11,413 matches
-
acestuia fă?? de abjec? îi ?? răni rom�ni. Iorga (cu capacitatea lui de evocare) �? i �nchipuia c? poate Bellegarde ? i?a g? sit moartea al? turi de un ?? ran rom�n din Bucovina �nrolat cu for? a �n armata austro? ungar? 207. P? cat c? nu ? i?a putut dep?? i na? ionalismul că s??? i dea seama de umanismul lui Bellegarde care? i motiva �ng? duin? a; Bellegarde a fost promotorul antina? ionalei �Misiuni austriece� ? i �? i �ndeplinea datoria de cre? țin a? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? renun? e la demnitatea na? ional? 114. Prin? ul Carol nu a contribuit deloc la alinarea durerii ? i umilin? ei p? rin? ilor s? i. Ghid�ndu? se dup? firea să, ? i?a p? r? sit ? ara �n suferin?? ? i, �mbr? cat �ntr? o uniform? de ofi? er rus, a plecat la Odessa cu dansatoarea Zizi Lambrino că s? se c? s?toreasc? cu aceasta. Dup? acest gest pripit, a fost arestat ? i, drept pedeaps? , exilat p�n? �n toamn? la M? n?știrea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia era de partea �nving? torilor; ?i se află �n fă? a perspectivei uluitoare a Rom�niei Mari. �n acest timp, genera? ia această a tran? eelor credea �n democra? ie, �n drepturi egale pentru minorit?? i ? i �ntr? un viitor mai bun. Ce p? cat c? aceast? credin?? d?ț? toare de via?? pe care ei o aduseser? din v�ltoarea s�ngeroas? a r? zboiului avea s? aib? o via?? at�ț de scurt?! Cea mai mare parte din ace? ți oameni nu voiau s? se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga nu au dus la nici un rezultat 37. Iorga l? a atacat imediat pe Mihalache �n �Neamul rom�nesc�, numindu? l �Caius Gracchus de la Topoloveni�. Dar cel mai important obstacol �n calea acestei fuziuni benefice era un motiv personal: ură ne�mp? cat? a lui Iorga fă?? de Stere. Se referea la acestă, numindu? l �odiosul�, �cel mai detestabil dintre oameni�38. Conflictul dintre personalitatea să ? i cea a lui Stere, un sus? în? tor de mult? vreme cunoscut al drepturilor ?? rănilor, a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un obstacol care trebuie s? fie �nv? luit ? i evitat. Constitu? ia ? i votul universal vor deveni totu? i �n ultim? instan?? un obstacol de netrecut. Principalul sprijin al �sistemului liberal� erau Coroană, birocra? ia ? i poli? ia (at�ț cea �mbr? cat? �n uniform? , c�ț ? i temută Siguran??; plus vechiul sprijin al liberalilor, marile b? nci, presa lor ? i mă? ina de partid liberal?. �n 1926 (imit�nd Legea Acerbo din Italia), liberalii au introdus un sistem potrivit c? ruia partidul care primea 40%
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? iunii. Binecunoscută politic? de a crea urgent ? i cu orice pre? o burghezie stabil?. Dar, din cauza mării noastre grabe, n? am acceptat procesul lent ? i i? am �nlocuit pe cet?? eni cu ni? te nemernici�106. Cuvinte profetice: ce p? cat c? , dup? un deceniu, cea mai mare parte a partizanilor declară? i ai lui Goga vor proveni din r�ndul acestor elemente. Aici trebuie c? utate r? d?cinile fenomenului (at�ț de adecvat denumit de c? tre Armein Heinen) �Noul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
t�i) nu poate fi explicat doar prin antisemitism. El trebuie s? fie considerat că o izbucnire protestatar? vulcanic? �mpotriva �sistemului liberal�. �Noul na? ionalism� consideră practicile liberale ? i �sistemul� bazat pe ele drept o imens? ipocrizie. Codreanu l? a �mpu? cat mortal pe brutalul ? ef al Poli? iei de la Ia? i, Manciu, pentru ca, dup? aceea, s? fie achitat de c? tre un juriu. Iorga spumega de indignare 116. �n fond, nu trebuie s?? i consider? m pe membrii unui juriu drept ni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era �entuziast cum numai un student poate fi�. Regimul lui Horthy l? a condamnat pe J�szy �n contumacie. �Guvernul maghiar � aceast? ? leaht? pompoas? � a ordonat arestarea ? i �ntemni? area profesorului J�szi�, comenta Iorga, ad? ug�nd c? singurul p? cat al acestuia fusese acela de a?? i exercita dreptul la libertate academic?. �Ce noroc pe profesorul J�szi�, continuă Iorga, �c? tr? ie? te �ntr? o ? ar? (Statele Unite) unde doar muncă cinstit? este respectat? ? i unde ? i?a g? sit o p
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
