12,392 matches
-
8 km) • Scoreni (18.8 km) Despre Tătărești, pentru prima dată se pomenește într-un hrisov al lui Petru Rareș, în 1528. „Cu milă lui Dumnezeu, noi, Petru voievod domn al țării Moldovei, precum au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri ai Moldovei Ana față Șăndrii, nepoata lui Martin și de a ei bună voe, de nimi silită, nici asuprita și au vîndut a sa dreapta ocina și uric a moșului ei Martin și din ispisoc ci l-a avut
Tătărești, Strășeni () [Corola-website/Science/305881_a_307210]
-
Tătărăștilor, iară dinspre alte părți, după vechiul hotar, până unde s-au hrănit din vechiu. Și spre aceasta este credința însuși domniei meli de mai sus numit, Petru Voievod și credința a pre iubit fiiului nostru Bogdan și credința tuturor boierilor noștri ai Moldaviei, a mări și a mici.” Grigorie Bogzovici din Huși, 7036 (1528) Mart,1. După A. Sava. Documente privitoare la târgul și ținutul Lapușniei, p. 3-4. Arhiva Națională a Moldovei. Se poate de crezut ca Tătăreștii au pornit
Tătărești, Strășeni () [Corola-website/Science/305881_a_307210]
-
amenințau să se prăbușească. Cele patru poduri au intrat în reparații: podul de la Șerban-Vodă în 1793, podul de la Gorgani în 1794, podul de la Cotroceni în 1794, podul de la mănăstirea Sf.Ioan în 1795 . După inundația din 1814, pentru protejarea orașului, boierii hotărăsc „să se facă zăgaz țapăn umplut cu pămînt înalt de șase palme domnești și lat de doi stînjeni”. Suma necesară pentru această lucrare împreună cu terminarea șanțurilor de-a lungul Dîmboviței începute de pe vremea lui Alexandru Ipsilant se ridică la
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
Bîcului - "aproape de fundul Bâcului" "În dos" - deal. "Pădurea Amvrosii" - Probabil de origine antroponimică, Pădurea lui Amvrosie. "Valea Alecsii" - Probabil de origine antroponimică, în spațiul românesc fiind cunoscute denumiri similare, precum Izvoru Alecsii. "Pădurea Kazimir" - Origine antroponimică, posibil provenind de la numele boierului Petru Kazimir, care la 1860 avea în proprietate moșia Mileștii din vecinătate. "Dealul Poștei" - drumul pe care în trecut se aducea poșta în sat din Vălcineț. "Suvaca" - (pădure) posibil de la SUVÁC, suvace, #s. n.# Sulă lungă de metal sau de lemn
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
era fiul lui popa Iuga. A deținut următoarele dregătorii: Grămatic 25 decembrie 1422 ; logofăt și pisar (scrie și hrisoave) 30 ianuarie 1425 - 30 mai 1443; logofăt 29 noiembrie 1443 - 30 iunie 1456 (cu întreruperi). Fiind unul din cei mai reprezentativi boieri ai vremii sale, a fost trimis de boierii moldoveni cu primul haraci la sultan în primăvara anului 1456, după ce primise un înscris că nu va fi tras la răspundere pentru aceasta. La venirea ca domn al lui Ștefan cel Mare
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
dregătorii: Grămatic 25 decembrie 1422 ; logofăt și pisar (scrie și hrisoave) 30 ianuarie 1425 - 30 mai 1443; logofăt 29 noiembrie 1443 - 30 iunie 1456 (cu întreruperi). Fiind unul din cei mai reprezentativi boieri ai vremii sale, a fost trimis de boierii moldoveni cu primul haraci la sultan în primăvara anului 1456, după ce primise un înscris că nu va fi tras la răspundere pentru aceasta. La venirea ca domn al lui Ștefan cel Mare, a plecat în Polonia, de unde a refuzat să
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
confirme această supoziție. Prisaca și seliștea este vândută contra 80 de zloți de către un grup de persoane, care le dețineau în devălmășie, logofătului Tăutul. Cu siguranță este vorba de Marele logofăt Ion Tăutul (d. 1511), care se afla în fruntea boierilor țării pe timpul lui Ștefan cel Mare. A fost singurul boier care a ocupat vreme de 35 de ani aceeași dregătorie. A îndeplinit numeroase solii: a fost trimis de Ștefan cel Mare să ceară regelui polon să se retragă din Moldova
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
de zloți de către un grup de persoane, care le dețineau în devălmășie, logofătului Tăutul. Cu siguranță este vorba de Marele logofăt Ion Tăutul (d. 1511), care se afla în fruntea boierilor țării pe timpul lui Ștefan cel Mare. A fost singurul boier care a ocupat vreme de 35 de ani aceeași dregătorie. A îndeplinit numeroase solii: a fost trimis de Ștefan cel Mare să ceară regelui polon să se retragă din Moldova, fiind închis la Liov în 1497; sol din nou la
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
fost trimis de Ștefan cel Mare să ceară regelui polon să se retragă din Moldova, fiind închis la Liov în 1497; sol din nou la poloni pentru încheierea păcii (1499) și la turci, fiind după, părerea lui Ion Neculce primul boier care a băut cafea; trimis de Bogdan al III-lea să ducă birul la Poartă la 1504, când se spune că sultanul, de bucurie că i se închinase Moldova, i-a dăruit lui banii aduși; sol în Polonia la 1506
