15,743 matches
-
aproape peste tot în lume, inclusiv în România. Am citit victoria primului președinte american de culoare ca pe o fericită întrupare a idealului multiculturalist american. Obama este sensibil și atent la diferențele de mentalitate, religie, rasă și cultură dintre occidentalii americani/europeni și reprezentanții altor seminții. Este, în fond, o lecție diplomatică despre viitor, în spiritul "noului umanism" (Mircea Eliade) pe care o avem (încă) de învățat și noi, românii. Tot sub semnul reușitei stă și sacrificiul tinerilor moldoveni pentru schimbarea
by NICU GAVRILUŢĂ[Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
autorului. Iași, 30 ianuarie 2010 I. PATOLOGII POLITICE Barack Obama un creștin flexibil și inteligent Barack Obama, omul care a îndrăznit să spere la realizarea visului american, este un credincios. A câștigat alegerile într-un timp în care "95% dintre americani cred în Dumnezeu, peste două treimi aparțin unei Biserici, 37% se consideră creștini devotați și sunt mult mai mulți americani care cred în îngeri decât americani care cred în evoluție". L-au votat milioane de americani care ajung "la concluzia
by NICU GAVRILUŢĂ[Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
îndrăznit să spere la realizarea visului american, este un credincios. A câștigat alegerile într-un timp în care "95% dintre americani cred în Dumnezeu, peste două treimi aparțin unei Biserici, 37% se consideră creștini devotați și sunt mult mai mulți americani care cred în îngeri decât americani care cred în evoluție". L-au votat milioane de americani care ajung "la concluzia că munca, averea, distracțiile lor și faptul că sunt foarte ocupați nu sunt suficiente". Au o reală nevoie de a
by NICU GAVRILUŢĂ[Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
american, este un credincios. A câștigat alegerile într-un timp în care "95% dintre americani cred în Dumnezeu, peste două treimi aparțin unei Biserici, 37% se consideră creștini devotați și sunt mult mai mulți americani care cred în îngeri decât americani care cred în evoluție". L-au votat milioane de americani care ajung "la concluzia că munca, averea, distracțiile lor și faptul că sunt foarte ocupați nu sunt suficiente". Au o reală nevoie de a da un sens spiritual existenței, de
by NICU GAVRILUŢĂ[Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
în care "95% dintre americani cred în Dumnezeu, peste două treimi aparțin unei Biserici, 37% se consideră creștini devotați și sunt mult mai mulți americani care cred în îngeri decât americani care cred în evoluție". L-au votat milioane de americani care ajung "la concluzia că munca, averea, distracțiile lor și faptul că sunt foarte ocupați nu sunt suficiente". Au o reală nevoie de a da un sens spiritual existenței, de a institui un "arc narativ în viețile lor", cum îl
by NICU GAVRILUŢĂ[Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
suficiente". Au o reală nevoie de a da un sens spiritual existenței, de a institui un "arc narativ în viețile lor", cum îl numește Obama. Ei bine, candidatul de culoare a știut să speculeze bine această fecundă vitalitate religioasă a americanilor. El însuși marturisește că este stăpânit de ea. Este botezat în Biserica Trinitariană Unită din Chicago și are convingerea că politica o face sub semnul unei irezistibile chemări a spiritului divin. Aflăm toate acestea din cartea sa din 2006, The
by NICU GAVRILUŢĂ[Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
a bolilor considerate incurabile este trecut sub tăcere de către arhiepiscopul catolic. În interviul dat unui ziar italian, oficialul invocat susținea că drumul spre dezamăgire a lui Obama a fost surprinzător de scurt. Pentru arhiepiscop da, nu însă și pentru majoritatea americanilor. Un sondaj Gallup dat publicității sîmbătă arată că 68% dintre americani sunt de acord cu primele măsuri ale președintelui de culoare. Numai 12% dintre intervievați se opun, iar 21% nu s-au pronunțat. Nici Bill Clinton și nici George W
by NICU GAVRILUŢĂ[Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
În interviul dat unui ziar italian, oficialul invocat susținea că drumul spre dezamăgire a lui Obama a fost surprinzător de scurt. Pentru arhiepiscop da, nu însă și pentru majoritatea americanilor. Un sondaj Gallup dat publicității sîmbătă arată că 68% dintre americani sunt de acord cu primele măsuri ale președintelui de culoare. Numai 12% dintre intervievați se opun, iar 21% nu s-au pronunțat. Nici Bill Clinton și nici George W. Bush n-au avut un start prezidențial așa de bun. Marele
by NICU GAVRILUŢĂ[Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
emigranților din Occident lasă mult de dorit. Prin urmare, pericolul bioterorismului rămâne, teoretic, la fel de mare în România ca și în alte țări ale lumii occidentale. Exemplul țărilor amintite trebuie urmat rapid și de România. Ne dorim să învățăm din exemplul americanilor care au trecut în 11 Septembrie 2001 printr-o veritabilă apocalipsă. Oare vom reuși? Deocamdată, o parte dintre noi părem a fi îngrijorați mai curând de agenții terorismului diabolic, înfiltrați subtil în buletinele și pașapoartele noastre biometrice. Românii specialiști în
