112,413 matches
-
În suburbia fortificata există astăzi doar câteva vestigii ale celor două structuri mai importante. Una dintre ele a fost un complex bisericesc, "Blagoveštenjska crkva" (Biserică Bună Vestire), unde au fost păstrate moaștele Sfanțului Luca. Deși construcția să a început în secolul al XV-lea, biserica a fost ridicată pe parcursul mai multor etape istorice. Cea de-a doua structura a fost o baie turcească care datează din secolul al XVII-lea. Ani de zile, Cetatea Semendria a reprezentat ultima linie de apărare
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
Vestire), unde au fost păstrate moaștele Sfanțului Luca. Deși construcția să a început în secolul al XV-lea, biserica a fost ridicată pe parcursul mai multor etape istorice. Cea de-a doua structura a fost o baie turcească care datează din secolul al XVII-lea. Ani de zile, Cetatea Semendria a reprezentat ultima linie de apărare împotriva atacurilor otomane. În timpul atacului din 1439, ea a devenit prima cetate din Șerbia împotriva căreia s-au folosit tunurile. Atunci când a căzut în 1459, ea
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
pentru a permite trecerea spre Ungaria. Fortificațiile au fost extinse în următorii nouă ani pentru a include o suburbie fortificata mai mare, terminând astfel cetatea principala. În suburbie a fost construit un complex religios în mai multe etape, începând din secolul al XV-lea, si o baie turcească a fost adăugată de către otomani în secolul al XVII-lea. Există o poartă mobilă în zidul dinspre Dunăre, pe unde marinării puteau pătrunde în cetate. Nu se știe sigur dacă au fost construite
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
pentru a include o suburbie fortificata mai mare, terminând astfel cetatea principala. În suburbie a fost construit un complex religios în mai multe etape, începând din secolul al XV-lea, si o baie turcească a fost adăugată de către otomani în secolul al XVII-lea. Există o poartă mobilă în zidul dinspre Dunăre, pe unde marinării puteau pătrunde în cetate. Nu se știe sigur dacă au fost construite clădiri rezidențiale durabile. Între anii 1460 și 1480, în timpul ocupației otomane, a fost construit
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
cetate. Nu se știe sigur dacă au fost construite clădiri rezidențiale durabile. Între anii 1460 și 1480, în timpul ocupației otomane, a fost construit un sistem defensiv mai puternic, inclusiv contraescarpe, ziduri joase și mai multe turnuri. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea au fost adăugate tranșee fortificate. Starea de deteriorare a cetății variază de la "krstata kula", care este încă bine conservata, la zidurile care nu avut parte de lucrări de reparații și s-au prăbușit în unele locuri. Primul
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
(n. 1843, Montevideo - d. 1910, Buenos Aires) a fost un jurnalist și scriitor uruguayan, care a avut o influență remarcabilă asupra vieții politice din Argentina și Uruguay între a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. S-a stabilit de la vârsta de 16 ani în Buenos Aires, locul de reședință al tatălui său. A pătruns de la o vârstă foarte fragedă în lumea jurnalismului și a înființat în 1864
Agustín de Vedia () [Corola-website/Science/336714_a_338043]
-
(n. 1843, Montevideo - d. 1910, Buenos Aires) a fost un jurnalist și scriitor uruguayan, care a avut o influență remarcabilă asupra vieții politice din Argentina și Uruguay între a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. S-a stabilit de la vârsta de 16 ani în Buenos Aires, locul de reședință al tatălui său. A pătruns de la o vârstă foarte fragedă în lumea jurnalismului și a înființat în 1864 ziarul "El Iris" și apoi, doi
Agustín de Vedia () [Corola-website/Science/336714_a_338043]
-
istoria tulburărilor politice ce au avut loc în Principatele Române în contextul relațiilor dintre greci (simbolizați de Fanar, cartierul grecesc din Istanbul, de unde otomanii conduceau în anul 1798 regiuni întinse ale Europei, inclusiv Moldova și Valahia) și români la hotarul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Autorul prezintă o amplă imagine istorică a perioadei de declin a Imperiului Otoman după campania militară a lui Napoleon în Egipt și Siria. În 1969 a fost publicat romanul " Întoarcerea în deșert", care
Horia Stancu () [Corola-website/Science/336718_a_338047]
-
