11,678 matches
-
lăptărie, o moară sistematică, iar în 1902 o fabrică de vată și pansamente. Este primul care a introdus în Vechiul Regat cultura bumbacului și a orezului. Moșiile sale se întindeau pe terenuri vaste: la Buftea avea 225 ha de teren arabil și 225 ha de pădure; în județul Olt, la Știrbey, avea 325 ha teren arabil, 2.500 ha pădure și 45 ha vie; la Plugari, în Iași avea 5.800 ha teren arabil; la Plopii-Slăvești din Teleorman deținea 345 ha
Barbu A. Știrbey () [Corola-website/Science/299702_a_301031]
-
care a introdus în Vechiul Regat cultura bumbacului și a orezului. Moșiile sale se întindeau pe terenuri vaste: la Buftea avea 225 ha de teren arabil și 225 ha de pădure; în județul Olt, la Știrbey, avea 325 ha teren arabil, 2.500 ha pădure și 45 ha vie; la Plugari, în Iași avea 5.800 ha teren arabil; la Plopii-Slăvești din Teleorman deținea 345 ha teren arabil. De asemenea, era președintele unor consilii de administratie ale unor mari bănci, societăți
Barbu A. Știrbey () [Corola-website/Science/299702_a_301031]
-
la Buftea avea 225 ha de teren arabil și 225 ha de pădure; în județul Olt, la Știrbey, avea 325 ha teren arabil, 2.500 ha pădure și 45 ha vie; la Plugari, în Iași avea 5.800 ha teren arabil; la Plopii-Slăvești din Teleorman deținea 345 ha teren arabil. De asemenea, era președintele unor consilii de administratie ale unor mari bănci, societăți și uzine: Steaua Română, Uzinele Reșita, Titan-Nădrag-Călan, Astra, Societatea Generală de Asigurări din București, Societatea Franco-Română de Materiale
Barbu A. Știrbey () [Corola-website/Science/299702_a_301031]
-
225 ha de pădure; în județul Olt, la Știrbey, avea 325 ha teren arabil, 2.500 ha pădure și 45 ha vie; la Plugari, în Iași avea 5.800 ha teren arabil; la Plopii-Slăvești din Teleorman deținea 345 ha teren arabil. De asemenea, era președintele unor consilii de administratie ale unor mari bănci, societăți și uzine: Steaua Română, Uzinele Reșita, Titan-Nădrag-Călan, Astra, Societatea Generală de Asigurări din București, Societatea Franco-Română de Materiale de Drum de Fier și altele. Prin urmare, Știrbey
Barbu A. Știrbey () [Corola-website/Science/299702_a_301031]
-
dintre care terenuri agricole - 1491 ha (76,5% sunt terenuri cu destinație agricolă), vii - 51 ha, livezi - 15 ha, pășuni - 137 ha, păduri - 111 ha, iazuri - 74 ha. Cea mai mare parte din terenurile cu destinație agricolă o ocupă pământul arabil - 1.491 ha. Suprafață terenului intravilan este de 458 ha, iar a terenurilor destinate industriei - 70,6 ha. Fondul acvatic al orașului este format de 2 lacuri cu o suprafață de 74 ha. Suprafață fondului silvic este de 107,7
Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/299703_a_301032]
-
de sud-est a bazinului Dornelor, pe cursul mijlociu al Bistriței. Din punct de vedere teritorial, localitatea are următorii vecini: Relieful predominant al localității îl constituie munții, ce acoperă 85% din teritoriu, 12% fiind zonă de deal și doar 3% teren arabil. Altitudinea variază între 1.500 metri și 1.700 metri spre limita superioară păduroasă. Cea mai înaltă cotă este în Munții Călimani (2.100 metri), ce se află în afara zonei Broștenilor. Orașul este străbătut de la un capăt la altul de
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
este o localitate cu un potențial turistic ridicat, care ar putea contribui la dezvoltarea orașului și a zonei, în cazul în care ar fi valorificat. Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 6.011 hectare, din care: suprafață arabilă 253 hectare, pășuni 3.115 hectare, fânețe 2.638 hectare, livezi 5 hectare. Efectivele de animale existente în oraș sunt reprezentate de: 1.600 capete bovine, 749 capete porcine, 4.022 capete ovine și peste 13.000 păsări. Rețeaua de
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
fost ele definite în studiile de specialitate și în legislația în vigoare: „Studiul fondului funciar al României”, elaborat de I.G.F.C.O.T. București în 1983 și Legea Nr. 18/1991 privind fondul funciar. Gruparea terenurilor în clase după pretabilitatea la arabil s-a realizat luându-se în considerare natura și intensitatea factorilor limitativi ai producției agricole dintre care unii sunt legați direct de sol cum ar fi: textura, sărăturarea, panta, etc. Pe teritoriul orașului Liteni există următoarele tipuri principalele de soluri
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
aceeași paralelă cu orașul german Augsburg) și 27°20′09″ longitudine estică. Comuna are suprafața totală de 34,46 km², dintre care vatra satului ocupă 3,3 km²; pădurile - 1,53 km²; iazurile - 1,65 km²; pășunile, livezile și terenurile arabile - 28 km². Comuna se învecinează la nord cu regiunea Cernăuți din Ucraina, fiind amplasată într-o zonă de silvostepă, în nord-estul Podișului Basarabiei de Nord (altitudinea maximală pe teritoriul comunei este de 292 m - dealul Kalinovski, situat la confluența hotarelor
