16,963 matches
-
Role, Dissertation zur Erlangung des Grades des Doktors der Philosophie im Fachbereich Sozialwissenschaften der Universität Hamburg, 2005; Hamntan, Michail, The EU's External Relations deficit towards the Middle East, Katholieke Universiteit Leuven, Faculty of Social Sciences, Department of Political Science, Academic Year 2004-2005. În ceea ce privește implicarea autorilor/cercetătorilor români în dezbaterea privind implicarea Uniunii Europene în conflictul israeliano-palestinian am constatat că deși tema centrală (a crizei/lor din Orientul Mijlociu) constituie o temă destul de intens abordată, totuși nu am reușit să identific autori
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
dezvoltarea unor relații de lungă durată, aceste relații constituindu-se în decursul unor perioade lungi de timp (prin intermediul conferințelor, a accesului la canalele media etc.), fundamentul lor reprezentându-l încrederea reciprocă.59 În ultimii ani, diplomația publică a atras atenția academică și a mass-mediei, în special după evenimentele de la 11 septembrie 2001. În contextul globalizării comunicării, diplomația modernă a devenit mult mai complexă datorită, pe de o parte, implicării unor numeroase organizații interguvernamentale și/sau nonguvernamentale, iar pe de altă parte
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
on Preventing Deadly Conflict, Carnegie Corporation of New York, 1997. Fukuyama, Francis, Sfârșitul istoriei, Editura Vremea, București, 1994. Hamntan, Michail, The EU's External Relations deficit towards the Middle East, Katholieke Universiteit Leuven, Faculty of Social Sciences, Departement of Political Science, Academic Year 2004-2005. Hatuqa, Dima, "European Foreign Policy and the Israeli-Palestinian Conflict", Institut Europeen des Hautes Etudes Internationales, Institut Européen des Hautes Études Internationales, Centre Internațional de formation européene, Academic Year 2002-2003. Hobsbowm, Eric, Secolul Extremelor, traducere de Anca Irina Ionescu
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Katholieke Universiteit Leuven, Faculty of Social Sciences, Departement of Political Science, Academic Year 2004-2005. Hatuqa, Dima, "European Foreign Policy and the Israeli-Palestinian Conflict", Institut Europeen des Hautes Etudes Internationales, Institut Européen des Hautes Études Internationales, Centre Internațional de formation européene, Academic Year 2002-2003. Hobsbowm, Eric, Secolul Extremelor, traducere de Anca Irina Ionescu, Editura Lider, București, 1994. Ilinca, Dragoș, O istorie zbuciumata a poporului evreu, Editura Niculescu, București, 1999. Imara, Muhammed, Islamul și celălalt. Cine pe cine recunoaște și cine pe cine
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Role, Dissertation zur Erlangung des Grades des Doktors der Philosophie im Fachbereich Sozialwissenschaften der Universität Hamburg, 2005; Hamntan, Michail, The EU's External Relations deficit towards the Middle East, Katholieke Universiteit Leuven, Faculty of Social Sciences, Department of Political Science, Academic Year 2004-2005. Aș far aș it concerns the implication of Romanian authors/researchers în the debate regarding the implication of the European Union în the Israeli-Palestinian conflict, I have come to the conclusion that, even though the main theme (the
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cărora de facto Germania și-a afișat neutralitatea, deși aceasta a sprijinit constant Israelul; a se vedea în acest sens Hatuqa Dima, European Foreign Policy and the Israeli-Palestinian Conflict, Institut Européen des Hautes Études Internationales, Centre Internațional de formation européene, Academic Year 2002-2003, p. 13. 528 Există puncte de vedere conform cărora Marea Britanie și-a păstrat un anumit grad de neutralitate, însă după alții nu ar fi făcut acest lucru; a se vedea în acest sens Levi Idan, op. cît., pp.
