12,817 matches
-
predării raportului sau volumul cheltuielilor. În consecință, un control intern bun trebuie să privească la lumea înconjurătoare, să aibă semnale de jos și din afară, să-și cunoască obiectivele care trebuie actualizate periodic și apoi să se organizeze pentru a stăpâni riscurile. Riscurile majore sunt monitorizate de managerul general, dar cad și în responsabilitatea grupului care trebuie să le gestioneze prin delegare formală, ceea ce presupune specificarea activităților care revin managementului de linie și mijloacele prin care acesta înțelege/crede că și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
putem întreprinde pentru a atinge obiectivele, dar acestea nu vor fi atinse niciodată, datorită relativității. Modelul prezintă grafic aceste lucruri sub forma unui pentagon în care menționează calitățile pe care trebuie să le avem pentru ca fiecare de la nivelul său să stăpânească bine activitățile, așa cum rezultă din figura 2.3. Una dintre prerogativele importante ale controlului este aceea de a asigura fiabilitatea și într-o anumită măsură garanția organizației în atingerea obiectivelor sale. Recomandările modelului canadian doresc să favorizeze perfecționarea controlului și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
cu COSO. La baza acestui model stă teoria potrivit căreia nu putem avea un control eficient decât dacă toți membrii organizației: înțeleg scopul organizației; cunosc obiectivele și resursele necesare pentru atingerea acestora; au capacitatea de implicare și comunicare a obiectivelor; stăpânesc modalitățile de transmitere a informațiilor în toate structurile sociale; își monitorizează activitatea și au dorința de învățare. Observăm că acest model (slab) al controlului utilizează experiența pentru a învăța lucrurile, altfel: COSO prin monitorizare și revizuire, iar CoCo prin monitorizare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005. 63 www.mfinante.ro Guvernanța corporativă 158 158 anglo-saxonă, unde controlul se efectuează cu scopul de a conduce, de a stăpâni situația. În consecință, controlul capătă o conotație mult mai largă și devine un instrument important la dispoziția managementului. În același timp, îndrumarul prezintă pentru comparație și alte definiții ale controlului intern, acceptate și recunoscute pe plan internațional. Din analiza acestora
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și a fiecărei activități în parte. Instrumentele de control intern sunt de o mare varietate și diferă de la o entitate la alta, în funcție de mărimea acestora, complexitatea activităților, cadrul normativ aplicabil, dar și de cultura entității publice, având rolul de a stăpâni riscurile specifice care apar, oricât de variate ar fi, și se structurează pe următoarele șase grupe omogene: obiectivele, mijloacele, sistemul informațional, organizarea, procedurile și controlul. Din activitatea de implementare rezultă că acestea nu reprezintă instrumente și practici noi pentru angajații
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
este capabil să preîntâmpine sau să stopeze eventualele utilizări neeconomicoase ale fondurilor pe care le administrează și să identifice punctele slabe din gestionarea acestora. În aceste condiții, managementul va trebui să „născocească“ activități de control care să le permită să stăpânească riscurile care apar și evoluează permanent, în cadrul entităților, și să le limiteze consecințele, printr-un sistem flexibil de control intern, care să fie redus sau dezvoltat cu ușurință în anumite zone sau compartimente în care se impune, din cadrul entităților. În
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
responsabilul misiunii se realizează tot pe baza identificării a ceea ce trebuie să știe, pentru a afla ce știe și ce nu știe. Această acțiune este necesară pentru a evita riscul de a implementa activități de control pe care nu le stăpânim și astfel să contribuim la nerespectarea unor reguli care pot avea consecințe grave, chiar pentru organizație. Analiza etapei pregătitoare efectuate anterior presupune revederea politicii generale și a politicilor specifice funcției, cunoașterea misiunii și a cadrului limitativ al activității care nu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Basel II - Considerații Practice”. 16 www.iia.org.uk Guvernanța corporativă 236 Motto: Riscul suprem este să nu-ți asumi niciun risc. James Goldsmiths Președinte IIA, SUA 3.4. Politica de risc și strategia riscurilor Organizațiile, din dorința de a stăpâni riscurile cu care se confruntă, încearcă să-și elaboreze o politică în domeniu și pe baza acesteia strategia privind administrarea riscurilor. În situația în care procesul de management al riscului nu se află sub supravegherea unui membru al Consiliului de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Elementul care face ca o organizație să poată smulge toate beneficiile ERM este calitatea platformei sale, care are la bază un alt dicton: „Orice angajat al organizației reprezintă Capitolul 3. Managementul riscului 313 singurul factor care determină dacă organizația poate stăpâni noua dezvoltare”. Dacă biroul de coordonare și de sprijin, diviziile, oamenii, tehnicienii, personalul de la recepție, echipele de producție, oficiile/birourile locale și celelalte componente ale forței de muncă se simt confortabil cu ideea de risc și de management al riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