by NICU GAVRILUŢĂ[Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
astăzi, drept "sărbătoarea tuturor sfinților". Pe 1 noiembrie se dau pomene din abundență, în special dulciuri, pentru ca sufletele defuncților să se integreze deplin în lumea de dincolo. Sărbătoarea a fost preluată mai apoi prin emigranții irlandezi ai secolului XIX de către americani. De aici s-a globalizat în toată lumea. Ruptă din context și golită de semnificațiile ei metafizice, sărbătoarea celtică/irlandeză a întoarcerii morților pe pământ este acum desăvârșit exploatată comercial și mediatic. O regăsim și în România anului 2009 în varii
by NICU GAVRILUŢĂ[Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Moscovei. În respectul acelor vremuri, trebuie să recunoaștem că generația autorului rândurilor de față a trait mult timp cu o imagine favorabilă despre acest personaj puternic, opozant al lui Stalin, dar nu un dușman al socialismului, prieten de conjunctură cu americanii și englezii, partizan fervent al „naționalismului iugoslav”. Nu-l înțelegeam deloc, chiar îl condamnam categoric pe Gh. GheorghiuDej, pentru nesăbuita lui campanie anti-titoistă. După 1989, în ciuda frământărilor care au condus la dezmembrarea Iugoslaviei, sau poate tocmai de aceea, judecățile despre
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pot și trebuie să existe”. Autorul îi avertizează pe conducătorii de la Belgrad că este o iluzie încercarea de pendulare între cele două sisteme socialpolitice. Aceasta nu reprezintă decât o versiune a teoriei „celei de-a treia forțe internaționale”, inventată de americani și de socialiștii de dreapta, „cu scopul de a sparge unitatea de luptă a frontului păcii și democrației”. Preferând să-și construiască socialismul fără sprijinul Uniunii Sovietice și al celorlalte state socialiste, liderii iugoslavi „au ales implicit drumul care duce
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a activității partidului respectiv, hotărându-se intensificarea luptei împotriva oricăror tendințe nesănătoase, ce ar putea genera greșeli asemănătoare celor ivite în Partidul Comunist Iugoslav”. Interesantă poziția Partidului Comunist din S.U.A., care ia atitudine contra „trădării” liderilor iugoslavi. Până și la americani, suține autorul, „unde își are reședința statul major al lagărului imperialist, forțele ce luptă pentru pace recunosc ca bază existenței lor este prietenia și colaborarea cu Uniunea Sovietică, a cărei înrâurire se simte din ce in ce mai mult în rândurile popoarelor iubitoare de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fost învinsă „devierea de dreapta și cea naționalistă” din conducerea Partidului Muncitoresc Polonez. În articolul „Sdrobirea agenturii lui Tito din Ungaria”, Mathias Rakosi, secretar general al Partidului celor ce muncesc din Ungaria, ne oferă amănunte cu privire la „operațiunea X”, planificată de americani pentru „pătrunderea agenților lor în organele de conducere ale partidelor comuniste din țările de democrație populară”. Rolul principal în cadrul acesteia îl avea „bandă de trădători, spioni și agenți ai Gestapoului, care prin înșelăciune au pus mâna pe putere în Iugoslavia
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Belgrad, cu deosebire în Peninsula Balcanică. Implicarea de partea „monarhofasciștilor” greci este privită ca un autentic act de trădare, pentru care vor da socoteală în fața „proletariatului universal”. La O.N.U. delegația iugoslavă formată din Kardelj, Djilas și Bebler, „spioni americani patentați”, a găsit potrivit să se solidarizeze cu „calomniile colonizatorilor angloamericani, ale negustorilor de sclavi din Africa de Sud și ale compradorilor chinezi”. Din ordinul „imperialiștilor străini”, Tito „a început distrugerea Partidului Comunist Iugoslav și a înfăptuit această distrugere”. Penezici, unul dintre
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
obiectivele care interesează cel mai mult. O dovadă elocventa a subordonării economice față de capitalul american este prezentă pe teritoriul iugoslav a unui mare număr de „consilieri specialiști”. Se adaugă „importul cultural”, vizibil în cinematografie și presa. Autorul consideră că „monopoliștii americani au pus mâna pe economia Iugoslaviei nu pentru a da, ci pentru a jefui”. Dând dovadă de multă prudență, ei îl tratează pe Tito la fel ca pe Franco, acordându-i susținere „atât cât cred că e necesar pentru a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
o federație de state balcanice, care să intre sub influența lor, transformând zona într-o bază de atac împotriva Uniunii Sovietice. Deși după „eliberarea Iugoslaviei de către armata sovietică” s-au creat toate condițiile pentru răsturnarea „vechii orânduiri”, la „ordinul imperialiștilor americani”, Partidul Comunist Iugoslav a fost practic dizolvat în organizația de masă intitulată Frontul Popular, „în care rolul principal îl jucau organizațiile, partidele și elementele micii burghezii.” Sar fi trecut la o represiune cruntă, „Tito și bandă să torturând și asasinând