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do? reference=MEMO/09/88&format=HTML. Accesat: 21 februarie 2011. 1118 Michail Hamntan, The EU's External Relations deficit towards the Middle East, Katholieke Universiteit Leuven, Faculty of Social Sciences, Departement of Political Science, Academic Year, 2004-2005, p. 12. 1119 Ibidem. 1120 Pentru mai multe detalii a se vedea Livia Pîslaru, "Politicile Uniunii Europene", în EurActiv.ro, 18 februarie 2008, http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7 CdisplayArticle/articleID 12577/Politicile-Uniunii-Europene.html. Accesat: 16 februarie 2011
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
referă, cu toate nedreptățile sale. O a doua categorie de teorii conștientizează acest context, analizează starea de lucruri și propune soluții pentru rezolvarea nedreptăților acestea sunt teoriile critice (critical theories). În cea mai bună tradiție marxistă, Cox cere abandonarea neutralității academice și implicarea activă a cercetătorilor. Cox provoacă teoriile dominante ale momentului (începutul anilor '80), realismul și liberalismul, și se folosește în acest scop de noțiunea hegemonie a lui Gramsci, aplicând-o domeniului internațional. Realismul epocii nu face decât să constate
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
marxistă, cât și a formelor pe care acestea le au luat când au fost transpuse în practică, este greu de decelat o perspectivă unitară asupra acestui curent teoretic. Cele două planuri se interpun de foarte multe ori, iar detașarea perspectivei academice de evoluția evenimentelor și proceselor din lumea reală riscă să o transforme în speculație. O legătură prea strânsă dintre aceste două puncte de analiză poate genera însă înțelegeri parțiale, circumstanțiale. Simplul fapt că nu există, cel puțin în Relațiile Internaționale
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
fie construite puncte de vedere de natură a le răspunde. Nedreptățile sociale care continuă să existe în lume, la toate nivelurile de analiză, nu justifică lipsa de acțiune în sensul îndreptării lor. Marxismele nu constituie numai o colecție de teorii academice, ci și un plan de schimbare a lumii. Slăbiciunile și forța acestor teorii rezidă tocmai în renunțarea la atitudinea de asistare pasivă la felul în care este structurată lumea și în a accepta provocarea de a încerca îndreptarea ei.
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Introducere Raționalismul s-a conturat ca o linie distinctă de reflecție și cercetare a relațiilor internaționale în mediile academice din Marea Britanie, începând cu anii '60 și continuând, printr-o serie de autori care se consideră descendenți ai acestei tradiții, până astăzi. Înainte de a prezenta pe larg trăsăturile distinctive ale Școlii engleze, modalitatea ei proprie de înțelegere a relațiilor internaționale
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
delimitărilor sărăcește prea mult diversitatea literaturii de specialitate, contopind totul în doar două tradiții: cea realistă și cea idealistă. O a doua precizare necesară pentru fixarea unor repere clare vizează distincția dintre raționalism ca teorie a relațiilor internaționale, specifică spațiului academic al Commonwealth-ului1 sinonim cu Școala engleză a Relațiilor Internaționale și raționalism ca denumire-etichetă dată de autorii contemporani unui grup de teorii care pleacă de la câteva ipoteze comune: raționalitatea actorilor internaționali, utilitatea metodelor pozitiviste pentru explicarea fenomenelor internaționale, posibilitatea unor teorii
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
Internaționale în lumea britanică ține, fără îndoială, de poziția diferită a țărilor Commonwealth-ului, în ierarhia de putere internațională, față de cele două superputeri, mai ales în anii '60-'70. Ea se construiește în același timp peste o tradiție imperială, dar și academică, îndelungată și particulară, cu norme, cutume, practici diplomatice, medii academice, modalități de reflecție sociopolitică și teorii politice consacrate. Pentru autorii proveniți din acest mediu și influențați de această tradiție, lumea relațiilor internaționale era și este în bună măsură diferită de
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
a țărilor Commonwealth-ului, în ierarhia de putere internațională, față de cele două superputeri, mai ales în anii '60-'70. Ea se construiește în același timp peste o tradiție imperială, dar și academică, îndelungată și particulară, cu norme, cutume, practici diplomatice, medii academice, modalități de reflecție sociopolitică și teorii politice consacrate. Pentru autorii proveniți din acest mediu și influențați de această tradiție, lumea relațiilor internaționale era și este în bună măsură diferită de percepția autorilor americani din Relațiile Internaționale în mare parte marcați
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
în relațiile internaționale, independent de autori, ci cu ordonarea axiologică a unor principii, împărtășită de raționalism, în comun cu alte teorii, nu neapărat determinată de realitate. O interpretare reținută de literatura de specialitate și reiterată în special în dezbaterile mediilor academice britanice în anii '90, se referă la scenariile de evoluție a societății internaționale propuse de Hedley Bull, în 1977, spre finalul celei mai importante cărți a sa, The Anarchical Society. Scenariul, preluat în mod predilect și analizat în alte lucrări
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