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
1,09 ha) semănat/cultivat: grâu - 6/60 chile (1 chilă = 4,57 hectolitri), secară - 5/50 chile, orz - 2/180 chile, porumb - 4/180 chile. Ovăz și mei nu se cultivau. În anul 1827 noul proprietar al moșiei Temeleuți, boierul Ioan Borcar, zidește în sat Biserica cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, în formă de cruce. Informațiile pentru 1 ianuarie 1843 arată că satul Temeleuți era locuit doar de țărani în număr de 182 de suflete, și aparținea unui oarecare Giurgiu
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
reușit să-l impună într-o serie de țări europene la acea vreme. Potrivit mărturiilor epocii, această construcție a fost una dintre cele mai arătoase din Bucureștii primului sfert al secolului al XIX-lea. La început, clădirea i-a aparținut boierului Filip Lenș, vornic, mare vistiernic și logofăt al dreptății, pentru ca după moartea lui să se instaleze aici o unitate militară, apoi "Ministerul de război". În anul 1886 edificiul a devenit proprietatea unui politician al vremii, Gună Vernescu, la solicitarea căruia
Casa Vernescu () [Corola-website/Science/305911_a_307240]
-
Gigi Becali a cumpărat cu 1.000.000 de euro jumătate din drepturile privind revendicarea „Casa Vernescu", de la doamna Aspasia Dumitrescu, în vârstă de 73 de ani, care pretindea că este unica moștenitoare a primilor proprietari ai imobilului, fiind strănepoata boierilor Ion Vernescu - decedat la 24 septembrie 1883 - și a lui George (Gheorghe) Vernescu, decedat la 3 iulie 1900 și care, în anul 2001 înregistrase la Comisia pentru aplicarea Legii privind imobilele naționalizate din cadrul Primăriei Municipiului București un dosar de restituire
Casa Vernescu () [Corola-website/Science/305911_a_307240]
-
1900 și care, în anul 2001 înregistrase la Comisia pentru aplicarea Legii privind imobilele naționalizate din cadrul Primăriei Municipiului București un dosar de restituire în natură a „Casei Vernescu". Simultan cu acțiunea Aspasiei Dumitrescu, alți cinci posibili moștenitori ai celor doi boieri Vernescu au depus la Primăria Capitalei cereri de revendicare a imobilului. În martie 2010, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a respins toate notificările, atât ale lui Gigi Becali și ale Aspasiei Dumitrescu, cât și ale celorlalți cinci posibili moștenitori, deoarece casa
Casa Vernescu () [Corola-website/Science/305911_a_307240]
-
I a încercat să câștge simpatia noilor supuși prin asigurarea unor condiții de dezvoltare autonome a provinciei, în scurtă vreme s-a trecut la reorganizarea Basarabiei ca gubernie, populația fiind supusă politicii de rusificare (vezi istoria moldovenismului). Imediat după anexare, boierii locali, conduși de prințul moldovean Scarlat Sturdza (devenit guvernator) și de Gavriil Bănulescu-Bodoni, Mitropolit al Chișinăului și Hotinului, au semnat o petiție pentru auto-guvernare și crearea unui guvern civil, bazat pe legile moldovenești tradiționale, oficial recunoscut în 1818. Atât româna
Tratatul de la București (1812) () [Corola-website/Science/305936_a_307265]
-
se află moșia satului Heciul Nou, sat cu frumoase tradiții seculare. De aici, de la Heciul Nou au venit, pe rând, mai multe familii care și-au înjghebat în scurt timp mici gospodării pe teritoriul liber ce aparținea la acea oră boierului Tudor Marinescu, născut și el la Heciul Nou. Printre primii locuitori ai satului se numără familiile Marza, Breazu, Velenciuc, Pătrașcu , oameni hărnici, cuminți și buni gospodari. În anii următori s-au mai stabilit cu traiul și alți heceni-Țaranu, Hobjila, Oboroc
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
au prezentat dovezi concludente. 1 iulie 1716. Satul Hristici e pomenit ca fiind un hotar cu locul domnesc al târgului Soroca. 1772-1773. Hristicii se aflau în Ocolul Nistrului de Sus al ținutului Soroca. Cel mai mare proprietar de pămînt era boierul Isacescul. 31 de case de locuit, 2 fețe bisericești, 27 de moldoveni liberi, 2 văduve (Moldova în epoca feudalismului, 1837, Chișinău, 1975, vol. II, p. I, pag. 164). 1774. Moșie răzeșească. 54 de case, 54 de breslași, 1 preot, 1
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
pridvorul ce înconjoară pronaosul și o parte din naos. De-a lungul timpurilor, datorită deselor prigoane ale păgânilor asupra țării noastre, Mănăstirea Tismana a suferit mai multe distrugeri și transformări, multe refaceri și donații din partea voievozilor Basarabi și a unor boieri înstăriți, mănăstirea fiind ctitorie voievodală și un puternic loc strategic. În 1520 voievodul Neagoe Basarab a acoperit biserica cu plumb; în 1541 domnitorul Radu Paisie a făcut chenarele și ușile bisericii mari; Matei Basarab a făcut biserica mică a spitalului
