13,806 matches
-
Școala din Atena (1510‑1511) din Stanza della Segnatura, la Expulzarea lui Heliodorus (1512) și Elibera‑ rea sfântului Petru (1513) din Stanza d’Eliodoro, Raffaelo a creat un lexicon de personaje, limbaj corporal prin mișcări, aranjamente spațiale, efecte de lumină, armonii coloristice și narațiuni dramatice care vor servi ca punct de referință pentru viitorii artiști. Moștenirea lăsată de Raffaelo numit și Prințul pictorilor i‑a oferit artistului o poziție și o aură care a rezistat secole de‑a rândul și au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
nu ar mai exista în lucru (adică ar aparține doar conceptului neîntrupat deci adevărului, nu și frumosului). În general de multe ori suntem înclinați să credem că o operă de artă trebu‑ ie admirată în sine contemplându‑i unitatea și armonia, unicitatea și coerența într‑un cuvânt, desăvârșirea pe care o etalează. Într‑adevăr opera ne încântă mai ales prin modul în care își asumă deplinătatea, o caută și o revendică drept lege a sa esențială instituind‑o în cele din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
o esențială eliberare a spiritului uman, reflectată printr-o emancipare progresivă a culorii, estomparea contururilor și a perspectivei lineare. Printr-o perfectă empatie, Claude Debussy va explora frumusețea sunetului în sine prin abordarea acordului ca entitate de sine stătătoare, emancipând armonia de sub dominația liniei melodice și creând astfel concepția de armonie non-funcțională. În acest sens, un aspect emblematic al stilului debussyist îl va constitui înlocuirea sistemului armonico funcțional cu această nouă concepție, conform căreia fiecărui agregat armonic i se atribuie un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
progresivă a culorii, estomparea contururilor și a perspectivei lineare. Printr-o perfectă empatie, Claude Debussy va explora frumusețea sunetului în sine prin abordarea acordului ca entitate de sine stătătoare, emancipând armonia de sub dominația liniei melodice și creând astfel concepția de armonie non-funcțională. În acest sens, un aspect emblematic al stilului debussyist îl va constitui înlocuirea sistemului armonico funcțional cu această nouă concepție, conform căreia fiecărui agregat armonic i se atribuie un sens expresiv particular, investit cu o culoare sonoră distinctă. Astfel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o impresie atemporală. În muzica debussyistă, impresia de vag derivă, la nivel conceptual, din proiectarea unor viziuni aparținând, adesea, lumii fantastice (La danse de Puck, Ondine, La Fille aux cheveux de lin), iar în planul mijloacelor de limbaj, din evitarea armoniei cadențiale, utilizarea construcțiilor asimetrice (care nu se supun unor traiectorii deductibile) sau explorarea spațiului spectral al armonicelor cu asocierea unei subtile combinări între efectele celor două pedale. Un exemplu elocvent de ambiguitate sonoră, îl oferă preludiul Voiles, cu utilizarea scării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
A - măsurile 1 - 30; B - măsurile 31 - 56; Av - măsurile 57 - 65; coda cu elemente tematice aparținând secțiunii centrale măsurile 66 - 76). Analiza minuțioasă operată de către Roy Howat pe baza construcției formale a acestei lucrări atrage atenția asupra existenței unei armonii a proporțiilor aparținând secțiunilor delimitate de cele două climax-uri dinamice. El demonstrează modalitatea în care plasarea strategică a acestora generează crearea unui arc simetric ce divide întregul discurs în secțiuni, ale căror dimensiuni stabilesc un echilibru perfect al proporțiilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în vedere, cu prioritate, evitarea mixării blocurilor acordice înlănțuite în plan orizontal, intenționându-se în mod exclusiv combinarea „verticală” a diferitelor suprapuneri de structuri armonice (diatonic și cromatic). În cea de-a patra măsură, pedala de rezonanță va urmări menținerea armoniei de cu septimă mare, care se prelungește de pe timpul al II-lea până la cea de-a doua jumătate a timpului al IV-lea, din acel moment fiind necesară marcarea cu efecte diferențiate a înlănțuirii cadențiale. Aceasta din urmă avansează spre
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
să alunece spre o adevărată violență acustică, amplificând în mod semnificativ impactul emotiv resimțit de auditor. Dar, imaginea acelei monumentalități copleșitoare se estompează curând într-o evanescență ce conduce până la dispariția definitivă (pp, più pp și ppp). Menținerea prelungită a armoniilor proiectate în finalul acestei secțiuni () este posibilă cu aportul vital al pedalei de rezonanță, care reactivează efectul o dată cu începutul fiecărei măsuri. Înlănțuirea prin terțe ascendente a acordurilor majore din debutul secțiunii finale conduce la o stabilizare provizorie pe armonia de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a armoniilor proiectate în finalul acestei secțiuni () este posibilă cu aportul vital al pedalei de rezonanță, care reactivează efectul o dată cu începutul fiecărei măsuri. Înlănțuirea prin terțe ascendente a acordurilor majore din debutul secțiunii finale conduce la o stabilizare provizorie pe armonia de mi major, dobândind o luminozitate sporită prin proiecția acesteia în registrul acut. Coda aduce imaginea destrămării progresive a materialului tematic principal (motivul cromatic), a cărui țesătură inițial aglomerată (acorduri masive de 7 sunete) este supusă ulterior unei desubstanțializări progresive
