111,428 matches
-
Library". În 1996 romanul a fost publicat în limba română la editura Nemira în colecția Nautilus (nr. 99), lucrarea fiind tradusă de Delia Ivănescu. Povestea începe atunci când Duncan Reid, un arhitect american aflat în vacanță alături de soția sa pe o navă în Pacific, ajunge în mod inexplicabil să fie smuls din timpul său și aruncat într-un alt timp, alături de alte trei persoane (din ere diferite: Erissa, Oleg Vladimirovici și Uldin), care au experimentat în mod clar același șoc. În apropierea
Dansatoarea din Atlantida () [Corola-website/Science/337278_a_338607]
-
Elisabeta. Vizita Ceciliei în Anglia a fost în parte de a o convinge pe regina Elisabeta I să se căsătorească cu fratele ei vitreg, regele Eric al XIV-lea. De asemenea, ea voia să recruteze pirați englezi pentru a ataca navele daneze, germane și poloneze ostile în Marea Baltică. În ianuarie 1566 Eric i-a dat sarcina de a negocia o alianță între Suedia și Anglia pentru a asista Suedia în încercarea sa de a face pace în războiul dintre Suedia și
Cecilia a Suediei () [Corola-website/Science/337347_a_338676]
-
Lange, un profesor de filozofie și un savant în etnografie, populează planeta sa cu popoare asemănătoare romanilor, grecilor, nativilor americani, vikingilor și cu alte culturi. În romanele "Gor", aceste diferite grupuri de oameni au fost aduse de pe Pământ cu ajutorul unor nave spațiale de către conducătorii din umbră ai planetei, preoții-regi (Priest-Kings), o specie extraterestră cu aspect insectoid. Oamenilor de pe Gor le sunt permise de către acești preoți-regi abilități arhitecturale, agricole și medicale avansate (inclusiv prelungirea duratei de viață), dar sunt obligați să rămână
Gor () [Corola-website/Science/337379_a_338708]
-
Ion C. Brătianu a fost un monitor fluvial din înzestrarea marinei militare române, din perioada Primului Război Mondial. A făcut parte - alături de monitoarele Lascăr Catargiu, Ioan Lahovary și Mihail Kogălniceanu - dintr-o serie de patru nave similare, comandate de statul român la șantierele navale din Trieste și ansamblate la Șantierul Naval Galați, în perioada 1907-1908. Nava avea un deplasament de 680 tone, fiind înzestrată cu trei tunuri de 120 mm Skoda, patru tunuri de 47 mm
Ion C. Brătianu (monitor) () [Corola-website/Science/337382_a_338711]
-
din perioada Primului Război Mondial. A făcut parte - alături de monitoarele Lascăr Catargiu, Ioan Lahovary și Mihail Kogălniceanu - dintr-o serie de patru nave similare, comandate de statul român la șantierele navale din Trieste și ansamblate la Șantierul Naval Galați, în perioada 1907-1908. Nava avea un deplasament de 680 tone, fiind înzestrată cu trei tunuri de 120 mm Skoda, patru tunuri de 47 mm Skoda, două mortiere de 120 mm Skoda, și două mitralier Maxim de 6,5 mm. La declararea mobilizării din 1916
Ion C. Brătianu (monitor) () [Corola-website/Science/337382_a_338711]
-
militare române, din perioada Primului Război Mondial. A făcut parte - alături de vedetele torpiloare Căpitan Nicolae Lascăr Bogdan, Maior Constantin Ene, Maior Dimitrie Giurescu, Maior Gheorghe Șonțu, Maior Nicolae Grigore Ioan, Locotenent Dimitrie Călinescu și Căpitan Walter Mărăcineanu - dintr-o serie de opt nave similare, comandate de statul român la șantierele navale „Thames Iron Works & Shipbuilding Co.” din Londra, în perioada 1907-1908. Nava avea un deplasament de 51 tone, fiind înzestrată cu un tun de 47 mm Skoda, o mitralieră Maxim de 6,5
Căpitan Mihail Romano (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337384_a_338713]
-
