
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
sociologie. O lectură postmodernă, a unei teme clasice și mereu actuale. Aș vrea să închei aceste rînduri evocînd o plimbare pe care am făcut-o, în urmă cu cîțiva ani, într-o duminică de februarie, cu Serge Moscovici, prin Parisul revoltelor populare și al mișcărilor de stradă moderne. Îi relatasem că eram frapat de grevele, protestele și demonstrațiile pe care le întîlneam zilnic, pe cele mai importante artere și care nu iritau pe pasagerii mijloacelor de transport sau pe pietonii grăbiți
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
efectelor. Doar cu această condiție putem înainta acolo unde înțelepciunea națiunilor, poeții și filosofii lor bat pasul pe loc. Cît despre obiectul curiozității, el rămîne neschimbat. Ne intrigă și pe noi cum i-a intrigat și pe ei. Capitolul II Revolta maselor I Pentru a se naște o știință, nu e suficient să existe un fenomen o știm de sute de ani. Nu e suficient ca ciudățenia lui să atragă cîțiva savanți înnebuniți după noutăți. Mai trebuie și ca acel fenomen
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
necesitau o știință specială. Situația s-a schimbat din clipa-n care au devenit monedă curentă. Dac-ar fi să-i dăm crezare lui Le Bon, puterea mulțimilor de a influența cursul evenimentelor și al politicii prin vot sau prin revoltă, este o noutate în cadrul istoriei. E semnul că societatea se transformă. Aceasta din urmă seamănă tot mai mult cu un pulverizator: destramă credințele religioase, legăturile tradiționale, rupe solidaritatea dintre grupuri. Pulverizați, indivizii sînt lăsați în voia singurătății lor, pradă propriilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
într-adevăr evul mulțimilor"21. III Imaginea poate fi totuși retușată. E chiar necesar, dacă vrem să ne apropiem cît mai mult de realitate. Toată lumea este însă de acord că mulțimile reprezintă simptomul unei noi stări a umanității, a unei revolte iscate de jos și care amenință întreaga ordine a societății. Un acord asupra faptelor nu conduce totuși la un consens în privința explicației. Nu vă mirați așadar că răsturnările istoriei dau apă la morile a două concepții diametral opuse: societatea de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cu complexitățile istoriei contemporane. Totuși, n-ar fi pentru prima oară cînd ideile simple și aparent demodate ne-ar duce la descoperirea unor adevăruri neașteptate. Să ne gîndim puțin și la consecințele acestei dualități a explicațiilor. Ceea ce pentru una este revoltă de clasă și reprezintă o speranță de viitor, pentru cealaltă este revolta maselor expresia filosofului spaniol Ortega y Gasset a făcut carieră care neliniștește și anunță o epocă a crizelor în lanț. Psihologii mulțimilor consideră decisivă această revoltă: ea pune
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]