11,973 matches
-
ma sugestivă, venise de acasă cu propriul său arc Clearwater MX Flex și înfipsese o săgeată în peretele de zgură, spre încântarea copiiloră. După o astfel de lecție venea el astăzi când intră în Bistroul Elmei. Chelnerița îi ieși în întâmpinare. - Salut, Hobbs. Plăcintă? - Nu. Adu-mi o Vernors și o omletă cu cașcaval. Condimentată. Am primit vreun telefon cât...? Până să-și termine întrebarea, i se înmână un petic de hârtie, pe care scria: „Sună-mă. JB”. Chelnerița întrebă: - De la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
flacăra înaltă, cu limoniu diafan de fluture primăvăratic, cu roș-dulce și putred de vișină coaptă, cu galben și cu roșu își coase codrul ià. Și fiecare copac din cei mari primește toamna după ritualul lui. Plopii lungi îi trimit în întâmpinare roiuri mărunte de fluturi, stejarii sună în cale din foi de tinichea ruginite și arțarii din cimitire îi depun cu evlavie la picioare stele mari de aur. Speriate de atâtea apariții bizare în jurul lor, frunzele salcâmilor se agită, se strâng
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
sure, îi explica ceva gesticulând larg cu mâna dreaptă, în care ținea o foaie de hârtie... ― Vine convoiul... Uite și generalul! șopti Bologa, clipind repede către căpitanul care se dădea mai înapoi, ca dinaintea unei năluci neașteptate. Locotenentul alergă întru întîmpinarea generalului și, salutând, raportă cu importanță: ― Întâmplător am venit mai devreme, excelență, și am constatat că lipsea scăunelul... ― Lipsea? repetă generalul cu o privire nemulțumită spre pretorul care se uita disperat la Bologa. ― Am luat însă imediat măsuri de îndreptare
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
nu a vorbit într-adevăr altcineva. ― Poftim înlăuntru... poftim, zise Boteanu mirat și șovăind. Pătrunseră într-o odaie albă, în care Apostol văzu pe perete, între două icoane, un loc gol, de unde fusese scos cine știe ce tablou. Atunci se gândi la întîmpinarea ungurească, întoarse ochii la Constantin și se zăpăci, ca și cum ar fi înțeles o taină. Preotul îl pofti să șează pe o canapea, dinaintea căreia se afla o masă ovală, acoperită cu o scoarță brodată. Bologa se așeză nehotărât, înfricoșat că
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Tu crezi că, dacă iei un copil de lângă părinții săi și îl duci într-o altă țară, el va fi salvat? Nu este posibil să schimbi cursul firesc al lucrurilor, pretențiile voastre sunt absurde, scandaloase, voi trebuie să mergeți în întâmpinarea acestui curs, să îl acceptați așa cum este el. Iar și iar pleca în drumeții, uneori singur-singurel, dormea în corturi, în fel de fel de locuri uitate de lume, se întorcea cu ochii strălucind, vreme de trei zile nu am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
rece și cald, picăturile de ploaie îmi lovesc capul în timp ce fug spre casă, cu gura plină de explicații, implorări și jurăminte, cad și mă ridic, dar el nu va fi acolo. Uite-l pe tati, strigă Noga și aleargă în întâmpinarea lui, iar eu îmi ridic privirea și îl văd în pragul ușii, înaintând către noi în scaunul cu rotile, cu capul dat pe spate, privind într-o parte, cu fața palidă și ascuțită, părea că devenise prizonierul bătrâneții în timpul acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mizerie, cu secretele lor tenebroase umflându-le pântecele, decât i-aș fi fost lui. Din afară, clădirea noastră pare una ca oricare alta, căminul nostru, nici nu poți bănui cât de diferit este, intru în grabă, Anat îmi iese în întâmpinare dintr-una din camere, ca de obicei, în jeanși și o cămașă albă pe trupul ei slab, părul tăiat cu grijă, încadrându-i fața curată, care mereu arăta de parcă tocmai s-ar fi spălat cu apă rece și săpun, totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
oprim între etaje pentru a ne odihni, picioarele aproape că i s-au îndoit sub propria greutate cu un trosnet ascuțit al încheieturilor, iată că ușa apartamentului nostru se deschide, un balon albastru atârnă de ea, Noga ne iese în întâmpinare cu un balon oranj în mână, o surprinseserăm în timpul pregătirilor pentru un bun-venit festiv, și din pricina mirării dă drumul balonului, care este luat de curent, se ridică și se micșorează, se face cât o portocală, apoi se agață de ramurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
