14,124 matches
-
care solicită totalitatea eului. Fenomenologia profunzimii simbolice nu exclude o psihologie a categoriilor abisale, fundată pe revelarea sensurilor primordiale ale imaginilor. Imaginile simbolice acoperă un ansamblu delimitat de fenomene iconice care nu au o densitate egală. În același timp, dimensiunea simbolică a imaginilor nu poate fi asimilată unei supraabundențe a reprezentărilor. 2. Imaginea speculară Analiza psihanalitică înțelege stadiul oglinzii "ca o identificare", în sensul propriu al termenului: metamorfoza produsă de subiect când acesta își asumă o imagine al cărei efect este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ca o identificare", în sensul propriu al termenului: metamorfoza produsă de subiect când acesta își asumă o imagine al cărei efect este indicat de folosirea termenului de imago. Asumarea imaginii sale speculare de către ființă implică un caz exemplar: manifestarea matricii simbolice în care "eul se precipită într-o formă primordială, înainte de a se obiectiva în dialectica celuilalt"12. Imaginea speculară rămâne suportul lumii vizibile. Funcția stadiului oglinzii constituie o expresie a funcției imaginii care trebuie să stabilească o relație între organism
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
reprezentat prin icoană, neagă implicit realitatea Întrupării. Imaginea nu se identifică în esența și substanța sa cu modelul. Iconoclasmul comite o blasfemie atunci când consideră Euharistia o imagine. Euharistia este însuși Hristos, și nu imaginea sa. Iconodulia ignoră sau neagă funcția simbolică a imaginii sacre. Teologia creștină dezvoltă o simbolistică a cultului și a tradiției fundate pe funcția figurilor vizibile ale imaginii lui Dumnezeu. Icoana încearcă să pună capăt rupturii ontologice între natural și supranatural, între vizibil și invizibil. Funcția teofanică a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
transcende. Cu siguranță, nu este vorba de o simplă decriptare, analizare și hermeneutizare a artisticului, a esteticului prin teologic, ci de o buna așezare a lor într-un exercițiu anagogic firesc, într-o perspectivă interdisciplinară novatoare, în vederea comprehensiunii profunzimii sale simbolice. Prin urmare, miza acestei lucrări este una majoră: să fundamenteze această nouă disciplină și să justifice existența ei în cadrul unei pluridisciplinarități deconcertante: teologie, filosofie, estetică și istoria artei. Înainte de a discuta această problematică esențială, să remarcăm armătura teoretică pe care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
supranaturalului. Toate câmpurile aplicative construite în jurul esteticii Orodoxiei se pliază pe Tradiția canonică, liturgică, dogmatică și conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și cea mistică; de asemenea autorul distinge relațiile dintre artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unor termeni ce țin de vocabularul simbolisticii religioase: simbol, analogie, anagogie desigur, s-ar putea adăuga mulți alți termeni: semn, icoană, idol, alegorie, imagine, mit etc -, valorifică întregul tezaur al tradiției Părinților Bisericii, punând un accent deosebit pe sublimarea profunzimii simbolice a artei religioase. Poate autorul ar fi trebuit aici să se aplece mai mult asupra definirii unei problematici noționale compozite, precum am arătat puțin mai sus, prin exploatarea unei bibliografii adecvate aparatului antropologiei simbolice, în măsura în care o bună parte a acestor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
un accent deosebit pe sublimarea profunzimii simbolice a artei religioase. Poate autorul ar fi trebuit aici să se aplece mai mult asupra definirii unei problematici noționale compozite, precum am arătat puțin mai sus, prin exploatarea unei bibliografii adecvate aparatului antropologiei simbolice, în măsura în care o bună parte a acestor termeni ar fi contribuit la lămurirea unor discuții preliminare despre miza simbolisticii artei religioase, aceasta neînsemnând o scădere a achiziției auctoriale, ci o mai bună panoramare a sa. Merită amintite și scurtele incursiuni în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Filocalia VI, București, Editura Humanitas, 1997. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, 3 vol., București, EIBMBOR, 2003. Stăniloae, Dumitru, Națiune și creștinism, ediție, text stabilit, studiu introductiv și note de Constantin Schifirneț, București, Editura Elion, 2004. Stăniloae, Dumitru, Teologia dogmatică și simbolică, Cluj-Napoca, Editura Renașterea, 2004. Sterian, Paul, Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă Acatist, București, 1931. Sterian, Paul, Pregătiri pentru călătoria din urmă, București, Editura Cultura Națională, 1932. Sterian, Paul, Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru Paisie cel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aberație. Știm că portul preoților ardeleni a suferit tot felul de schimbări, sub influența Apusului catolic, pe de o parte, a nordului protestant, de alta. Roșul învârstează astfel, prin abuz și prin lipsa de înțelegere pentru frumusețea și adânca semnificație simbolică a hainei bizantine, îmbrăcămintea fraților noștri preoți din Ardeal. Dar ca însuși părintele patriarh, șef suprem al Ortodoxiei românești, și de bună seamă astăzi, prin împrejurări mai mult decât meritele noastre proprii, cel dintâi dintre patriarhii pravoslavnici, să arboreze mănușa
