11,500 matches
-
p]tanarea, mândria, aroganță, vanitatea și impetuozitatea. Cea mai cunoscut] și mai relevant] analiz] în acest sens o constituie ierarhia celor zece acțiuni negative, strâns legate de cele trei surse ale r]ului: uciderea, furtul, pl]cerile necuviincioase ale simțurilor, vorbirea mincinoas], calomnia, bârfa, precum și l]comia, r]utatea și judecată greșit]. Buddha nu a cerut oamenilor doar s] se p]zeasc] de aceste manifest]ri ale r]ului, ci s] și practice virtuțile morale. Potrivit analizei efectuate de c]tre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea fi reconciliate cu modalit]ți de investigare intelectual]. Apariția unei tradiții de cercetare intelectual] bazat] pe aplicarea mijloacelor raționale în procesul de înțelegere al injuncțiilor coranice a dus la practicarea, în rândul musulmanilor, a unei discipline devotate studiului vorbirii literale (kalam, adic] cuvântul lui Dumnezeu). Scopurile acestei discipline erau de natur] teologic], în sensul în care utilizarea rațiunii trebuia s] clarifice și s] justifice cuvântul lui Dumnezeu. Discuțiile i-au determinat pe musulmani s] elaboreze și s] defineasc] anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reinstaura adev]rata dreptate. În timpul absenței sale, comunitatea este condus] de înțelepți preg]titi, numiți mujtahizi, care au interpretat pentru credincioși binele și r]ul din toate aspectele vieții personale și religioase. În aceast] tradiție, asemenea indivizi, numiți mullahi în vorbirea curent], joac] un rol important ca modele morale și, ca și mai apoi, în Iran, ei și-au asumat un rol în viață politic] a statului, încercând s] o adapteze modelului lor de organizare statal] musulman]. Printre grupurile Ismaili care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iveal]. Orice acțiune este greșit] dac] într] în contradicție cu o functie biologic] relevant]; ar însemna c] pan] și comportamente inofensive că s]rutul și scrisul (sau tehnoredactarea) sunt, de asemenea, greșite. Gură trebuie folosit] pentru hr]nire și (posibil) vorbire și nu pentru s]rut; deși mâna este probabil cel mai adaptabil mecanism din natur], scrisul și tehnoredactarea nu fac parte totuși dintre funcțiile sale biologice. Dac] raționamentul pare exagerat, trebuie, probabil, s] facem o distincție între activit]țile nefuncționale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de neprescriptivism care nu ar fi supus la costul iraționalit]ții - un cost de care majoritatea filosofilor morali vor s] scape. Ei pretind c] l-au g]sit ar]tând c] exist] reguli de raționament care guverneaz] atât actele de vorbire nedescriptive, cât și cele descriptive. Imperativele sunt, din nou, exemplul standard: dac] (așa cum este în mod sigur cazul) poate exista inconsecvent] logic] între prescripții contradictorii, cineva care dorește totalitatea imperativelor, sau, în general, prescripții, ca aceast] persoan] s] accepte s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a crede c] acestea își extrag sensul din propriet]țile lor cauzale. Aceasta poate fi numit] teoria „deplas]rii verbale” a sensului imperativelor. Această implic] imposibilitatea de a face distincția între ceea ce Austin numește acte perlocuționare (ceea ce face cineva prin vorbire) și acte ilocuționare (ceea ce face cineva în timp ce vorbește) (Austin, 1962). Deplas]rile verbale și îndemnurile psihologice nu sunt parte a sensului nici a imperativelor, nici a actelor de vorbire morale (Urmson, 1968, pp. 130 și urm.; Hâre, 1971). Dac] am
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
distincția între ceea ce Austin numește acte perlocuționare (ceea ce face cineva prin vorbire) și acte ilocuționare (ceea ce face cineva în timp ce vorbește) (Austin, 1962). Deplas]rile verbale și îndemnurile psihologice nu sunt parte a sensului nici a imperativelor, nici a actelor de vorbire morale (Urmson, 1968, pp. 130 și urm.; Hâre, 1971). Dac] am consideră c] imperativele își datoreaz] sensul propriet]ților lor cauzale, am putea cu ușurinț] deveni iraționaliști cu privire la imperative, si astfel, cu privire la judec]țile morale, dac] acestea sunt prescriptive. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face distinția între regulile comune tuturor prescripțiilor care guverneaz] atât imperativele, cât și afirmațiile de tip „se cuvine”, de regulile specifice afirmațiilor de tip „se cuvine”; altfel nu vom putea face o distincție logic] între dou] clase de acte de vorbire care sunt evident diferite că sens, deci și că logic]. Cel mai discutat tip de prescriptivism, cunoscut ca prescriptivismul universal, g]sește aceast] deosebire în ceea ce a fost numit] universalizabilitatea propozițiilor de tip „se cuvine” și a altor propoziții normative
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de acestea fiind universalizabile. Sarcina de a explica ce este prescriptivitatea (tr]s]tură pe care afirmațiile de tip „se cuvine” o împ]rt]șesc cu imperativele) poate fi încercat] aici numai la modul cel mai schematic. Un act de vorbire este prescriptiv dac], pentru a fi de acord cu el, este obligatorie, pentru a nu fi acuzați de nesinceriatate, realizarea acțiunii specificate în actul vorbirii sau, dac] solicit] pe altcineva pentru a o realiza, s] fie dispus s] o fac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu imperativele) poate fi încercat] aici numai la modul cel mai schematic. Un act de vorbire este prescriptiv dac], pentru a fi de acord cu el, este obligatorie, pentru a nu fi acuzați de nesinceriatate, realizarea acțiunii specificate în actul vorbirii sau, dac] solicit] pe altcineva pentru a o realiza, s] fie dispus s] o fac]. Astfel prescriptivismul într] în clasa teoriilor etice cunoscute că „internaliste”: acelea care susțin c] a accepta o judecat] moral] înseamn] eo ipso s] fii motivat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dar dincolo de acestea "datul" ce provine din faptul de a fi născut într-o anumită comunitate religioasă, de a vorbi o anumită limbă, sau chiar un dialect al unei limbi, și din asumarea anumitor practici sociale. Aceste asemănări de sânge, vorbire, obiceiuri și așa mai departe sunt văzute ca inefabile, și uneori covârșitoare, coercitive, în și prin ele însele. Oricine este legat de ruda sa, vecinul său, cel de aceeași credință, ipso facto; ca rezultat nu numai al afecțiunii personale, necesității