fiind considerat „ultimul mare reprezentant al literaturii vechi georgiene”, care „a reînviat formele tradiționale ale poeziei, dominate mai ales de genul epopeic, dar le-a depășit prin inventivitate”. Opera sa poetică i-a influențat puternic pe romanticii georgieni de la începutul secolului al XIX-lea și a răsunat din nou în lucrările lor în mai multe ocazii. Prima traducere în limba română a operei poetice a lui Besiki a fost volumul de versuri "Oștile tristeții", publicat de Editura Junimea din Iași în
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]
-
astăzi Sighetu Marmației -- d. 8 mai 1918, Técső, astăzi Tiachiv (Teceu Mare), azi în Ucraina ) a fost un pictor maghiar de origine armeană. El este considerat unul dintre cei mai importanți pictori maghiari adepți ai naturalismului și realismului în pictura secolului al XIX-lea din Regatul Ungariei. Hollósy a fost mai important și mai influent în activitatea didactică de profesor decât a fost ca artist. Creația sa nu a fost prea numeroasă dar ca profesor a influențat pictorii care au activat
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
activat în tabăra de creație artistică intitulată Școala de pictură de la Baia Mare, al cărui membru fondator a fost împreună cu pictorii István Réti, János Thorma și Károly Ferenczy în anul 1896. Activitatea lor la Baia Mare a fost una semnificativă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Muzeul Național al Ungariei a organizat în anul 1966 o mare expoziție a cărui tematică a fost "Operele Școlii de la Baia Mare, Celebrarea a o sută de ani de la înființare". s-a
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
intitulată Școala de pictură de la Baia Mare, al cărui membru fondator a fost împreună cu pictorii István Réti, János Thorma și Károly Ferenczy în anul 1896. Activitatea lor la Baia Mare a fost una semnificativă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Muzeul Național al Ungariei a organizat în anul 1966 o mare expoziție a cărui tematică a fost "Operele Școlii de la Baia Mare, Celebrarea a o sută de ani de la înființare". s-a născut în data de 2 februarie
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
de fapt propriile trăsături intelectuale în cadrul unui discurs plastic propriu și original. Datorită fragmentarismului moștenirii pe care a lăsat-o în urmă, critica de artă a reușit să stabilească etapele majore ale creației artistului. Astfel, în perioada penultimului deceniu al secolului al XIX-lea se poate vedea în lucrările sale eforturile acestuia pentru depășirea tarelor academiste, ale picturii de salon müncheneze. Compozițiile din acei ani au o tematică exclusiv rurală și sunt caracterizate de un stil pictural naturalist cu care pictorul
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
a construit propriile imagini despre sine și societate. Cea de a doua etapă a fost cea a realismului prezent în lucrările de "plein-air" în care pictorul a alternat tematica compozițiilor de gen cu peisagistica, mai ales în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. În mod particular se remarcă în această etapă perioada taberelor băimărene a școlii pe care a înfințat-o în anul 1896. În acești ani a apărut un surprinzător proces de agregare stilistică al elementelor impresioniste, simboliste și realiste
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
îmbogățit cu o dominantă pre-expresionistă. După decesul din anul 1918, circulația operelor sale nu a fost una importantă, ba chiar defavorabilă. La Bienala de la Veneția din anul 1922 au fost expuse doar trei lucrări și până în deceniul al șaselea al secolului al XX-lea tablourile lui Hollosy au apărut în public doar sporadic. Revenirea în atenția publicului s-a produs o dată cu expoziția aniversară din anul 1957 - cea a centenarului nașterii sale. Ulterior, pânzele lui Hollosy au obținut dintr-o dată un statut
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
Ghiorghios Zorbas (1865-1941) (în ) a fost un miner din Macedonia de Vest (Grecia) și revoluționar grec în Lupta Greacă pentru Macedonia de la începutul secolului al XX-lea, care a stat la baza personajului fictiv Alexis Zorba, protagonistul romanului "Zorba Grecul" (1946) al scriitorului grec Nikos Kazantzakis. El s-a născut în jurul anului 1867 în satul Katafygi, Prefectura Pieria, Macedonia de Vest (acum parte a
Gheorghios Zorbas () [Corola-website/Science/336730_a_338059]
-
proaste construite timp de peste 50 de ani de la sfârșitul "Ducelui" fascismului...Nu exista nicio posibilitate ca numeroasele versiuni ridicole avansate în toți acești ani să fie adevărate...Adevărul este acum neîndoielnic”. În cartea lui din 1993 "Dongo: o jumătate de secol de minciuni", liderul de partizani Urbano Lazzaro repetă o afirmație a făcut anterior, cum că Luigi Longo și nu Audisio, ar fi fost „Colonnello Valerio”. El a susținut și că Mussolini ar fi fost rănit din greșeală mai devreme în
