11,732 matches
-
hialin este realizată prin capsulă articulară căptușită de o sinovială. ARTICULAȚIILE TORACELUI (juncturae thoracis) 1. Articulațiile costo-vertebrale (articulations capitutorum costarum) Articulația capului coastei este o diartroză formată din fața articulară a capului coastei și fețele costale corespondente a două vertebre toracice vecine, toate suprafețele osoase fiind acoperite de un cartilaj hialin. Coastele I, X, XI, XII se articulează fiecare cu câte o vertebră. Capsula articulară este întărită de liaamentele: - radiat al capului coastei (lia. capitis costae radiatum); - intraarticular al capului coastei (lia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
formează mușchiul. Rolurile țesutului conjunctiv este de a (3, 12, 13, 19, 20): 1. asigura rezistența țesutului muscular, 2. asigura un schelet intern pentru mușchi, 3. împiedica întinderea peste măsură a mușchilor, 4. păstra forma mușchilor permițând alunecarea peste planurile vecine. în cazul mușchilor voluminoși endomisiumul trimite spre interiorul corpului muscular prelungiri ceea ce determină împărțirea mușchiului în fascicule musculare primare, secundare sau terțiare. Analiza mușchilor cu ajutorul unei lupe sau a microscopului optic (ce poate evidenția structuri cu ordin de mărime cuprins
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
profund și acoperă cea mai mare parte din scheletul osteofibros axial. Mușchii care se descriu în acest plan sunt: 1. mușchii interspinoși (mm. interspinales): sunt perechi de fascicule dispuse pe părțile laterale ale ligamentelor interspinoase și unesc două procese spinoase vecine; după regiunea în care se găsesc dispuși se descriu: mușchi interspinoși cervicali, toracali (mai rar) și lombari; 2. mușchii intertransversari (mm. intertransversarii): unesc procesele transversare între ele; se dezvoltă mai ales în regiunile care necesită o mare mobilitate - coloana vertebrală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
că, mușchii sunt mai scurți decât lungimea spațiilor pe care le ocupă, continuarea până la nivelul sternului sau a coloanei vertebrale se realizează prin lame aponevrotice intercostale, externe și interne. Mușchii intercostali externi se inseră pe buza externă a două coaste vecine. Direcția fibrelor este oblic de sus în jos și dinapoi înainte. Mușchii intercostali interni au dispoziție inversă celor precedenți. Acțiunea: - mușchilor intercostali externi: este de ridicători ai coastelor (inspiratori); - mușchilor intercostali interni: este de expiratori (coboară coastele); - ambele grupe de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
antebraț, - adductor al mâinii, - abductor al degetelor. Inervația se realizează prin ramul profund al nervului radial. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC (m. extensor digiti minimi) Originea este pe: - epicondilul lateral, - fascia antebrahială, - pe despărțitoarele fibroase care îl separă de mușchii vecini. Inserția terminală: la nivelul ultimelor două falange ale degetelui mic printr-un tendon comun cu al mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - profunde ca și ale mușchiului extensor al degetelor; - este acoperit parțial în porțiunea laterală de către extensorul ulnar al carpului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unul al rentierilor, proxeneților, prostituatelor și cerșetorilor, că chiar treimea este alcătuită din "niște stricați subțiri, amestec de murdărie și sublim [...], secături ale vechii capitale române" (G. Călinescu); în escapadele lor, se mărginesc să arunce "priviri cotoiești cocoanelor de la mesele vecine", Pirgu îi întrerupe de multe ori cu replica "Ia mai lăsați, nene, ciubucele astea, să mai vorbim și de muieri", el care simțea nevoia de "femei schiloade, știrbe, cocoșate sau borțoase și mai ales peste măsură de grase și de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
vie est faite d'à-peu-près" [Maupassant, Notre coeur, p.166]. 196 Berthe Savignol, provinciala care nu reușește să devină Pariziana, este toată viața martoră unei legături, pe care n-o poate surprinde decât la sfârșitul vieții, între soțul ei și vecină lor: "ce fut comme un grand éclair illuminant son existence, lui montrant toute l'infâme vérité, toute leur trahison, toute leur perfidie. Elle comprit leur longue astuce, leurs regards, să bonne foi jouée, să confiance trompée" [Maupassant, Le pardon, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Petru Rareș, Mazepa în Moldova, Ruxanda Doamna ș.a. El inserează în prozele sale largi excursuri informative (în care erorile nu lipsesc), veritabile „fișe” enciclopedice, extrase din cronici și istoriografia străină (polonă, rusă), ce instruiesc în istoria Moldovei și a popoarelor vecine. Documentația ostentativă nu devine artă și, în lungi pasaje, juxtapuse în țesătura narativă, intenția artistică pare absentă. Inventivitatea epică, redusă, reclamată de însuși senzaționalul subiectelor istorice, este stimulată de imaginarul legendar și de poetica romantică. O Moldovă pastorală, a unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Filmul este premiat la Cannes și interzis în Cehoslovacia, ca și Reconstituirea în România, până în 1989. A tanú (Martorul), în regia lui Péter Bacsó, satiră coro zivă la adresa comunismului maghiar din „obsedantul deceniu”, interzis vreme de 10 ani în țara vecină, răzbate în cinematografe în decembrie 1969. Pelikán József, simplu cetățean, pașnic paznic de dig, nicidecum un revoluționar, este arestat sistematic pentru că înțelege să se comporte normal. „Viața nu- i un tort cu frișcă, tovarășe” îi spune lui Pelikán colonelul Virág