Dimitrie Giurescu, Maior Gheorghe Șonțu, Maior Nicolae Grigore Ioan, Locotenent Dimitrie Călinescu și Căpitan Walter Mărăcineanu - dintr-o serie de opt nave similare, comandate de statul român la șantierele navale „Thames Iron Works & Shipbuilding Co.” din Londra, în perioada 1907-1908. Nava avea un deplasament de 51 tone, fiind înzestrată cu un tun de 47 mm Skoda, o mitralieră Maxim de 6,5 mm și două lansatoare de torpile. La declararea mobilizării din 1916, vedeta torpiloare Căpitan Mihail Romano era comandată de
Căpitan Mihail Romano (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337384_a_338713]
-
de 47 mm Skoda, o mitralieră Maxim de 6,5 mm și două lansatoare de torpile. La declararea mobilizării din 1916, vedeta torpiloare Căpitan Mihail Romano era comandată de locotenentul "Romulus Ștefănescu". În perioada participării României la Primul Război Mondial, nava a participat la operațiuniel Flotilei de Dunăre executând misiuni de sprijin a forțelor pe timpul Bătăliei de la Turtucaia și a a acțiunilor militare din Dobrogea. În partea a doua a campaniei nava a participat la misiunile de apărare a Deltei Dunării
Căpitan Mihail Romano (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337384_a_338713]
-
Ștefănescu". În perioada participării României la Primul Război Mondial, nava a participat la operațiuniel Flotilei de Dunăre executând misiuni de sprijin a forțelor pe timpul Bătăliei de la Turtucaia și a a acțiunilor militare din Dobrogea. În partea a doua a campaniei nava a participat la misiunile de apărare a Deltei Dunării.
Căpitan Mihail Romano (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337384_a_338713]
-
marinei militare române, din perioada Primului Război Mondial. A făcut parte - alături de vedetele torpiloare Căpitan Nicolae Lascăr Bogdan, Căpitan Mihail Romano, Maior Dimitrie Giurescu, Maior Gheorghe Șonțu, Maior Constantin Ene, Locotenent Dimitrie Călinescu și Căpitan Walter Mărăcineanu - dintr-o serie de opt nave similare, comandate de statul român la șantierele navale „Thames Iron Works & Shipbuilding Co.” din Londra, în perioada 1907-1908. Nava avea un deplasament de 51 tone, fiind înzestrată cu un tun de 47 mm Skoda, o mitralieră Maxim de 6,5
Maior Nicolae Grigore Ioan (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337385_a_338714]
-
Maior Dimitrie Giurescu, Maior Gheorghe Șonțu, Maior Constantin Ene, Locotenent Dimitrie Călinescu și Căpitan Walter Mărăcineanu - dintr-o serie de opt nave similare, comandate de statul român la șantierele navale „Thames Iron Works & Shipbuilding Co.” din Londra, în perioada 1907-1908. Nava avea un deplasament de 51 tone, fiind înzestrată cu un tun de 47 mm Skoda, o mitralieră Maxim de 6,5 mm și două lansatoare de torpile. La declararea mobilizării din 1916, vedeta torpiloare Maior Nicolae Grigore Ioan era comandată
Maior Nicolae Grigore Ioan (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337385_a_338714]
-
47 mm Skoda, o mitralieră Maxim de 6,5 mm și două lansatoare de torpile. La declararea mobilizării din 1916, vedeta torpiloare Maior Nicolae Grigore Ioan era comandată de căpitanul "Constantin Dumitrescu". În perioada participării României la Primul Război Mondial, nava a participat la operațiuniel Flotilei de Dunăre executând misiuni de sprijin a forțelor pe timpul Bătăliei de la Turtucaia și a a acțiunilor militare din Dobrogea. În partea a doua a campaniei nava a participat la misiunile de apărare a Deltei Dunării
Maior Nicolae Grigore Ioan (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337385_a_338714]
-
Dumitrescu". În perioada participării României la Primul Război Mondial, nava a participat la operațiuniel Flotilei de Dunăre executând misiuni de sprijin a forțelor pe timpul Bătăliei de la Turtucaia și a a acțiunilor militare din Dobrogea. În partea a doua a campaniei nava a participat la misiunile de apărare a Deltei Dunării.