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în cinematografele de la Belgrad au rulat filmele: „Căutarea îndrăgostiților morți”, „Iubita mea Clementina”, „O noapte în Casablanca”, „Eternă Eva”, „Ademenitoarea din New-York”, „Trezirea vrăjitoarei roșii”, „Cele trei vieți ale unei femei”, „Aventurile lui Tarzan la New-York” s. a. Acaparând cinematograful iugoslavilor, americanii ar fi reușit să pătrundă și în studiourile lor, dirijându-le firava producție. Spre exemplu, în filmul „Tinerețe nemuritoare” sunt prezentați că organizatori ai acțiunii de rezistență din timpul războiului „elementele burgheze.” Mai mult, în filmul „Poporul acesta va trăi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și oamenii săi de încredere, între care I. Pârvu, C. Constantinescu, St. Cincă, St. Piscureanu și alții declanșează contraofensiva la acțiunea autorităților. Locul de întâlnire al nemulțumiților era „cooperativa” satului, unde primarul le vorbea sătenilor despre un „proiectat război între americani și sârbi, pe de o parte, si U.R.S.S. și România, pe de altă parte.” Practic era „pentru prima oară când un țăran (gorjean - n.n. G.N.) vorbește de o alianță sârboamericană îndreptată împotriva U.R.S.S. și a unuia din supușii
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
R.S.S. și a unuia din supușii săi fideli, România”. Cea mai plauzibilă explicație este că Gr. Bratu știa de la ginerele său, sublocotenentul St. Gh. Cincă, despre disidenta lui Tito. El își atenționează auditoriul că țara noastră va fi bombardata de americani, procedându-se la înlăturarea regimului comunist. O altă manifestare depistată în documentarea noastră datează din 2 iulie 1950, cănd Gh. Șasa, reprezentând Comitetului pentru Răspândirea Științei și Culturii din București, a ținut la Târgu-Jiu conferință „Clica lui Tito, agentura a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
din Bavaria, au sosit din Iugoslavia 225 de foști ofițeri ai regimului nazist care au fost amnistiați de I.B. Tito. La Munchen s-ar fi zvonit că liderul iugoslav „a pus în libertate pe acesti criminali de război la cererea americanilor, care vor să-și asigure cât mai multe cadre de conducere ale armatei germane, la a cărei reînființare puterile imperialiste au pășit în Germania”. Concluzia pe care o avansează articolul este că „Tito ajuta acum pe stăpânii lui imperialiști la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ca in Grecia și Turcia”. În baza acordului semnat la Brioni, Tito „s-a obligat că la cererea stăpânilor săi, imperialiștii, să pună forțele armate ale Iugoslaviei la dispoziția așa numitului comitet militar al blocului atlantic”. Materialul mai considera că americanii sunt interesați de această țară nu numai datorită bogatelor sale resurse, dar și pentru poziția strategică de adevărat „cap de pod” la granițele Albaniei, Bulgariei, României și Ungariei. Pentru a-și îndeplini obiectivele, susține articolul, Tito ordona, paralel cu măsuri
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
se ieși cu bine din situația complexă și tensionată de atunci. Într-o conferință de presă, Tito precizează că din cauze „moralopolitice” nu poate adera oficial la N.A.T.O. Este pregătit să facă însă tot posibilul pentru ai ajuta pe americani, „trimițând soldați iugoslavi oriunde i-ar cere stăpânii săi”. A dezvăluit, de asemenea, ca o delegație a guvernului de la Belgrad se află în S.U.A. pentru a trata, între altele, problema trimiterii în Iugoslavia a unei „misiuni militare de instructaj”. Aceste
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
unei uzine de mașini agricole și a unei fabrici de bunuri de consum. Tot acum s-ar fi declarat împotriva oricăror înțelegeri între marile puteri „repetând cunoscutele calomnii împotriva Uniunii Sovietice și a țărilor de democrație populară”. Atenția pe care americanii o acordă întăririi capacității militare iugoslave este ilustrata de atitudinea generalului Lawton Collins, susținătorul trimiterii la Belgrad a unui grup de consilieri militari, pentru a face operaționale capacitățile de luptă achiziționate. Schimbări condamnabile, conform presei gorjene, se produc în țara
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mâini străine, ceea ce automat implică adaptarea legislației la noile realități. Prin prevederile sale, noul document fundamental ar lichidă deja efectuatul act al naționalizării, de inspirație sovietică. Cu titlu de exemplu, minele din regiunile Bor și Mejițe ar fi ajuns la americani, ca și producția de automobile și derivate chimice. În Parlament „în locul aleșilor națiunii se află călâii fasciști”, s-au pierdut drepturile la asociere, a întrunirilor și manifestațiilor, au fost lichidate libertatea presei, inviolabilitatea personală și a domiciliului, s-a procedat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]