Hădărăuți, Ocnița () [Corola-website/Science/299274_a_300603]
-
activități ce se desfășoară în teritoriu și anume: exploatarea și prelucrarea lemnului, exploatarea și valorificarea produselor de balastieră, exploatarea produselor de sondă, creșterea animalelor, turismul. Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 3.060 hectare, din care: suprafață arabilă 560 hectare, pășuni 1.285 hectare, fânețe 1.210 hectare, livezi 5 hectare. Pădurile și terenurile cu vegetație forestieră ocupă o suprafață de 5.351 hectare. Efectivele de animale existente în localitate sunt reprezentate din: 2.081 capete bovine, 1
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
satul Bulboaca. La 1 ianuarie 1926 Nicolaevca Nouă își schimbă denumirea în Anenii Noi iar Nicolaevca Veche în Anenii Vechi. În 1940 nemții au plecat în Germania, lăsînd 106 gospodării cu 120 de case frumoase și 1713 ha de pămînt arabil. În 1965 localității i s-a acordat statutul de orășel. În 1969 avea 6.500 de locuitori. Această creștere a populației se datorește apariției mai multor întreprinderi industriale și instituții social-culturale, dar și faptului că în componența orășelului intrau și
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
1989, în cadrul cooperativei existau 25 de secții de prestări servicii. După Revoluție, în comună s-au înființat peste 100 de SRL-uri. Terenurile comunei se împart în: - Teren agricol: total: 7725 de hectare - Fond forestier: 3538 de hectare Terenul agricol arabil este cultivat cu porumb, cartofi, grâu, orz, ovăz, legume, trifoi și lucernă, dar cerealele care se cultivă în Moisei nu ajung pentru hrana întregii populații nici măcar 3 luni pe an. Pomicultura este o altă ocupație de bază, la care se
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
orașul Berbesti(35 Km) 4. RESURSE NATURALE 4.1 Resurse de teren • Evidență cadastrala - stadiul realizării Circa 5 % din teritoriul localității are realizat cadastrul • Evoluția fondului funciar al orașului-comunei Folosință terenului 1948 (ha) 1989(ha) 2000 (ha) 2007 (ha) 1. Arabil 340 320 2. Pășuni naturale (fânețe+pășune) 6215 6231 3. Livezi (pomi) 640 640 4. Pădure 8133 8133 5. Curți și clădiri 104 106 6. Alte terenuri 327 329 Total 15759 15759 • Structura fondului funciar după proprietari (anul 2007 ) Grupe
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
localitate (ha) % Proprietate publică (ha) Proprietate publică a statului (ha) Proprietate publică a UAT (ha) Județeană(ha) Orășenească-comunală (ha) Proprietate privată (ha) Proprietate privată a UAT (ha) Proprietate privată a persoanelor fizice (ha) Proprietate cooperatista (ha) Proprietate obșteasca (ha) Terenuri arabile 320 320 320 Pășuni 4492 3153 1275 1878 1339 Fânețe 1739 1739 6 1733 Livezi 640 640 Terenuri agricole total 7191 5852 1281 4571 1339 Păduri și alte terenuri forestiere 8133 4500 4500 448 198 250 3185 Terenuri cu ape
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
are un relief de depresiune, înconjurată de dealuri cu altitudini medii de 400-500 m, cel mai înalt dintre ele fiind dealul Melcilor. Alte dealuri sunt Urușag, Gârbău, Cetatea Fetei, Sănăslau ș.a. Suprafață comunei este compusă din 1.877 ha teren arabil, 1.406 ha pășuni, 846 ha livezi, 1.207 ha păduri, 111 ha tufărișuri, ape și stuf 68 ha, teren neproductiv 145 ha, drumuri 122 ha și construcții 292 ha . Climă este una de deal și podiș, cu o temperatură
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
Anio Novus, de 87 km. A înfruntat problema aprovizionării cu grâne și furia mulțimii înfometate în for, fiind salvat de garda imperială. A inițiat două prociecte uriașe de inginerie civilă: a drenat lacul Fucine pentru a obține mai mult pământ arabil, a oferit de muncă la 30 000 de bărbați, timp de 11 ani și a construit un nou port cu apă adâncă, Portus, la gură de vărsare a Tibrului, lângă Ostia, pentru că grânele să fie aduse mai repede când anterior
Claudius () [Corola-website/Science/299856_a_301185]
-
invadat Anglia din nou pe la mijlocul secolului al VI-lea. Ei erau conduși de lideri militari și s-au stabilit pe țărmul de est. Se crede că aceștia au cucerit prin luptă teritorii spre vest, în susul Tamisei, în căutare de teren arabil, ocupând câmpiile și lăsând terenurile deluroase nepotrivite a agriculturii bretonilor celtici. Cercetările sugerează că Anglia celtă a suferit o formă de epurare etnică în unele părți ale țării din partea invadatorilor anglo-saxoni, în unma retragerii romane din secolul al V-lea
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