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
deosebit de important în contextul interpretării acestei muzici, prin excelență axată pe explorarea detaliului. Ultimul schimb al pedalei de rezonanță activat pe acordul în f al măsurii 29, precum și asocierea acestuia cu folosirea surdinei pe parcursul următoarelor două măsuri, expunând rezonanța aceleiași armonii de vor facilita crearea unui amplu efect de ecou, cu accepțiuni profunde la nivelul imaginii conceptuale. Astfel, proiecția acestuia în finalul preludiului ne apare ca un gest de adâncă venerație ce răzbate peste veacuri, adresându-se unei culturi de o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
insistentă se impune ca element unificator pe parcursul întregului discurs al preludiului. La nivel conceptual, acesta descrie o afinitate simbolică elocventă cu imaginea impasibilă a peisajului marin supus evocării. Factorul armonic îndeplinește o funcție decisivă în contextul circumscrierii secțiunilor constitutive. Astfel, armonia preludiului ce gravitează aproape în întregime într-o zonă exclusiv hexatonală se va juxtapune configurației pentatonice a părții intermediare, determinând o structură formală tripartită: A (măsurile 1 - 41), B (măsurile 42 - 47), Av (măsurile 48 64). La nivel interpretativ, indicația
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fizică și psihică ce se impune cu necesitate datorită tensiunii acumulate pe parcursul mișcării giratorii a ostinato-ului introductiv. Fragmentul abundă în structuri intervalice sau acordice tratate autonom datorită succedării lor în lanțuri mixturale, fapt ce aparține acelui nou concept de „armonie melodică” intens promovată de scriitura debussyistă (mixturile acordice din plan superior se suprapun celor intervalice ale cvintelor perfecte din registrul grav). Finalul secțiunii mediane afirmă o nouă ipostază a motivului tematic principal reeditat în spațiul altor două scări pentatonice (sol
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a senzațiilor. De altfel, semnificația versului Sunetele și parfumurile plutesc în aerul înserării face aluzie la o stare psihică cunoscută sub numele de sinestezie, ce desemnează contopirea simțurilor într-o senzație unică. Mobilitatea tempo-ului, ambiguitatea structurii metrice și senzualitatea armoniilor reprezintă opțiuni de limbaj ce imprimă acea mișcare în spirală sau de amețire a simțurilor, sens aferent cuvântului tournent. În pofida tonalității de la major, aspectul armonic al acestei incantații tulburătoare oferă o remarcabilă bogăție de agregate armonice asociată unei „alchimii” melodice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fa#), pentru a-și afla apoi detensionarea la cvarta perfectă descendentă (do#). Dar, deși acest ultim sunet reprezintă terța acordului de la major, aportul pedalei de rezonanță îl va mixa într-un efect comun cu acordul de anterior, rezultând astfel o armonie de cluster ca metaforă a momentului de relaxare sau de fuziune a simțurilor. De altfel, frecventa reiterare a cvartei perfecte descendente, pe parcursul întregului preludiu, conduce la investirea acesteia cu semnificații profunde la nivelul viziunii conceptuale. Cel de-al doilea material
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
datorită fondului sensibil pe care muzica îl deține prin excelență. Planul armonic prezintă o evidentă focalizare asupra celor două bicordii re-mi și mi-fa, integrate în mod succesiv unor multiple structuri armonice, care oferă proba conceptului de polifuncționalitate sau armonie polivalentă. Configurația supraetajată a scriiturii, cu cele trei evoluții contrapunctice, ce îndeplinesc funcții diferite la nivelul ansamblului, se distinge încă din debutul preludiului: motivul ostinato al „pașilor”, cu o puternică încărcătură psihologică; melodia, o melopee tânguitoare cu un evident caracter
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Ceea ce se distinge ca particularitate la nivelul limbajului debussyist reprezintă o concepție proprie de tratare a spațiului modal. Astfel, impunerea unui element al scării pentatonice ca „centru gravitațional” este asimilat ca un fenomen sonor înrudit celui manifestat cu prioritate în armonia tonal-funcțională. În mod adițional, formula clasică de armonizare în acorduri, precum și prezența constantă a cadențelor în finalul articulațiilor tematice ale acestui preludiu accentuează corespondența ce se stabilește în raport cu sfera tonalității. Debutul preludiului aduce în prim-plan articulația primei structuri pentatonic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
previne asupra unei eventuale tendințe de trenare a tempo-ului, fapt ce ar denatura imaginea sonoră concepută într-o atitudine interpretativă ce vizează menținerea nealterată a fluidității de discurs. Secțiunea finală a preludiului proiectează expresia pentatonică a introducerii pe o armonie prelungită a acordului de subdominantă a tonalității de . Menținerea acordului larg spațiat într-o suprapunere de rezonanță cu articulația pentatonică marchează momentul decisiv al incidenței dintre cele două spații armonice distincte tonal și modal, bazele traseului oscilatoriu parcurs de evoluția