dorite, îmi privesc ceasul, deja este opt și jumătate, începe ședința, iar Hava se uită cu severitate la scaunul meu gol, dar eu mă uit la pașii acestei fete care se apropie de mine, iar inima mea îi iese în întâmpinare, nu este la fel de tânără ca majoritatea fetelor de la noi, mi se pare că ar avea cel puțin douăzeci și cinci de ani, frumos îmbrăcată, cu o rochie scurtă neagră și sandale cu toc asortate, părul îi este roșu, tăiat scurt, aproape ras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
asortate, părul îi este roșu, tăiat scurt, aproape ras, buzele ei cărnoase sunt acoperite de un ruj strălucitor, exact de culoarea părului, ce caută la noi, locul ei nu este aici, vine dintr-o altă lume, iar eu merg în întâmpinarea ei ca și când ne-am cunoaște, o întâlnesc la jumătatea drumului, te pot ajuta cu ceva? Lucrezi aici, nu-i așa, mă întreabă ea imediat, aruncând o privire înspre partea noastră, cu ochii ei blânzi, de căprioară, și eu spun da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
faptului că în cămin au mult mai puțină nevoie de mine, ar fi trebuit să rămân cu ea, oricum ședința s-a terminat, așa că mă gândesc să mă întorc la ea, dar exact în clipa aceea Anat îmi iese în întâmpinare pe scări, de la depărtare arată asemenea unui tânăr îmbătrânit, cu jeanșii strâmți, cu părul cenușiu, scurt. Unde ai fost, întreabă ea, Hava te caută, iar eu oftez, îmi imaginam eu că lucrul acesta nu va fi trecut cu vederea, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Udi pare cum nu se poate mai sănătos, ea așază fetița pe umăr, îmi zâmbește cerându-și iertare, îngrijirea necesită puteri atât de mari, trebuia să mă odihnesc, abia mă mai țineam pe picioare, dar eu îi ies imediat în întâmpinare, toate resentimentele s-au șters, sigur că da, Zohara, nu trebuie să îți ceri scuze, îți mulțumesc atât de mult pentru că ne ajuți, ea îl privește, te simți mai bine, dragul meu? El radiază, da, mult mai bine. Când o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mașină, nici nu ai idee ce nebunie a fost, am urmărit-o pe străzi, nu îmi venea să cred că mi se întâmplă așa ceva. Îl ascult cu ochii închiși, îmi este greu să îl privesc, dar inima mea iese în întâmpinarea lui, mă obișnuisem atât de mult să fiu de partea femeilor, dar se pare că acum granițele se șterseseră, durerea este aceeași, chiar dacă o purtăm în alt mod, acesta este nenorocul tuturor oamenilor, el nu face distincție între bărbat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
sosirea aici sau la naștere. ― Știu ce e EBP-ul, replică Burke. Că doar Compania le fabrică. Dar nu văd de ce le caută. Dacă ar mai fi supraviețuitori i-am fi găsit până acum. Sau ar fi venit ei în întâmpinarea noastră. ― Nu neapărat. Gorman răspunse politicos. În mod oficial, Burke însoțea expediția ca simplu observator însărcinat cu apărarea intereselor financiare ale Companiei și era remunerat și de patronii lui și de Administrația colonială, dar nici un înscris nu preciza extinderea puterilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
simpatizase. Și ce făcea ea aici, la urma urmei? De ce nu se afla ea pe Pământ, fără bani și fără grad, dar în siguranță în micul ei apartament, înconjurată de oameni normali și de Jones. De ce acceptase să meargă în întâmpinarea coșmarurilor sale? Din altruism? Pentru că bănuia de la început care era motivul întreruperii comunicațiilor între Acheron și Pământ? Sau pentru că dorea să recupereze un nenorocit de brevet de ofițer secund? În străfundurile stației de epurare, glasuri frenetice, disperate, se suprapuneau frecvenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
oprească nu departe de centrul zonei de aterizare. Manevra nu era elegantă, dar nu provocă alte stricăciuni în afară de strâmbarea unui lonjeron. Ripley strigă și sintetul se răsuci și-i văzu ieșind împle-ticindu-se din clădirea din spatele său. Lăsă consola, alergă în întâmpinarea lor și trecu brațul pe sub cel al lui Hicks pentru a-l susține. Alergau spre aparat, când Ripley strigă la android: ― Mai avem timp la dispoziție? Vâjâitul îi acoperi în parte răspunsul: ― Mult! Douăzeci și șase de minute. Bishop părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
kilometri înainte de destinație. Ceilalți trei au ajuns până la capătul cursei și au povestit că eu vin pe jos. Țin minte că parcă tot orașul îmi ieșea înainte. Am mers deci pe jos vreo cinci-șase kilometri, și pe șosea veneau în întâmpinarea mea toți prietenii; nu era fanfară, dar era așa, ceva special, ca o primire triumfală... Povestesc asta și ca să vezi că nimeni nu s-a gândit vreodată că patru băiețandri evrei umblând razna pe șosea ar putea avea vreun necaz