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dintre ele și lucrurile pe care le "simbolizează", le "exprimă", le "semnifică", le "obiectualizează" etc. Ceea ce înseamnă că nu problema lingvistică este aici tematizată în primul rând "cuvintele" izolate sau cele care sunt legate între ele pe temeiuri ale strictei vorbiri -, ci însăși problema ontologică, cea care vizează faptul de a fi al unui "obiect", în acest caz, al cuvintelor care, în mod necesar, trebuie să fie legate pentru a îndeplini chiar și simple roluri de comunicare, legate însă pentru a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
face să fie trecut în obscuritate unul dintre aspectele ei constitutive (așa cum este și cel formal): aspectul alethic (împreună cu natura sa sintetică). 3.1.1.6. Adevărul-corespondență În tratatul Despre interpretare, al cărui obiect este propoziția enunțiativă (sau judecata), singura "vorbire cu înțeles" care poate fi adevărată sau falsă, constând întotdeauna fie în afirmație fie în negație, ideea unei corespondențe între "afirmație" sau "negație", pe de o parte, și starea de lucruri sau faptele la care ele se referă, pe de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
posibilă. Ideea filosofică este aceea care, invers, posedă omul. Când filosofii explică obiecte filosofice, ei trebuie să se conducă după ideile acestora; ei nu le pot păstra pe acestea în buzunar. Și când vorbim în chip exterior cu alții, totdeauna vorbirea noastră conține ideea, evident dacă lucrul de care e vorba are conținut. Pentru comunicarea, predarea unui obiect exterior nu este nevoie de mare lucru; însă când e vorba de comunicarea unei idei, este nevoie de artă adecvată. Aceasta rămâne totdeauna
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Cf, FT, p. 212. De asemenea, "... enunțul este punere în evidență care dă o determinare și care comunică." Ibidem, p. 214. 189 FT, p. 217. 190 FT, p. 293. 191 FT, p. 293. 192 "O dată ce enunțul a fost exprimat prin vorbire, starea de descoperire a ființării se deplasează către felul de a fi al ființării-la-îndemână intramundane. Însă în măsura în care persistă în ea, ca stare de descoperire a ceva, un raport cu ceea-ce-este-simplu-prezent, starea de descoperire (adevărul) devine la rândul ei o relație
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
15 O.3 │Funcție sinusala, lavaj, tratament local/caz │ 10 O.7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte P.1 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 R.9 │Teste de provocare nazala, oculara, bronșica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174543_a_175872]
-
15 O.3 │Funcție sinusala, lavaj, tratament local/caz │ 10 O.7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte P.1 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 R.9 │Teste de provocare nazala, oculara, bronșica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174544_a_175873]
-
15 O.3 │Funcție sinusala, lavaj, tratament local/caz │ 10 O.7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte P.1 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 R.9 │Teste de provocare nazala, oculara, bronșica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174527_a_175856]
-
15 O.3 │Funcție sinusala, lavaj, tratament local/caz │ 10 O.7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte P.1 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 R.9 │Teste de provocare nazala, oculara, bronșica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174542_a_175871]
-
local/caz │ 10 O.7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.8 Cură chirurgicală a othematomului │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte de RT de înaltă energie protocolul de tratament │ 50 Ț.2 │Acte de RT cu energii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181980_a_183309]
-
local/caz │ 10 O.7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.8 Cură chirurgicală a othematomului │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte de RT de înaltă energie protocolul de tratament │ 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179079_a_180408]
-
local/caz │ 10 O.7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.8 Cură chirurgicală a othematomului │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte de RT de înaltă energie protocolul de tratament │ 50 Ț.2 │Acte de RT cu energii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179080_a_180409]
-
local/caz │ 10 O.7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.8 Cură chirurgicală a othematomului │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte de RT de înaltă energie protocolul de tratament │ 50 Ț.2 │Acte de RT cu energii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181978_a_183307]
-
local/caz │ 10 O.7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.8 Cură chirurgicală a othematomului │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 P.1 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte de RT de înaltă energie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181982_a_183311]
-
local/caz │ 10 O.7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.8 Cură chirurgicală a othematomului │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte de RT de înaltă energie protocolul de tratament │ 50 Ț.2 │Acte de RT cu energii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]