Maior Nicolae Grigore Ioan (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337385_a_338714]
-
Alți prizonierii ardeleni și bucovineni din Siberia (până la un total de 4.746 persoane incluzându-i și pe cei înrolați voluntar în Legiune), au fost repatriați între anii 1920-1922 prin portul Vladivostok prin intermediul Misiunii Militare Române din Siberia. Înafară de navele maritime care au fost închiriate de către Consiliul Suprem Aliat, aceștia au mai fost repatriați pe vase puse la dispoziție de către Crucea Roșie germană (transporturile IV și V) și Crucea Roșie Internațională (transporturile VI A și VI B). Misiunea a contribuit
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
profitabilul și prosperul comerț din Marea Baltică. Deși încă era implicată și volumul tranzacțiilor era în creștere, ea acum împărțea piața cu flotele mercenare europene, mai ales din cele Șaptesprezece Provincii Olandeze și din Franța. Vasele hanseatice nu se comparau cu navele de război contemporane, și, deoarece Liga nu putea întreține o marină mare din cauza scăderii cotei de piață, orașele sale membre din Livonia, Riga, Reval și partenerul comercial Narva, au rămas fără o protecție adecvată. Marina daneză, cea mai puternică din
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
10° W, pe teritoriul Țara Reginei Maud, și care a fost revendicată de către Germania nazistă de la 19 ianuarie 1939 până la 8 mai anul 1945. În anul 1938 a avut loc o expediție secretă germană în Antarctica. La 17 decembrie 1938, nava "MS Schwabenland" condusă de Alfred Ritscher, căpitan în Kriegsmarine, cu 33 de oameni la bord și 2 hidroavioane Dornier Do J, "Passat" și "Boreas", a plecat din portul Hamburg. Nava acostează la 19 ianuarie 1939 pe Coasta Prințesa Martha, teritoriu
Noua Șvabia () [Corola-website/Science/335908_a_337237]
-
o expediție secretă germană în Antarctica. La 17 decembrie 1938, nava "MS Schwabenland" condusă de Alfred Ritscher, căpitan în Kriegsmarine, cu 33 de oameni la bord și 2 hidroavioane Dornier Do J, "Passat" și "Boreas", a plecat din portul Hamburg. Nava acostează la 19 ianuarie 1939 pe Coasta Prințesa Martha, teritoriu pe care l-au numit Neuschwabenland () și se începe imediat cartografierea zonei. Avioanele au efectuat mai multe zboruri de recunoaștere, și peste 16.000 de fotografii aeriene care includeau munți
Noua Șvabia () [Corola-website/Science/335908_a_337237]
-
ale Marocului, iar în 1492 a participat la cucerirea Granadei de către creștini, de partea castilienilor. În 1505 regele Manuel I al Portugaliei l-a numit pe Almeida, vicerege al coloniei portugheze India (Estado da Índia). Cu o armada de 22 nave, incluzând 14 veliere de tip caracă și 6 caravele, Almeida a plecat din Lisabona în data de 25 martie 1505. Armada era formată din 1500 de soldați. Nava amiral era "Săo Rafael", condusă de Fernăo Soares. Principalele scopuri ale acestei
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
al coloniei portugheze India (Estado da Índia). Cu o armada de 22 nave, incluzând 14 veliere de tip caracă și 6 caravele, Almeida a plecat din Lisabona în data de 25 martie 1505. Armada era formată din 1500 de soldați. Nava amiral era "Săo Rafael", condusă de Fernăo Soares. Principalele scopuri ale acestei misiuni erau trecerea comerțului cu mirodenii sub control portughez, construirea de forturi de-a lungul țărmului de est al Africii și pe țărmurile Indiei, consolidarea comerțului portughez cu