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
închipuiți care apar într-o anumită perioadă. Fiecare critic are niște autori ai lui (mai tineri sau deja clasici în viațăă pe care i-a parcurs carte după carte și despre care a scris texte după texte: recenzii, cronici de întâmpinare, studii... Din acest punct de vedere, Dan Lungu este unul dintre scriitorii mei. I-am citit toate cărțile de proză, de la Cheta la flegmă (1999Ă la recentul Sunt o babă comunistă!, și pot deci să-mi sprijin afirmația pe un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
că așa-zisa lume reală, cu „martori oculari“ și „surse“, se transformă în poveste, planurile se confundă, realitatea ia locul ficțiunii și invers, cei trei autori reușind prin numeroase puneri în abis „să enerveze cititorul, să facă deliciile criticii de întâmpinare - și ea, critica (nu-i așa?), tot un fel de frontieră, cu vameșii, grănicerii și traficanții ei“. Romanul devine un fascinant joc cu timpul și cu spațiul, un joc cu măști, o „farsă auctorială“, „o uriașă construcție imaginară, atemporală și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
ani m-a întrebat ce carte vreau să fac și i-am spus că aș vrea să îmi adun articole din anii ’90-2000 și să încerc să realizez o panoramă istorico-literară în stilul meu gazetăresc. Deci să îmbin critica de întâmpinare cu sinteza, să mă las în voia foiletonismului și hedonismului de lectură. Pe de altă parte, am primit și un compliment superb de la Sorin Antohi, care mi-a spus prin ’96-’97: „Bătrâne, tu ești criticul tranziției, ai un talent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
români l-au stârnit în străinătate. La fel ca în film, chiar dacă rezultatul nu poate fi, prin natura lucrurilor, atât de palpabil-spectaculos în momentul de față, literatura română a avut ce să propună, a avut cu ce să vină în întâmpinarea interesului pe care Europa ni l-a arătat în preajma și imediat după integrare. Iar lucrurile nu se opresc la film și literatură. E poate mai puțin cunoscut, dar nu mai puțin demn de luat în seamă succesul pe care îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
oprit, iar curajosul ieșean, coborât de pe bloc, a fost ascultat de către „tovarășa”, din câte rețin, căreia i-a înmânat o nouă scrisoare. Într-un alt oraș, în momentul în care Ceaușescu trecea prin fața fanfarei care cânta solemn obișnuitul marș de întâmpinare, un instrumentist, continuând să cânte, s-a desprins în pas de paradă din formație, s-a oprit în fața înaltului oaspete, l-a salutat militărește, i-a înmânat o scrisoare, după care a făcut stângamprejur și, cu același mers milităresc, a
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
dacă dumnealui îi scapă, mie nu. Dar să lăsăm acestea. De vei voi, cinstește-l, căci după cum îi vezi trupul, așa-i este și inima. Bine ați venit pe frumoasele meleaguri tătărăști! - zise numai zâmbet hanul cel tânăr, ieșind în întâmpinarea lor. — Care e vodă? - șopti Huruzuma, care stătea mai deoparte cu Iovănuț, apucându-l strâns de mână. Pe Iovănuț îl trecu, pe sub sutană, un fior din creștet până-n tălpi. Așa ceva nu mai simțise niciodată. - Uite ăla! șopti el emoționat. Episodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
barabule de-astea, și-apoi s-aștepte ce-o da Domnul. La trei-patru poște de Cetatea de Scaun, pe dealul numit „Strungăreața”, nu departe de locul unde astăzi e o cochetă și meritată Fabrică de azbociment, vestea le ieși în întâmpinare. Drumeții poposiră imediat și ridicară cortul, așezându-se la sfat. După un ceas și mai bine, hotărâră să trimită doi slujitori înainte la Ieși, să vadă dacă zvonul e adevărat, iar dacă el se adeverea, să-ncerce să afle cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
le-a descărcat descărcătorul care fusese Încărcător cinstit, mai ieri, le târâie pe scări, pe calidor, În casă. Mătușa Domnica tropotește pe lângă ea, În jurul ei, Înaintea ei, cu legătura cu demâncare Întoarsă, strânsă la piept. Moșul dă fugile lui de Întâmpinare, cu pălăria stăpânită pe creștet, când mama a și urcat balotul, valiza, apoi, după ce-i spune că asta-i treabă de bărbat, se ia după celălalt bărbat: tata. Tata, de-acum poate să-și dea În voie raitele; nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]