fixarea unor opinii corecte, comitetul de audit va trebui, împreună cu auditorii, să evalueze Guvernanța corporativă 332 332 sistemul de control al organizației, inclusiv legătura cu IT-ul și securitatea, și să se asigure astfel că riscurile semnificative din organizație sunt stăpânite prin activitățile de control întreprinse. Practicienii în domeniu recomandă membrilor comitetelor de audit să acorde timp și un interes deosebit discuțiilor cu managerii și auditorii în privința înțelegerii funcționării sistemului de control intern. Mai mult, se recomandă comitetului de audit să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
1999) și cu Premiul Festivalului „Mihai Eminescu” (Suceava, 2001). Volumul Corabia argonauților (1972) este numai aparent alcătuit aleator. Eseul principal, care dă și titlul cărții, se sprijină pe două metafore: corabie-carte și argonauți-cititori. D. este un autor bine informat, care stăpânește metodele moderne de abordare critică, îndeosebi teoria receptării, rezultatul fiind structurarea unui stil propriu. Criticul se exprimă mai ales prin „parabole critice”, atunci când vorbește de argonauți (cititorii), cu starea lor veșnică de căutători ai unei iluzii (lâna de aur), de
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
autoarei se cristalizează în urma unor stăruitoare călătorii. Transilvania nu este un tărâm exotic, locuit de barbari, îi spune ea apăsat partenerei de corespondență, ci un străvechi pământ românesc, locuit de români, care au „premers” pe sași și maghiari și care stăpânesc un spațiu mai întins și sunt mai numeroși decât celelalte naționalități. „Călătoria ce am făcut-o la Cluj, până la fruntariile Transilvaniei - mărturisește scriitoarea - a fost pentru mine o încântare necurmată. Lăsând la o parte Alpii și Pirineii, eu n-am
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
ne îndreptăm privirea nu atât asupra poetului, cât - în mai mare măsură decât până acum - asupra poeziilor sale. VALERIU CRISTEA Lucidă și fantasmagorică, operă de meșteșugar opioman, bâlci al deșertăciunilor și voluptăților, inepuizabilă lexical și monotonă stilistic, domestică și exotică, stăpânită de un duh balcanic, antonpannesc, în pofida geografiei ei fără frontiere, poezia lui Leonid Dimov este una din cele mai vii expresii ale barocului din întreaga noastră literatură. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Versuri, București, 1966; 7 poeme, București, 1968; Pe malul Styxului
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
G. a publicat și literatură memorialistică și documentară, o literatură a faptului trăit, precum însemnările din lucrarea intitulată Cruzimi (1921), ce conține pagini tulburătoare despre represiunea răscoalei țărănești de la 1907. Cartea a fost apreciată de Mihail Sadoveanu ca una „dureroasă”, „stăpânită de durerile și năcazurile oamenilor”. O serie de amintiri literare, apărute prin reviste (unele, solicitate de G. Ibrăileanu, în „Viața românească”), au fost strânse în volumul Alte vremuri (1930), în care sunt evocați Nicolae Gane, George Diamandy, Ștefan Șoldănescu, Constantin
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
și mobil a produs nenumărate relatări concretizate în volume structurate monografic sau caleidoscopic, ca „spectacol al lumii”. Dincolo de inerența unor informații de ghid turistic ori a popasurilor în zona unui exotism atractiv pentru cititor, se observă capacitatea autorului de a stăpâni jurnalistic materialul furnizat de observația directă, care devine pe unele porțiuni cvasiomologabil ficțional. Rutina călătorului reușește să se disimuleze și să creeze sentimentul de inedit în desfășurare, fie și prin tranzitivitatea declarației emoționale, care invită cititorul la coparticipare. Montajele pe
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
aici, se Înscrie și una dintre constatările fundamentale ale lui Jacques Rancière, ca și a altor apocaliptici ai literaturii: literatura care Începe astăzi să conteze tot mai puțin este cea gîndită și realizată În paradigma scrisului. Scrisul blochează, ascunde, nu stăpînește ceea ce livrează. Punctul În care scrisul s-a dovedit a fi cel mai vulnerabil și care Îl fac astăzi tot mai rar și mai nevrotic este autenticitatea. Scrisul vine din rațiunea impersonală, el dezvăluie o ordine, e materie anorganică, este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
este caracterizată, spun francezii, de exces. Este prea mult deci, da, este vorba tocmai despre discursul francez despre modernitate. Literatura, ca unul dintre elementele ei, nu e, În această carte altfel foarte frumoasă, abisală, nevrotică, dominată de demonul teoriei și stăpînită de mania paradoxului, aflată mai presus de orice sub imperiul Rupturii, decît o idee despre literatură, ea Însăși formulată În urma unei priviri „absolutizante”. Cred că ar trebui să nu absolutizăm noi, cei care nu scriem, cel puțin acum, poezie sau
