11,545 matches
-
la realitatea de zi cu zi din România - cu bune și rele”". Deși afirma că "Bună, ce faci?" nu se poate compara cu comediile romantice americane, Iulia Blaga scria că acest film poate reprezenta un început de diversificare necesară în cinematografia românească care ar trebui încurajat. În opinia Ilenei Bîrsan, filmul lui Alexandru Maftei este „doar o zglobie pauză de publicitate”, „o încercare firavă de a face din cinema un prilej de sărbătoare”. Producătorii au încercat să realizeze o alternativă la
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
Bună, ce faci?" este un film cu personaje artificiale, fără niciun simț al realității. Scenariul este catalogat drept „schematic și monoton”, iar despre personaje se afirmă că au fost schițate în tușe comune. Concluzia Ilenei Bîrsan este următoarea: "„Cu o cinematografie solară și în culori asortate, cu o mizanscenă șlefuită și dichisită, regizorul Maftei face un film foarte demonstrativ și decorativ, dar a cărui poveste și ale cărui personaje sunt extrem de artificiale, nicidecum atinse de magie, așa cum poate că și-au
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
nr. 1268/1996, la data de 02.12.1996 Regia autonomă „Studioul cinematografic Sahia-Film” , din subordinea Secretariatului General al Guvernului, a fost transformată în societate comercială. Sahia-Film funcționează din 2003 în subordinea Ministerului Culturii, prin transfer de la Centrul Național al Cinematografiei. Până în 2005 a fost condus de Ioan Cărmăzan, după care a studioul a fost preluat de Marius Cătălin Iurașcu. În anul 2006, toată arhiva a trecut la Arhiva Națională de Filme. Din 30 aprilie 2014 Studioul Cinematografic Sahia Film SA
Sahia Film () [Corola-website/Science/322792_a_324121]
-
harta este proiectată pe un strat inferior, harta fiind viyibila numai după key-ere. Bineînțeles ca dacă prezentatorul poartă aceeași culoare cu ecranul, hainele sale vor dispărea și va rămâne numai un capul cu palmele. Keying-ul mai este folosit și în cinematografie, contribuind la crearea fundalurilor spectaculoase din filme precum 300 sau Avatar. Cel mai cunoscut și des utilizat program este After Effects de la Adobe, mai sunt folosite și Motion cu Shake de la Apple sau Eyeon Fusionde la Eyeon Software. Există mai
Keying () [Corola-website/Science/322829_a_324158]
-
când se întâmplă de exemplu ca actorul de pe ecran nu aibă o voce satisfăcătoare, însă în prezent, de cele mai multe ori dublajul este folosit pentru localizarea filmelor dintr-o anumită limbă într-alta. ul este folosit pe scară largă în domeniul cinematografiei, televiziunii, jocurilor video, desenelor animate și serialelor anime distribuite în țări străine. ,ref>În Marea Britanie, Irlanda, Suedia (89%), Danemarca (86%), Norvegia, Olanda (87%), Cipru (76%) și Finlanda (63%) limba engleză este vorbită de marea majoritate a populației. Sursa: Eurobarometrul 64
Dublaj () [Corola-website/Science/322069_a_323398]
-
Filmul a fost vizionat de 47.472 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticul Călin Stănculescu a remarcat „Lipsa de logică a montajului, bâlbâielile racordurilor între secvențe, repetiția gesturilor, dialogul vulgar, falsa dra-mă a personajelor secundare, interpreții superficial îndrumați anulează orice idee de artă cinematografică.”