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
își află sursa inspirației sale într-una din străvechile legende bretone ce povestește despre istoria orașului Ys. Înecată de ape în urma blestemului abătut asupra locuitorilor, catedrala acestuia nu mai poate fi văzută decât o singură dată, la răsăritul soarelui. Fuziunea armoniilor disonante, sunetele risipite în intervalele largi din cadrul acordurilor proiectează dimensiunea nemărginită a apelor ce se confundă cu orizontul, metaforă a Nesfârșirii ce își află sensul într-un trecut memorial. În pofida asocierilor vizuale de o mare forță sugestivă, încărcătura spirituală resimțită
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evoluției sonore. Ideea tematică repetată cu pregnanță apare reproiectată în multiplele fațete ale unei permanente metamorfozări, care operează, în mod exclusiv, la nivelul fondului sonor general. Astfel, într-un spațiu sonor în care juxtapunerile de culori se produc în planul armoniei, dinamicii, timbrului sau registrelor, aspectul stabil al entității tematice, elementul invariabil al discursului, va îndeplini un rol definitoriu în echilibrarea ansamblului. Tema preludiului desfășoară o succesiune acordică ce înlănțuie trisonuri majore, minore și micșorate în stare directă. Acestea afirmă un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
parțială a efectului). Predominanța dinamicii reduse (più pp, pp, p) în care evoluează sonoritățile difuze ale preludiului va determina folosirea constantă a pedalei de surdină. Prezența poliacordurilor introductive este o mărturie elocventă care argumentează o dată în plus concepția debussystă de armonie non funcțională, în care sonoritățile acordice sunt tratate ca entități autonome, private de orice funcție ce ar putea-o îndeplini în contextul unei construcții retorice sau dialectice. Tema apare expusă în registrul mediu (zonă neutră ce ilustrează calitatea ambiguă și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
amplificarea semnificativă a dinamicii ( p - cresc - f ). Punctul culminant al structurii formale evoluează prin rezonanța aceluiași interval de secundă mică, prezentă în dubla sa ipostază - orizontală și verticală. În plan superior, arpegiul amplu ce străbate spațiul a patru octave desfășoară armonia unui acord cu septimă mare (intervalul complementar). Aceasta din urmă se suprapune, de asemenea, la interval de secundă mică cu armonia planului inferior, care arpegiază sunetele unui acord de cvintocvartă. Ultimul acord al măsurii care atinge pragul maxim de dinamică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în dubla sa ipostază - orizontală și verticală. În plan superior, arpegiul amplu ce străbate spațiul a patru octave desfășoară armonia unui acord cu septimă mare (intervalul complementar). Aceasta din urmă se suprapune, de asemenea, la interval de secundă mică cu armonia planului inferior, care arpegiază sunetele unui acord de cvintocvartă. Ultimul acord al măsurii care atinge pragul maxim de dinamică al preludiului ( f ) va trebui interpretat cu energia și incisivitatea unui atac martellato (sacadat, cu sunete puternice). Rezonanțele astfel create ne
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Cea de-a treia secțiune a preludiului se încheie cu expresia motivului secund prezent în același registru grav și armonizat în plan superior de un acord cu rezonanțe diatonice (pentru prima dată, pe parcursul acestui preludiu, se poate auzi sonoritatea unei armonii tonale). Ortografierea enarmonică simultană a acordului cu rol de pedală armonică ar putea fi tradusă ca un joc spiritual, proiectat de aceeași concepție duală ce a dominat, de altfel, întreg limbajul sonor al acestor pagini. Această modalitate de scriere este
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
distorsionate a materialului tematic secund, care învăluie într-o ceață deasă și unicul simbol al imaginii de distilare sonoră ce-l îndeplinise acesta în viziunea preludiului. Astfel, ultimul ecou al motivului secund apare cufundat în ambiguitatea sonoră a rezonanțelor unei armonii difuze, în care intervalul de secundă mică se distinge cu pregnanța deja consacrată. Și apoi, se așterne tăcerea peste toată suflarea (Presque plus rien - aproape mai nimic) unei lumi ce amorțește vlăguită sub povara crudă a resemnării. Pedala hipnotică a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acorduri introductive oferă exemple concludente ale acestei abundențe sonore derivate din sfera tonalității. Geniul debussyst știe să afle calea evadării pentru emanațiile inovatoare ale spiritului său, ce vin de această dată să estompeze, dar nu să contrazică cu desăvîrșire principiile armoniei funcționale. Astfel, debutul motivului tematic principal afirmă acordurile subdominantei majore și relativei (fa# major și mi major) cu septimă mică și nonă mică, la care se adaugă sexta mare conținută în planul inferior al discursului. Aspectul subtil care elimină posibilitatea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]