în memoria istoriei culturale și poli tice românești, un exemplu clasic de reușită în con stituirea unei direcții și în influențarea spațiului public. Prin conferințe („Prelecțiunile populare“), prin reviste (Convorbiri literare), prin influența pe care o exercită în selecția elitei academice și intelectuale, prin implicarea în acțiunea politică și prin opera de guvernare pe care o inspiră, Junimea domină câmpul simbolic și se află în centrul unui sistem sofisticat de producere și de reproducere a capitalului social. În acest mod, în cadrul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Lipsiți de orice control, pierduți în noianul des fă tărilor sociale, acești juni, după ce au risipit cea mai mare parte a capitalului sănătății și delicateții lor morale, se silesc către finalul anilor lor reglementari a câștiga și ei un grad academic oarecare și prin el „pita lui Vodă“ tradițională; iar cei mai înțelepți dintre ei îmbrățișând cariera liberă de avocat, găsesc un mijloc mai lucrativ și mai fecund de a trăi din fondul comun de mizerie socială.<ref id=”1”>Ibidem
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
să promoveze izolarea culturală”57. Un studiu recent al lui Ashutosh Varshney, despre „Conflictul etnic și societatea civilă: India și dincolo de ea”58, lansează câteva întrebări suplimentare: „Tema societății civile și cea a conflictului etnic au constituit obiectul multor cercetări academice, dar nu s-a făcut până acum nici o încercare sistematică de a le pune în legătură [...]. Angajamentul civic între diferite comunități etnice servește oare și la prevenirea conflictului etnic? Din perspectiva conflictului etnic, angajamentul interetnic este cumva diferit de cel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
l-a jucat religia în cultura românească în trecut, ca și de rolul ei potențial în prezent și viitor, istoria și sociologia religioasă, care în trecut au fost privite mai curând ca sateliți ai teologiei, trebuie să renască în calitate de domenii academice 86. Sursele citate anterior fac frecvent referire la importanța aspectului religios: 1) Landes stabilește o legătură între instaurarea dreptului la proprietate în Occident și creștinism 87. 2) Putnam menționează însemnătatea crucială a organizațiilor bazate pe credință pentru viitorul societății americane
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să intru în literatura despre postcomunism. O trecere serioasă în revistă a acestui material ar fi o altă sarcină esențială pentru specialiștii români în istoria recentă 97. în plus, acesta este un domeniu care n-a dus lipsă de activitate academică. Totuși, doresc să menționez aici un efort timpuriu, dar pătrunzător de a dezbate întrebarea lui George Schöpflin, „Care sunt «caracteristicile postcomunismului așa cum au evoluat ele în primii trei sau patru ani de funcționare?»”98. Iată afirmațiile sale, precum și unele reacții
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și cu mii de ani în urmă, trebuie să fie îndeplinită zi de zi și ceas de ceas chiar și numai pentru ca oamenii să poată trăi.” Karl Marx, Friedrich Engels, Ideologia germană... 1. Delimitări teoretice Probabil că puține dintre disciplinele academice, riguroase în teorie și metodă, au dobândit un grad atât de ridicat de popularitate ca istoria în anii regimului politic al lui Nicolae Ceaușescu, popularitate materializată în ceea ce se numește îndeobște „cultură istorică”. Deși în rândurile care urmează mă voi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rândurile care urmează mă voi referi în mod particular la istoriografia românească și la echivalențele date termenului „istorie” în perioada regimului Ceaușescu, nu este mai puțin adevărat că formarea și persistența unor înțelesuri date istoriei nu pot fi atribuite mediului academic românesc; dar contribuțiile românești și îmbogățirea lor au fost diseminate de sistemul educațional etatizat, traduse în limbaj mai accesibil, simplificate și popularizate prin producții artistice (romane, filme, piese de teatru etc.). Mediului academic românesc i se datorează ordonarea/adaptarea sensurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
date istoriei nu pot fi atribuite mediului academic românesc; dar contribuțiile românești și îmbogățirea lor au fost diseminate de sistemul educațional etatizat, traduse în limbaj mai accesibil, simplificate și popularizate prin producții artistice (romane, filme, piese de teatru etc.). Mediului academic românesc i se datorează ordonarea/adaptarea sensurilor istoriei în susținerea radicală a superlativelor legate de excepționalismul național. Nu doar României, ci, în general, țărilor foste comuniste ale Europei Centrale și de Est, le sunt tipice imixtiunea puterii politice și instrumentalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
această polisemie utilizată cu aplomb de cultura istorică sunt responsabili, într-un grad mai înalt, istoricii-funcționari și, într-un grad mai scăzut, chiar și cei cu prestigiu, purtători ai unui conglomerat de teme și subiecte care nu au delimitat cercetarea academică strictă de intruziunea ideologică a regimului. Conglomeratul care a reprezentat „matricea stilistică” generatoare a culturii istorice în anii ’70-’80 este alcătuit din obiectul principal de studiu al istoriei (trecutul omenirii), din concepte și tendințe împrumutate din alte științe socioumane
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
privind încadrarea istoriei în rândul „științelor” sau „artelor” este de dată oarecum recentă, mai precis din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Reflecția sistematică asupra istoriei pentru pătrunderea naturii sale se produce o dată cu imaginarea ei ca disciplină cognitivă academică în acest secol sub amprentele pozitivismului, determinismului economic și istoricismului. Cu mai bine de o jumătate de secol înainte de declanșarea unei adevărate pasiuni în lumea istoricilor și filozofilor de a răspunde la întrebarea privind natura istoriei și încadrarea sa în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]