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
public pentru concretul bisericesc, care în primul rând cade în sarcina presei cotidiene, este o operație cu mult mai delicată și mai dificilă, dată fiind golirea de sens a instituțiilor noastre ecleziastice, realizată mai ales prin pozitivismul așa de vrăjmaș simbolicei al veacului trecut". 2 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an IV, nr. 1272, 5 noiembrie 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 250: Ceea ce caracterizează mai ales acțiunea ASCR (Asociația Studenților Creștini Români) în ultimul timp
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
concurează cu Euclid în imaginarea de universuri abstracte. În consecință, crede, ușor pleonastic, că visul oniric este o nouă sursă de inspirație. Prilej de a defini în congruență poezia și geometria: "Ca și în geometrie, înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență. Domeniul visului este larg și întotdeauna interesant de exploatat. În felul acesta înțeleg suprarealismul, care în cazul nostru devine un infrarealism". Visînd la editarea unei reviste cu nume matematic - vis, din păcate, nefinalizat, își
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
urmă). Ar fi deci între figurație și alegorie deosebirea cunoscută între operație și formulă. Operația: transformare, liberă permutare de chipuri în domeniul aceluiași grup. Formula, doar memoria consemnată a uneia singure din aceste operații. Figurația e mai abstractă decît intuiția simbolica și mai naivă ca alegoria. A o confunda cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualistă ca poezie parnasiană. Procedeul figurației (Pastel pustiu, Priveliște) așa de frecvent în Philippide, se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
denigrate sau puse la îndoială. În practică, odată relativizate, înjosite și considerate "constructe sociale" arbitrare de rînd, valorile reale se găsesc în situația de a fi lesne aruncate la gunoi. Însuși miezul năzuințelor romantice, și anume adînca preocupare pentru resursele simbolice, emoționale și subiective ale omenirii, pare să fie neglijat și gata să dispară sub presiunea multiculturalismului. Deosebit de dăunător pare să fie și un alt aspect al multiculturalismului, așa cum e el practicat astăzi în cercurile intelectuale și politice americane. Mă refer
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a profesorului de la Universitatea Catolică din Washington, este considerată un domeniu indispensabil: unul care să examineze integrarea și diferența, care să poată răspîndi perspectiva globală în problemele culturale. Umanismul estetic și literatura comparată sînt cheile rezolvării problemelor coexistenței multiculturale. "Nevoile simbolice: nevoia de sens, de narativitate, de proporție; nevoia de joc, de activitate liberă sînt, în ziua de azi, mai mari decît în trecut. Nu ne dăm seama pentru că sînt mai dispersate decît odinioară" (V.N.). Conexiunile dintre religii în contextul globalist
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și evoluează într-un context socio-cultural și istoric, de-a lungul unei lungi perioade. Ele se transmit de la o generație la alta, pe căi variate, fie informale (ca socializarea, practicile cotidiene, memoria colectivă, comportamentele individuale și interacțiunile lor sau comunicarea simbolică), fie instituțională (ca limba, educația, sistemele legale). Reprezentările sociale își au deci rădăcinile în taxinomii comune, în categorizări sau diferite themata, adică idei-sursă, arhetipuri, antinomii care determină „tematizări” ale discursului comun, dar și a discursului științific. Iar themata se transmite
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
Participanții la acest ceremonial social își însușiseră comportamente adaptative specifice; nu se putea imagina dobândirea unei valori, pentru individul obișnuit, fără a-i atașa ritualul cozii. Coada pentru hrană a funcționat ca un „mod de viață”, ca ritual și valoare simbolică pentru epocă, aceasta este concluzia unei cărți a lui Pavel Câmpeanu. Fost membru al Partidului din ilegalitate și apoi activist de vârf, autorul acestei cărți constata cu amărăciune că „România devine sub Ceaușescu țara cea mai prost hrănită din Europa
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
alegerile, sau alte forme de participare electorală care pot eventual exista (printre care consultările directe prin intermediul plebiscitului) nu au o semnificație democratică, și, înainte de toate, nu sunt caracterizate de concurența efectivă a regimurilor democratice. Ele au mai ales o semnificație simbolică de legitimitate, expresie a consensului și susținerii pentru regim din partea unei societăți civile controlate și neautonome. Expresia pluralism limitat sugerează importanța identificării actorilor importanți în fiecare regim autoritar pentru a înțelege mai bine atât structura regimului, cât și politicile puse