erau inflexibili �n privin? a idealurilor lor. Maniu era la fel de neclintit �n credin? a sa �n democra? ie ? i moralitate cre? țin? că ? i Iorga �n s? m?n? torismul s? u. Am�ndoi erau patrio? i rom�ni ? i na? ionali? ți. Ce p? cat pentru Rom�nia c? ace? ți doi oameni nu au putut g? și o platform? comun?! Ceva �i deosebea totu? i: Iorga era din fire un lupt? tor, pe c�nd Maniu era �nclinat mai mult spre resemnare ? i pasivitate. Iuliu Maniu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eamul rom�nesc� al lui Iorga nu a f? cut nici m? car o men? iune asupra crizei. Na? ionalismul s? u cultural (că ? i cel al lui De Gaulle) acorda pu? în? aten? ie realit?? ilor economice. Mare p? cat, pentru c? Depresiunea avea s? fie cea care va afecta �n cea mai mare m? sur? viitorul premierat al lui Iorga. Declan? area Depresiunii poate fi considerat? drept o linie de demarca? ie �n perioadă interbelic?. Prima jum? țațe a �armisti? iului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lor cu dragostea lui s? m?n? torist?! Majoritatea acestor rom�ni tr? iau �ntr? o s? r? cie chinuitoare, suport�nd zilnic umilin? ele inerente acesteia. Un ?? ran din satele acelea, p?? ind pe c�mp �n urma boului sau a cat�rului s? u din zori p�n?? n amurg pentru mai nimic, aleg�ndu? se doar cu b? legar, ? i toate acestea �n mijlocul abuzurilor inerente traiului la cheremul mo? ierilor, consideră plecarea �n Statele Unite ? i ? ansa de a munci pentru un salariu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ace? ți rom�ni s??? i p? r? seasc? satele natale. Statuia Libert?? îi l? a impresionat profund pe Iorga. V?z�nd? o din dep? rtare, spunea c? �porunce? te cu un gest imperial de m�ntuire; e impresionant? �. P? cat c? Iorga nu a traversat niciodat? că s? se uite mai de aproape, s? citeasc? poezia Emmei Lazarus ? i s? mediteze asupra sensului ei! Dac? ar fi f? cut? o, ar fi ar? tat mai mult? �n? elegere fă?? de acei rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ghi? it Albania, Iorga a fost foarte nefericit. Atunci c�nd a scris Scurt? istorie a slavilor r? s?riteni: Rusia ? i Polonia (Bucure? ți, 1919), Iorga s? a temut, ca de obicei, c? oamenii nu o vor cîți. Ar fi p? cat dac? n?au f? cut? o. Lucrarea această merge p�n? la r? d?cinile controversei polonoruse, explic�nd c? , de? i ru? îi ? i polonezii apar? ineau aceluia? i neam, drumurile lor s? au desp? r? it atunci c�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cel mai corupt cap �ncoronat din Europa secolului al XX-lea. Nici un alt rege nu a abuzat cu at�ta lips? de scrupule de devotamentul sincer al poporului s? u cum a f? cut? o el. Cel? lalt p? cat capital al ?? rîi, violen? a, era r? spunsul Legiunii la corup? ia lui Carol, a? a c? s?rmana ? ar? s?a pomenit prins? �ntre aceste dou? nenorociri. Peste c�teva zile, Prin? ul Carol va deveni Regele Carol ÎI al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
continuă, explic�nd c? , odat? cu tradi? ia parlamentar? , Rom�nia adoptase toat? mo? tenirea revolu? iei burgheze de la 1789, f? r? s? aib? �ns? o burghezie. Ad? uga: �Via? a noastr? politic? trebuie s? pl? teasc? pentru acest p? cat originar al minciunilor, iar acest p? cat originar �nglobeaz? toate sferele vie? îi (noastre) publice, cultura, civiliza? ia, economia na? ional? , totul sem? n�nd cu un cadru distorsionat care nu corespunde esen? ialului, con? inutului adev? rurilor ce vin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia parlamentar? , Rom�nia adoptase toat? mo? tenirea revolu? iei burgheze de la 1789, f? r? s? aib? �ns? o burghezie. Ad? uga: �Via? a noastr? politic? trebuie s? pl? teasc? pentru acest p? cat originar al minciunilor, iar acest p? cat originar �nglobeaz? toate sferele vie? îi (noastre) publice, cultura, civiliza? ia, economia na? ional? , totul sem? n�nd cu un cadru distorsionat care nu corespunde esen? ialului, con? inutului adev? rurilor ce vin din trecutul �ndep? rtat, din ad�ncul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tea l�ng? Vera, șo? ia fiului s? u Mircea, de cealalt? parte fiind Mircea. Maniu a luat o felie de portocal? ? i, din gre? eal? , a preș? raț sare pe ea �n loc de zah? r; c�nd a mu? cat din ea, se zice c? , Maniu ar fi spus: �Iat? c? m? am pedepsit singur�. Maniu este un