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
peristaltice. Mișcările segmentare sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale. Când un segment se relaxează, segmentul vecin se contractă. Segmentația are loc cu o frecvență de 11-12 contracții/minut în duoden și 8-9 contracții/minut în ileon. Are rolul de a amesteca conținutul intestinal cu secrețiile intestinale și facilitează absorbția. Mișcările peristaltice apar ca urmare a contracțiilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Când conținutul intestinal se găsește la nivelul intestinului subțire, intestinul se contractă în amonte de bol și se relaxează în aval propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină și relaxarea segmentelor vecine; acest răspuns se numește reflexul intestino intestinal. Stomacul și porțiunea terminală a ileonului interacționează reflex. Astfel, distensia ileonului determină reducerea motilității gastrice; răspuns numit reflex ileo gastric. De asemeni, creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină creșterea motilității ileonului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
segmentului din aval, ce determină contracția acestuia. Presiunea medie crește de la periferie spre centru, atingând 10 cm H2O în limfaticele mari. Similar cu circulația venoasă, circulația limfatică este ajutată de diverși factori: contracția musculaturii scheletice și mișcările corpului, pulsațiile arterelor vecine, compresii locale, ciclul respirator. 16.4. Rolul circulației limfatice Circulația limfatică asigură drenajul lichidului interstițial, cu reglarea presiunii interstițiale, precum și recuperarea de proteine, cu menținerea unei concentrații proteice scăzute în interstițiu. Fluxul limfatic este în funcție de proteinele filtrate. Insuficiența funcțională a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din anii 1980, în continuare prezentă cu aceleași discursuri scrise conștiincios și citite la colocviile internaționale din ultimii ani ai comunismului, a tremurat poate câteva săptămâni pentru poziția ei, fiind apoi repede plasată pe un post analog într-un institut vecin. Fusese studenta unui profesor stimat și respectabil, al cărui fiu avea încă pentru ea oarecare simpatie... Eliberată de neliniști, doi, trei ani, ea se va limita la a îngroșa nota naționalistă a noilor sale scrieri, "uitând" comunismul. România nu a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
perestroici à la roumaine către nostalgia interbelicului, care apărea ca o oază de democrație și libertate, dar și către speranța unei normalități de tip occidental. Cum să înțelegem altfel simbolul tricolorului găurit? Reproduce el drapelele fără embleme comuniste din țările vecine, memoria steagului fără stemă din revoluția maghiară din 1956, vechiul drapel al României, cu stema regală în centru? Trebuie oare să alegem? La 22 decembrie, când fiii mei și cu mine ne pregăteam să ieșim din nou în stradă, unchiul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
piață, am văzut și înțeles, deschidea perspectivele anarhice ale unui capitalism sălbatic sau controlat de "tovarășii" nomenclaturiști ocupând pozițiile cu mult înainte de 1989. Dincolo de neînțelegerile și instrumentările unui nou limbaj pe care România începe să-l folosească, contextele și configurațiile vecine, regionale și internaționale vor permite o clarificare a perioadei postcomuniste a României. Astfel, sfârșitul războiului rece nu a însemnat căderea zgomotoasă a puterii de la Moscova. Bucureștiul s-a repoziționat în funcție de natura și ambițiile rușilor și ale decidenților lor. Sfârșitul războiului
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
prin unirea în State mai mari; căci atunci, ca mădulari ai unui trup politic, mai lesne se dezbracă de vechile lor însușiri naționale, născute parte din întâmplare, parte din greșeală și din prostie, și prin care adeseori cei mai aproape vecini se înstrăinează unii de către alții. Oamenii, uniți sub un guvern comun, vin cu încetul într-o armonie de idei și năravuri, încât formează o voință, o aplecare. Duh public și patriotism numai atunci este cu putință la o nație, când
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
locuiesc în Transilvania, am socotit că nu va fi nepotrivit dacă voi înfățișa înainte pe scurt unele lucruri despre vechii locuitori ai Daciei și despre cele mai de seamă prefaceri ale acestei țări, extinzându-mi totodată povestirea și asupra regiunilor vecine cu Transilvania, adică Ungaria Răsăriteană și cea dincoace de Tisa, Țara Românească și Moldova, atât pentru că odinioară Dacia a fost alcătuită din aceste provincii, cât și deoarece și de altminteri se potrivesc într-atâta încât par a forma într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