Potențialul energetic este astăzi de aproximativ 15.700 km, iar liniar 2.800kw/km. În memoria sătenilor se păstrează încă vie hidoasa stihie a inundațiilor din 1970, când apele au depășit albia majoră provocând distrugerea unor însemnate suprafețe din terenurile arabile. Alunecările de teren constituie fenomene frecvente în perioada ploilor de primăvară și toamnă. S-au înregistrat ani când apele râului Rebra prin revărsare, datorită viiturilor din ploile torențiale au inundat zone provocând eroziuni de mal. Locuitorii satului Rebra se aprovizionează
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
a satului Rebra se caracterizează prin funcțiuni mixte în raport cu activitatea ce se desfășoară : Funcțiunea localității o constitue agricultura reprezentată prin creșterea animalelor și a suprafețelor agricole strict necesare. Structura fondului funciar de suprafețe de folosință Teren agricol : 2307 50,40% Arabil 503 Pasuni 782 Fanete 1022 Padure 1658 36,20% Alte suprafete 616 13,40% Total 4581 100% Se constată că agricultura ocupă peste 50% din totalul fondului funciar, ceea ce caracterizează funcțiunea dominantă a locuitorilor din această zonă și care asigură
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
agricultura ocupă peste 50% din totalul fondului funciar, ceea ce caracterizează funcțiunea dominantă a locuitorilor din această zonă și care asigură posibilitățile de existență, dacă luăm în considerare ponderea suprafețelor ocupate de fânețe și pășuni ( circa 80%) din terenul agricol. Terenul arabil este cultivat în mare măsură de cartofi, porumb, grâu și legume de grădină. Suprafețele de pășuni și fânețe sunt folosite de către populația care este integrată în agricultură pentru creșterea animalelor. La ora actuală potrivit ultimului recensământ al animalelor locuitorii satului
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
prezența firmelor din Ungaria este mult mai mare decât în alte regiuni ale României. O ramură tradițională în economia Ținutului Secuiesc reprezintă agricultura. Terenul agricol al județului Harghita cuprinde 406,4 mii hectare, din care 92,7 mii ha teren arabil, revenind în medie circa 1,15 ha pe cap de locuitor. Pajiștile naturale ocupă 312,3 mii ha, asigurând condiții deosebit de favorabile creșterii animalelor, sector preponderent în formarea veniturilor populației. În ceea ce privește structura culturilor, există o diferențiere între zonele din județ
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
creșterii animalelor, sector preponderent în formarea veniturilor populației. În ceea ce privește structura culturilor, există o diferențiere între zonele din județ. În zona Odorheiu Secuiesc și Cristuru Secuiesc, cu climă mai blândă, cerealele păioase și porumbul ocupă cea mai mare parte a suprafețelor arabile, alături de legume, sfeclă de zahăr, in pentru fuior și cartofi. În zonele Ciucului, Gheorgheni și Toplița, culturile de păioase (grâul de toamnă, orzoaica, ovăzul) și cartoful ocupă locul principal în asolament, urmate de in pentru fuior și sfeclă de zahăr
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
km2. Clima este tropical musonică. Vremea este rece și umedă iarna, cald și ploios din primăvară până în vară, cald și soare, toamna. Altitudinea minimă este Marea Chinei de Sud - 0 m; altitudinea maximă este Tai Mo Shan - 958 m. Terenul arabil reprezintă 5.05%, culturile permanente sunt 1,01%, altele: 93.94% În prezent, Hong Kong are o populație de 7150000. Principalele grupuri etnice sunt: chinezi 95%; filipinezi 1.6%; indonezieni 1.3%; alți 2.1%. Religia principală este Budismul combinat cu
Hong Kong () [Corola-website/Science/298777_a_300106]
-
canioane. Cu excepția acestora din urmă, caracterul general al reliefului este puțin contrastat, cu forme rotunjite de o eroziune relativ uniformă, datorata atât slabei pluviometrii, cât și geologiei, în care domină sedimentele recente orizontale . Resursele naturale sunt : lignitul, fosforitele, ghipsul, terenul arabil. Clima Republicii Moldova este temperat continentală. Verile sunt lungi și călduroase cu temperaturi medii de peste 20 °C, iernile sunt sărace în precipitații iar în ianuarie temperatura medie este în jur de -4 °C. Cantitatea de precipitații căzute variază drastic, perioadele de
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
în calitate de administrator al terenurilor domeniului proprietate publică a statului din zona Voluntari (fosta Fermă Roșia), MApN a efectuat două schimburi de terenuri cu George Becali, suprafața totală cedată acestuia în urma celor două schimburi fiind de 28,89 hectare de teren arabil intravilan, schimburi ce au avut drept consecință prejudicierea statului român cu suma totală de 892.758 de dolari. În același dosar, fostul ministru al apărării Victor Babiuc și fostul șef al Statului Major General Dumitru Cioflină au primit câte doi
George Becali () [Corola-website/Science/298811_a_300140]