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
Dumnezeu, noi Io Radul voevod, dom al țării Moldovii facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi, citindu-se că domnia mea am dat și am întărit credinciosului și cinstitului nostru boier, jupan Ianachie postelnic, dreptile lui ocine și cumpărături, din dreptele lui direse: satul Stolniceni pe gîrla și satul Scumpia care este în ținutul Iași, care acest sat i-a fost cumpărătura de la Păscălina cheaghina lui Lupul Stoici logofăt și de la
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
și părți de ocine să le fie lor dispre toate părțile după vechile lor hotare, pe unde din veac au fost folosite. Iar la aceasta este credința domniei noastre, a mai sus scrisului noi Io Radu Mîhnea voievod și credința boierilor noștri: Dumitrașco Ștefan logofăt, Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condica pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab de Neamț, Malcoci pîrcălab de Român, Miron Barnovsche hatma, Trefan postelnic, Simion gheuca spătar, Curt Celebi paharnic, Neculai stolnic, Hrize vestier, Mihăilă Furtună
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
adopte o politică antiotomana,trimitand solii la principele transilvan Sigismund Bathory și în Polonia. În această perioadă pentru a atrage de partea sa boierimea locală a vîndut mai multe pămînturi cu satele recent formate pentru că locuitorii acestora să lucreze pămînturile boierilor de divan pentru că acestea să-i fie fideli lui. La fel în anul 1592 vinde și satul Cucueații. În toamna lui 1592, Moldova este atacată din două direcții:2000 de osteni intra dinspre răsărit în țară conduși de căpitanul Sibrik
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
utilitate căci domnitorul fusese prins și dus la turci. Petru Cazacul este ucis la 25 octombrie, prin strangulare Satul Cucueți este pomenit într-un document ce datează din secolul XVIII, la 20 iunie 1742 cînd domnitorul Moldovei Constantin Mavrocordat da boierilor și mănăstirilor în baza hotărîrii de obște “cărți de stăpînire pentru moșiile lor”. În acestă perioadă domnitorul da carte egumenului Damian de la mănăstirea Sf. Sava pentru moșia Cucueții de pește Prut. Alt document atestă satul în anul 1757 la 12
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
din județul Iași: două sate Răsăpeni și Izvoare din alte moșii Miclăușeni, Bocșa și Cucueți, lea primit prin moștenire de la maicăsa, iar Chipercenii i-a luat că zestre. Pentru origine a prezentat un raport cu iscălitura Mitropolitului Moldovei și a Boierilor Divanului, întărit cu pecetea Domnitorului Alexandru Moruzi în 1805 cu privire la moșia Cucueți în care se vorbește despre mama sa și rangul tatălui său. În anul 1839 este înscris în partea I a cărții nobilimii. Într-un dosar sub nr. 601
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
în Cucueți 1144 deseatine de pămînt. Acest pămînt era dat în arendă, în urma licitației desfășurate în or. Chișinău, penru ce arendatorul trebuia să achite o sumă băneasca mănăstirii. În lucrările lui Dimitrie Cantemir este stipulat scris că orice domn sau boier care înzește o mănăstirea zidita de dînsul din averea egală cu partea fiecărui copil al său, și avînd teamă ca apoi să nu fie stricată mănăstirea o închină Locurilor Sfinte din Orient, si pe urma cei din urmă puneau obligații
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
nu da de bănuit autorităților otomane, agenții eteriști se angajau învățători în orașele și satele bulgărești. Revoluționarii bulgari erau mai apropiați concepției de emancipare socială a lui Tudor Vladimirescu, care i-a determinat pe țărani să se răscoale împotriva abuzurilor boierilor, decât de panelenismul ( doctrină politică preconizând unirea tuturor populațiilor elenice într-un singur stat ) lui Alexandru Ipsilanti, căruia îi plăcea să poarte denumirea de protector al statului. Dacă a existat o luptă de emancipare socială, putem spune că a existat
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
de locuitori. Cartierul Ghencea își are numele de la mahalaua Ghencea, apărută pentru prima dată pe o hartă în anul 1852, pe harta realizată de către maiorul A. Borroczyn. O altă ipoteză ar fi ca numele cartierului provine de fapt de la neamul boierilor Burnăzești, care au ctitorit Biserica Ghencea în anul 1820. Totusi, se pare că în timpul domniei fanariote au apărut detașamentele de arnauți, alcătuite din mercenari de origine sârbă, greacă sau albaneză. Acești mercenari arnauți din alaiul domnesc aveau un comandat numit
Ghencea () [Corola-website/Science/303440_a_304769]