Moartea lui Benito Mussolini () [Corola-website/Science/336729_a_338058]
-
Regatul Unit are o industrie cinematografică semnificativă de peste un secol. În timp ce producția de film a atins un nivel record în 1936, "epoca de aur" a cinematografiei britanice este poziționata de obicei în anii 1940, cănd regizori că David Lean, Michael Powell, (cu Emeric Pressburger) și Carol Reed au realizat filmele
Cinematografia britanică () [Corola-website/Science/336759_a_338088]
-
sau Halkidiki este numele dat acestei peninsule de un grup de persoane originar din această regiune, calchidienii (în ), încă din cele mai vechi timpuri. Primii coloniștii greci în această zonă au venit din Chalcis și Eretria, orașe din Eubeea, prin secolul al VIII-lea î.Hr. și au fondat orașe precum Mende, Toroni și Scione. Un al doilea val a venit din Andros în secolul 6 î.Hr. și a fondat orașe precum Akanthos. Orașul antic Stagira a fost locul de naștere al
Peninsula Calcidică () [Corola-website/Science/336767_a_338096]
-
timpuri. Primii coloniștii greci în această zonă au venit din Chalcis și Eretria, orașe din Eubeea, prin secolul al VIII-lea î.Hr. și au fondat orașe precum Mende, Toroni și Scione. Un al doilea val a venit din Andros în secolul 6 î.Hr. și a fondat orașe precum Akanthos. Orașul antic Stagira a fost locul de naștere al marelui filosof Aristotel. Halkidiki a fost un important teatru de război în timpul Războiului Peloponesiac între Atena și Sparta. Mai târziu, coloniile grecești din
Peninsula Calcidică () [Corola-website/Science/336767_a_338096]
-
macedoneni și romani, regiunea a devenit parte a Imperiului Roman, împreună cu restul Greciei. La sfârșitul Republicii Romane (în 43 î.Hr.) a fost fondată o colonie romană la Cassandreia, care a fost relocată mai târziu (în 30 î.Hr.) de către Augustus. În secolele următoare, Halkidiki a făcut parte din Imperiul Bizantin (Imperiul Roman de Răsărit). Printr-o bulă de aur a împăratului Vasile I, dată în anul 885, "Sfântul Munte" (Muntele Athos) a fost proclamat un loc al călugărilor și nu s-a
Peninsula Calcidică () [Corola-website/Science/336767_a_338096]
-
doar un termen geografic în cadrul regiunii Macedonia. În anii '580, scrierile bizantine atestă raidurile slavilor în teritoriile bizantine ale regiunii Macedonia. Populația slavă care s-a așezat în regiunea Macedonia s-a asimilat cu autohtonii și a îmbrățișat creștinismul în jurul secolului al IX-lea, pe timpul prințului Boris I al Bulgariei, și aceste ținuturi au fost incorporate în Imperiul Bulgar. În 1014, împăratul Vasile al II-lea a reușit să înfrângă armata Țarului Samuil, și deja în 1018 bizantinii recuperaseră controlul asupra
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
Bulgar. În 1014, împăratul Vasile al II-lea a reușit să înfrângă armata Țarului Samuil, și deja în 1018 bizantinii recuperaseră controlul asupra Macedoniei și asupra Balcanilor în general, pentru prima dată după anii 600. Cu toate acestea, spre sfârșitul secolului al XII-lea, declinul Imperiului Bizantin a făcut ca teritoriul să fie râvnit de mai multe entități politice, incluzându-i pe normanzi, care l-au ocupat pentru un scurt interval în anii 1080. La începutul secolului al XIII-lea, regiunea
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
toate acestea, spre sfârșitul secolului al XII-lea, declinul Imperiului Bizantin a făcut ca teritoriul să fie râvnit de mai multe entități politice, incluzându-i pe normanzi, care l-au ocupat pentru un scurt interval în anii 1080. La începutul secolului al XIII-lea, regiunea a fost cucerită de Al Doilea Imperiu Bulgar. Măcinat de probleme politice, imperiul nu a rezistat, iar regiunea geografică Macedonia a fost din nou cucerită de Imperiul Bizantin. În secolul al XIV-lea, a fost incorporată
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
interval în anii 1080. La începutul secolului al XIII-lea, regiunea a fost cucerită de Al Doilea Imperiu Bulgar. Măcinat de probleme politice, imperiul nu a rezistat, iar regiunea geografică Macedonia a fost din nou cucerită de Imperiul Bizantin. În secolul al XIV-lea, a fost incorporată de Imperiul Sârb, care se vedea pe sine ca un eliberator al fraților slavi de sub despotismul bizantin. Skopje a devenit capitala imperiului Țarului Ștefan Dușan. După moartea lui Dușan, a urmat un țar incompetent
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]