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acesta este exclusiv; d) dezvoltarea slabă a legislației anterioare cu privire la bunăstarea socială, sau, în plan general, absența sau cvasi-absența reformelor sociale anterioare (aceasta variabilă nu este întotdeauna relevantă); e) o implicare a regimului în raportul dintre resursele coercitive, economice și simbolice deținute de acesta și cererile venite din partea societății civile (Stepan, 1978, cap. 3). Trebuie ținut cont de faptul că, independent de eșecul sau succesul instaurării, factorii b, c și d trebuie considerați în raport cu "moștenirea" lăsată de precedentul regim și cu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
patru componente principale ale sale: în relație cu politicile aflate în centrul atenției publice, cu serviciile asigurate de persoanele și grupurile reprezentate, cu distribuirea beneficiilor materiale, către reprezentați, prin intermediul administrației publice sau într-o altă manieră, cu donarea unori bunuri simbolice care creează, consolidează și oferă un sentiment de încredere și sprijin din partea reprezentaților către reprezentanți. Receptivitatea pune mai degrabă probleme mult mai complicate în privința observațiilor empirice. Pe de o parte, se poate presupune că cetățenii, chiar și cei educați, informați
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
n privin?a stilului gotic, autorul reconstituie succint �mprejur?rile constituirii acestuia, conform ipotezei formulate de Franz Mertens �n 1841; construind corul aba?iei Saint-Denis (1140-1143), abatele Suger, inspirat de neoplatonismul dominant �n epoc?, concepe un program arhitectural centrat pe simbolică luminii că prezen?? a lui Dumnezeu, de unde necesitatea �nlocuirii masivelor ziduri romanice cu o structur? dominat? de goluri, larg deschis? spre exterior � problem? rezolvat? tehnic prin inven?ia bol?îi sprijinit? pe ogive ?i a sistemului de sus?i-nere cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
r, procesul de elaborare a unei opere cu acest statut arhitectural are la baz? o mul?ime de cuno?țin?e necesare conceperii unui proiect ce trebuie s? ?în? cont de diversele sale aplică?îi: comand?, program, valori plastice ?i simbolice, alegerea materialelor ?i procedurilor de utilizare a acestora, pentru a ne referi doar la esen?ial. �n cursul acestor diverse opera?îi, arhitectul folose?te procedee de reprezentare � crochiuri de studiu, plan, ele-va?ie, sec?iune, perspectiv?, machet? � pentru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
care este responsabilitatea ?efului de lucrare, numit ?i comanditar, este de o importan?? capital?, c?ci ea este fondatoarea proiectului, c?ruia �i fixeaz? programul, prin această �n?eleg�nd marile orient?ri func?ionale ?i, uneori, chiar formale ?i simbolice. Prin această, comandă public? sau privat?, observat? �ntr-un anumit interval de timp, las? s? se văd? op?iuni politice sau comportamente sociale. Arhitectul este un creator capabil s?-?i stabileasc? problematică evalu�nd ?i combin�nd mai mul?i parametri
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mai multor biserici din sud-vestul Fran?ei s�nt chiar acoperite cu ?iruri de cupole pe pandantiv. A?a se face c? Saint-Front din P�rigueux (1020-1060) ?i Saint-Etienne din Cohors unesc �ntr-o solu?ie elegant? probleme de static?, valoarea simbolic? ?i un spa?iu intern luminos ?i lini?titor. Bolta din piatr?, suscit�nd multiple solu?îi inventive, diminueaz? riscul de incendiu ?i des?v�r?e?te imaginea unitar? a bisericii simboliz�nd perfec?iunea divin?. Un ansamblu iconografic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
perspectiv?, av�nd ca punct de plecare priveli?tea pe care o va avea Papă, instalat �n cabinetul s?u de lucru, �n partea de sus a palatului. Curtea de la Belvedere, care e inovatoare prin asocierea referin?elor tipologice ?i simbolice ale Romei antice cu un program prestigios ?i un sit dificil la scar? urban?, anun?? anumite scenografii urbane, precum Pia?a Spaniei, la Romă (secolele XVII-XVIII). Istoricismul este de acum o metod? de crea?ie arhitectural? perfect opera-?ional?. Problema
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
peisajul român. Tempietto, marile bazilici bizan-tine ?i mai ales numeroasele studii pe plan centrat f?cute de Leonardo da Vinci �n timpul ?ederii sale la Milano (1482-1499), unde l-a cunoscut pe Bramante, într? �n concep?ia acestui monument, centru simbolic al Romei ?i al cre?țin?ț??îi. Dup? moartea lui Bramante, �n 1514, ?antierul va tra-versa, vreme de aproape o șut? de ani, multe vicisitudini, urmare, desigur, dramaticei jefuiri a Romei de c?tre trupele lui Carol Quintul (1527
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]