iezuit, un ipocrit�, comenta Iorga 17. Iorga abuză aproape zilnic de unele detalii ale biografiei lui Maniu �n �Neamul rom�nesc� ? i �n alte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia cuv�ntul, dar nu declarase �ntrunirea ilegal?. ?i o mul? ime de bie? i ?? răni simpli umpluser? p�n? la refuz curtea bisericii. Dintr? o dat? , un murmur s? �n? l?? din mijlocul mul? imii. Un b? rbat negricios ? i chipe? �mbr? cat �ntr? un costum popular rom�nesc alb a intrat �n curte c? lare pe un cal alb. S?a oprit l�ng? mine ? i n? am v? zut nimic monstruos sau r? u la el. Dimpotriv? , z�mbetul lui copil? ros ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
formă �ac? iunii directe�. Evreii erau atacă? i at�ț la Ia? i c�ț ? i �n alte p? r? i. Prefectul de poli? ie al Ia? ului, Manciu, a apelat la mijloace brutale că s? st? vileasc? aceste atacuri. A fost �mpu? cat de Codreanu, care organizase ? i un complot de largi propor? îi pentru asasinarea tuturor liderilor evrei etc. etc. Ajun? i �n fă? a instan? ei de judecat? , Codreanu ? i tovar?? îi s? i au fost entuziast achita? i de c? tre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
toate semnele antisemitismului f? r? rasismul lui Hitler. �n viziunea lor alb? negru, membrii Legiunii prosl? veau na? iunea rom�n? ? i istoria ei bimilenar?. Karl Marx prefigurase o societate �n afară na? iunii, Albert Einstein pulverizase timpul, iar Sigmund Freud disculpase p? catul apel�nd la subcon? tient, a? a �nc�ț nu este de mirare c? ace? tia �i obsedau pe cei de felul lui Codreanu sau Mo? a! Evreii trebuiau deci s? devin? r? ul absolut. Li se atribuiau calit?? i satanice de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
produs al Primului R? zboi Mondial, st? tea cu ochii pe Statele Unite. �nc? din 1934 a luat m? suri �mpotriva st�ngi? tilor din cadrul partidului s? u �n a? a?zisă �Epurare s�ngeroas? �. �Generalul Schleicher�, comenta Iorga, �a fost �mpu? cat�. �C�? iva dintre prietenii apropia? i (ai c? pitanului Roehm)�, continuă el, �au fost g? și? i �n compania unor tineri de moravuri aparte�� Iorga nu putea rezista s? nu fac? un calambur pe seama literaturii simboliste pe care o ură at�ț de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Cei aproximativ 1.700.000 de unguri din Transilvania nici m? car nu se pref? ceau c? accept? administra? ia majorit?? îi rom�ne. S? arunc? m o privire asupra formidabilei minorit?? i maghiare, cea mai mare ? i mai de ne�mp? cat din Rom�nia Mare. �nainte de Primul R? zboi Mondial, ungurii din Ungaria Mare se considerau drept �na? iune de stat� (�llamnemzet). De? i ungurii permiteau na? ionalit?? ilor folosirea limbii materne �n casele lor, la ? coal? , la tribunal ? i �n administra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga explica această prin faptul c? adolescentul rom�n al acelui timp nu ra? iona. �n Rom�nia, care avea prin 1937 mult prea mul? i �m�ntuitori�, adolescentul se arunc? cu capul �nainte, �ucide, este ucis sau sf�r? e?te �n �nchisoare�. P? cat de el ? i de Rom�nia, pe care acest tineret �o iube? te, dar nu ? ție cum s? iubeasc? �. �Chiar dac? tinerilor nu le place�, ad? uga Iorga, �guvernul va urma o politic? str? în? �. Nu este de mirare c? Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Rom�nia au plecat ca voluntari liderii legionari I. Mo? a ? i V. Martin. C�teva luni mai ț�rziu, �n ianuarie 1937, au c? zut am�ndoi �n �mprejurimile Madridului. �n ciuda ostilit?? îi sale fă?? de Legiune, Iorga a fost mi? cat de �cei doi tineri eroi�, care �au l? sat �n urm? politică murdar? ? i au plecat acolo unde oamenii �? i riscau zilnic via? a pentru ideile �n care credeau�16. Nu numai Iorga a fost mi? cat. Atunci c�nd au fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se for? eaz? m�na. �ncep�nd cu ziua de 7 februarie, el ? i?a ini? iat ministrul de Interne, C? linescu, asupra planurilor sale. Moment �n care C? linescu a p? r? sit r�ndurile Partidului Na? ional ?? r? nesc, �mpro? cat cu insulte de c? tre Mihalache. Iorga a fost ? i el ini? iat pe 8 februarie. Iar la 10 februarie 1938, regele a anun? at la �Radio Rom�nia� cu vocea să pl? cut? , c?: ��n timpuri grele, doar metodele eroice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]