asfel de nație; dar ceea ce a oprit duhul rumânilor de a nu se gândi la aceasta și de a nu face nici o mișcare spre înaintare, au fost turburările din lăuntrul lor care au fost mai dese decât răsboaele cu puterile vecine, care au ținut mai mult decât acestea și au pricinuit mai mari nefericiri de cât ar fi putut să aducă rumânilor ori care putere streină" (Aaron, 1835, p. xi). Unirea politică a poporului român, "desmădulat" după "valurile de necazuri" declanșate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politică" (Aaron, 1835, pp. ix-x). Însă geniul românesc și duhul național au fost aduse iarăși de dușmanii românilor într-un con de umbră, ceea ce a dus la reînceperea luptei pentru "apărarea naționalității, mântuința neatârnării și scăparea drepturilor lor, împotriva puterilor vecine ce voia să le soarbă ființa" (Aaron, 1835, p. x). Pe lângă mântuirea politică (dobândirea și prezervarea neatârnării) prin intermediul statalității, o altă formă de eliberare națională viza îndepărtarea alfabetului chirilic și reinstalarea limbii latine, "limba strămoșească". Depistabile la Aaron sunt primele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
continuității - permanența politică a statalității române. Semnalată de L. Boia (1997), "ceea ce îi complexează pe români este lipsa, timp de o mie de ani, a unui stat românesc, este lipsa unei tradiții politice înrădăcinate în timp, comparabilă cu a națiunilor vecine" (p. 138). Evident, acest deficit al organizării statale, această discontinuitate marcantă a statalității românești, a bântuit frenetic conștiința istorică românească. Împotriva conștiinței acestei discontinuități istorice pe plan politic a statului românilor, Albineț prezintă o soluție care va fi, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dreptate, că "o procopsélă de aluatul acesta" are urmări păguboase în măsura în care s-ar întemeia dinadins pe neadevăr (Michailescu, 1888, p. 77). Pe de altă parte, tributar unui Realpolitik educațional și luând cunoștiință de egoismul național tot mai accentuat al țărilor vecine, Michailescu insistă asupra rostului patriotic al instrucției istorice: "nimenĭ nu póte nega că istoria patrieĭ [...] trebuie să serve institutoruluĭ inteligent ca mijloc de stimul al simțirilor mărețe, [...] ca hrană de întărire a iubiriĭ de țară, mai presus de orĭ-ce" (ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Nu fără temei circumstanțial, inspectorul denunță vitriolant propunerile de a dirija educația istorică pe făgașul umanitarismului ca "utopii fanteziste eterate" care, în pofida idealismului lor naiv, constituie în fapt un atentat împotriva simțământului național (p. 78). În condițiile în care țările vecine, rivale geopolitice ale încă plăpândului stat național românesc, investeau masiv în promovarea egoismului național, educația umanitaristă ar fi soră cu sinuciderea statală. Nu aceasta este calea de urmat. Pe bună dreptate, Michailescu rezonează pe aceeași lungime de undă a ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și airea ca la Ierusalem și la Corinthu" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 19), este posibil totuși ca o parte a dacilor să fi supraviețuit. "Dacii, dupŏ un resbel de exterminațiŏ, parte furŏ ucciși, parte allungați și refugiați unii pe la popolii vecini, și alții prin munți și spelunce, iar parte remasserŏ póte între Romani cà prisonieri sau sclavi" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 23). Din această posibilitate, pe care Heliade o concede, cărturarul romantic-revoluționar lansează o ipoteză demnă de reținut în analele evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ieși din înțelegerea autarhică a istoriei românilor, concomitent cu integrarea acesteia în istoria universală. Încă din 1928, N.A. Constantinescu declara în introducerea sa la Istoria Românilor că a "recurs mai des la comparația cu faptele și datele din istoria popoarelor vecine" (Constantinescu, 1928, p. 3), și că, "spre deosebire de predecesorii mei, am căutat un alt criteriu de împărțire a materiei, în tendința ce am urmărit de a nu lăsa expunerea evenimentelor prea mult într-o izolare nefirească de istorie universală" (p. 4
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o izolare nefirească de istorie universală" (p. 4). În aceeași tradiție integraționistă, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) pleacă de la premisa că "Istoria poporului nostru nu s-a desfășurat în mod izolat; ea se împletește cu istoria popoarelor vecine țării noastre" (p. 3). Consecința nefastă pe planul psihologiei colective a integrării istoriei naționale în istoria universală și a comparării cu popoarelor vecine a constat în dezvoltarea unei conștiințe acute și resemnate a inferiorității, cel mai intens prezentă în Prefața
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]