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
permis căpitanilor Pedro și Jorge Barreto să se întoarcă în sat în dimineața zilei de 1 martie 1510. Vitele sătenilor au fost furate cu pierderea unui singur om, în timp ce Almeida îi aștepta la o anumită depărtare de plajă. Cum căpitanul navei amiral, Diogo d'Unhos, dusese bărcile cu care veniseră, la locul de aprovizionare cu apă, portughezii rămăseseră fără nici o posibilitate de retragere. Indigenii Khoikhoi au intuit oportunitatea unui atac, în timpul căruia, Almeida și 64 dintre oamenii săi au pierit. Trupul
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
mare cunoscut corp lichid de pe satelit, după Kraken Mare. Mai mare decât Lacul Superior de pe Pământ, acesta este compus din metan lichid (compus organic) aproape pur. Se află la 78° N, 249° W, și a fost în întregime fotografiat de către nava spațială "Cassini". Măsoară aproximativ de la 420 km (260 mi) la 350 km (217 mi), având o suprafață de aproximativ 126,000 km și o linie de coastă de peste 2000 km (1240 mi) ca lungime. Este posibil să fie conectat hidrologic
Ligeia Mare () [Corola-website/Science/335949_a_337278]
-
fără a fi ales. În decembrie 2016, a fost primul în lista de Senat a aceluiași partid pentru alegerile legislative, și a fost ales senator de . În perioada septembrie 1981 - iunie 1986 a urmat cursurile Universității din Galați, Facultatea de Nave, cu specializarea "Arhitectură navală". În perioada 1992-1999 a urmat cursuri doctorale în specializarea "Hidromecanică Navală și Structuri Navale" tot în cadrul Universității din Galați. În anul 1999 și-a susținut teza de doctorat cu titlul „Comportarea pe mare agitată a navelor
Vergil Chițac () [Corola-website/Science/335962_a_337291]
-
Nave, cu specializarea "Arhitectură navală". În perioada 1992-1999 a urmat cursuri doctorale în specializarea "Hidromecanică Navală și Structuri Navale" tot în cadrul Universității din Galați. În anul 1999 și-a susținut teza de doctorat cu titlul „Comportarea pe mare agitată a navelor multicocă” și a obținut titlul de doctor inginer. este absolvent al cursului postuniversitar de perfecționare „Probleme actuale ale securității naționale” și este expert atestat în geostrategie și geopolitică. În aprilie 2016 Universitatea „Angel Kanchev” din Ruse i-a conferit distincția
Vergil Chițac () [Corola-website/Science/335962_a_337291]
-
securității naționale” și este expert atestat în geostrategie și geopolitică. În aprilie 2016 Universitatea „Angel Kanchev” din Ruse i-a conferit distincția de Doctor Honoris Causa. În perioada 1986-1987, amiralul(r) Vergil Chițac a efectuat un stagiu la bordul unor nave dragoare din compunerea Marinei Militare Române. Începând cu 1986, a devenit Asistent Universitar Ing., funcție pe care a ocupat-o până în anul 1990, când a fost numit Șef Lucrări Universitar Ing. Între 2000-2009 a fost de Conferențiar Universitar Dr. Ing
Vergil Chițac () [Corola-website/Science/335962_a_337291]
-
și pot fi văzute încă acolo). În secolul al XVII-lea, dreptul de proprietate a fost transmis familiei Zichy. Importanța sa a crescut din nou în secolul al XIX-lea, când contele István Széchenyi a înființat Șantierul Naval Óbuda. Prima navă cu aburi a fost lansată în anul 1836 și a fost numită "Árpád". Zidurile romane au fost descoperite pentru prima dată în 1836, atunci când draga Otter Bay a adâncit fundul șantierului naval. O suprafață de 28 de hectare (69 de
Insula Óbuda () [Corola-website/Science/335987_a_337316]