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de personajul masculin Y. X n-avea o imagine foarte clară despre sine Înainte de a-l cunoaște pe Y. Cunoscîndu-l, imaginea se bruiază pînă la opacizare, gesturile devine automate, X acționează ca urmare a unei naturi pe care nu-o stăpînește pentru că nu a conștientizat-o niciodată și În consecință niciodată n-a știut să rostească dubito ergo cogito. În fine, Y dezamăgește, X revine convulsiv asupra ei Însăși, imaginea se reface prin intermediul unei oglindiri amețitoare, de la caz la caz cu ajutorul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
obiectivul, pentru a-și Închide apoi acolada. Eficiența este calitatea cea mai evidentă a scriiturii ei. Cea mai bine vândută scriitoare franceză a momentului pare să fi avut succesul drept unul dintre obiective. Traseul străbate surpriză după surpriză, iar ghidul stăpânește la perfecție, nici nu se putea altfel, arta conversației. Romanele ei sunt biografiste, autoironice, pline de gust - calitate ce prezintă destule inconveniente, Întrucât o carte frumoasă poate plictisi de la un punct dacă nu-și provoacă frumusețea la duel ucigând-o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pe valul tradiționalismului în floare la „Gândirea” care a lansat-o, această poezie i-a surprins pe comentatori, care, cu excepția lui G. Călinescu și a lui Șerban Cioculescu, au recunoscut în C. un poet de sorginte argheziană, dar autentic, original, stăpânit de duhul pământului, plin de energie vitală, de o expresivitate viguroasă, frustă, inventivă, capabilă de construcții verbale și imagini pitorești, insolite, brutale uneori, dar firești pentru cinismul și sinceritatea agresivă a autorului. Cu timpul, antagonismul (mai mult poză artistică) dintre
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
vânturile care suflă fără piedică, adâncimea apei nu îngăduie traiul arborilor...”, dar nici al oamenilor, pentru că acest câmp a fost târziu locuit. Spre răsărit era Balta (zonă mlăștinoasă), cu un climat mai blând, dar supusă inundațiilor, iar dincolo de ea Dobrogea, stăpânită de turci mai multe secole. Prin cucerirea independenței de stat (1877) și reintegrarea Dobrogei între granițele României, ca și prin construirea de căi ferate și poduri feroviare a crescut importanța așezării. Astfel, în a doua jumătate a secolului al XIX
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
orașului actual a fost satul Fetești, fapt dovedit de un document oficial păstrat la Arhivele Statului din București. Acesta datează din 21 aprilie 1528 și este un hrisov prin care domnitorul Radu de la Afumați consfințește dreptul Mănăstirii Argeș de a stăpâni o parte din moșia și satul Fetești. Mai târziu, extinderea așezării și apariția altor nuclee de locuire s-a făcut spre sud-sud-est, la o distanță tot mai mare de apa Borcei, și spre nord. În acest mod au luat naștere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
anihilator”. Epistolierul se teme permanent să nu se rateze, să nu se comodizeze, să nu se burghezească. Dornic să știe cât mai mult, preferă „diletantismul universal unei specializări universale”. Cel care își acuză slăbiciunea și profesează inutilitatea efortului era totodată stăpânit de nesațul de a călători, călătoriile fiind pentru el „singurele momente de fericire”, de a vedea, în Germania sau în Italia, muzee, catedrale, domuri, opere celebre. La stările depresive mărturisite mereu au contribuit, în mod cert, căsătoria nefericită cu Gina
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
eșecurilor firmelor arată că strategiile tehnico-economice pure - care neglijează „cererile” partenerilor interni și externi (de exemplu, controlul fuziunilor, Îmbogățirea muncii, controlul poluărilor) - expun firmele tot mai mult la contraperformanțe severe. În aceeași măsură, firmele care privilegiază aspirațiile sociale fără a stăpâni performanța economică, drept urmare a doctrinei sau laxismului, Își pierd competitivitatea. Toate acestea se prezintă În grila de la p. 41 (fig. 9). Se disting patru zone: Zona I - performanțe economice și imagini sociale slabe. Zona II - atingerea obiectivelor manageriale: performanțe economice
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și chiar fanatic constituie trăsături definitorii ale managerului performant. În cele ce urmează, vom prezenta o sinteză privind atuurile și comportamentul negociatorului performant, precum și reprezentarea negocierii În ansamblul sistemelor deciziilor. 1. Să vorbească mai multe limbi Negociatorul internațional trebuie să stăpânească cel puțin engleza și să aibă noțiuni ale limbii țării În care se desfășoară negocierea (formule de politețe, expresii, cuvinte, cifre etc.). 2. Să manifeste interes În ceea ce privește culturile și civilizațiile Această curiozitate Îi va permite să-și Înțeleagă mai bine
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]