Terente – regele bălților () [Corola-website/Science/329617_a_330946]
-
de imagine Jacek Petrycki (Polonia), istoricul și criticul de film, Zviad Dolidze (Georgia) și directorul Festivalului de Film Documentar de la Duisburg, Werner Ružička (Germania), cel al Secțiunii cadRO a fost alcătuit din Ecaterina Dimancea-Dumbrăveanu (R.Moldova / România), filmolog, doctor în cinematografie și media, referent principal relații în cadrul ICR „Mihai Eminescu” din Chișinău, Adela Matvievici (Moldova), producătoarea și directoarea Societății MoldCinema și Dan Curean (România), director de imagine, doctor în cinematografie, iar la Sec'iunea Producții locale au jurizat următorii: Dorin Scobioală
Cronograf (festival de film) () [Corola-website/Science/329657_a_330986]
-
fost alcătuit din Ecaterina Dimancea-Dumbrăveanu (R.Moldova / România), filmolog, doctor în cinematografie și media, referent principal relații în cadrul ICR „Mihai Eminescu” din Chișinău, Adela Matvievici (Moldova), producătoarea și directoarea Societății MoldCinema și Dan Curean (România), director de imagine, doctor în cinematografie, iar la Sec'iunea Producții locale au jurizat următorii: Dorin Scobioală, jurnalist, director CAT Studio, Elena Pahomova, jurnalist, Director de Programe la Publika TV și Andrei Dumbrăveanu, regizor, doctor conferențiar universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, USM. Prima
Cronograf (festival de film) () [Corola-website/Science/329657_a_330986]
-
încastrat cumva povestea surorilor la o scală largă.”" De fapt, munca lui Ted D. McCord la "Sunetul muzicii", a fost o altă inspirație majoră a filmului: „Juxtapunerea personajelor și ambianța, sau duplicatul modului în care acestea au jucat în termenii cinematografiei a fost briliantă în acest film.”, adaugă Giaimo. Giaimo a vrut de-asemenea ca fiordul Norvegiei, arhitectura și arta folclorică să fie factori critici în designul mediului înconjurător din Arendelle. Giaimo, a cărui trecut este animație, a notat că arta
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]
-
Filmul a fost vizionat de 50.430 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situatie a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
Ho Ho Ho 2: O loterie de familie () [Corola-website/Science/329983_a_331312]
-
a fost vizionat de 3.454.233 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera acest film ca fiind o "„comedie muzicală, cu o distribuție de «comici vestiți ai ecranului», Stela Popescu, Marin Moraru, Alexandru Arșinel, Jean Constantin, în roluri
În fiecare zi mi-e dor de tine () [Corola-website/Science/328045_a_329374]
-
public, fiind vizionat de 1.546.235 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenzile critice ale filmului au fost în majoritate negative, cronicarii de la premieră apreciind filmul drept „o bagatelă” (Florica Ichim), „un interludiu comic” (Călin Căliman) sau „un fel de concurs în care aproape toate secvențele își etalează sărăcia de umor” (Radu
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
criticat dur filmul: "„«Nu filmăm să ne amuzăm» sau «cum își închipuie Iulian Mihu o poveste». Personaje paiațe care nu spun nimic și de care nu poți să râzi. Păcat! Este probabil cel mai prost film produs de «scumpa noastră cinematografie»”". Într-un comentariu publicat la zece ani de la premieră, umoristul Valentin Silvestru afirma că acest film a avut parte de o soartă nefericită, deși umorul său este virulent. Punctul lui de vedere este următorul: "„o comedie originală, cu o soartă
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
Flavia Buref, Aimée Iacobescu, Angela Chiuaru și Angela Stoenescu. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Aventurile pe Litoral ale unei echipe de filmare care realizează o pretinsă satiră a moravurilor din jungla cinematografiei românești. Comicul vizează lipsa de inspirație și deruta meseriașilor care nu și-au pregătit filmul cu temei. Dar ca și bătrânul regizor, obsedat mereu de miza măruntă a comediei pe care o turnează, și miza satirei lui Mihu e superficială
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
au pregătit filmul cu temei. Dar ca și bătrânul regizor, obsedat mereu de miza măruntă a comediei pe care o turnează, și miza satirei lui Mihu e superficială: poantelor cu bișnițari și chelneri coțcari le corespund săgețile debile la adresa găinarilor cinematografiei românești. De reținut prezența lui Jean Georgescu în propriul său rol de maestru al comediei, dând indicații pe platou după ce fusese pensionat forțat. Pe aceeași temă de circumstanță va recidiva și Manole Marcus cu comedia sa Ca-n filme.”" Câteva
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
Istoria cinematografiei în Polonia este aproape la fel de lungă ca și istoria cinematografiei în general, având și realizări universale, chiar dacă filmele poloneze tind să fie mai puțin disponibile în comerț decât filmele produse în multe alte țări europene. Din 1955 încoace, munca de
Cinematografia poloneză () [Corola-website/Science/328095_a_329424]
-
Istoria cinematografiei în Polonia este aproape la fel de lungă ca și istoria cinematografiei în general, având și realizări universale, chiar dacă filmele poloneze tind să fie mai puțin disponibile în comerț decât filmele produse în multe alte țări europene. Din 1955 încoace, munca de regizorat a așa-zisei "Școli Poloneze de Film" a avut
Cinematografia poloneză () [Corola-website/Science/328095_a_329424]
-
comerț decât filmele produse în multe alte țări europene. Din 1955 încoace, munca de regizorat a așa-zisei "Școli Poloneze de Film" a avut o mare influență asupra tendințelor contemporane, cum ar fi noul val francez, neorealismul italian sau chiar cinematografia hollywoodiană clasică târzie. După al doilea război mondial, în ciuda cenzurii, realizatori de filme precum Roman Polanski, Krzysztof Kieślowski, Agnieszka Holland, Andrzej Wajda sau Andrzej Zulawski au influențat dezvoltarea cinematografiei. În perioada de după căderea comunismului, când nu a mai existat acea
Cinematografia poloneză () [Corola-website/Science/328095_a_329424]
-
contemporane, cum ar fi noul val francez, neorealismul italian sau chiar cinematografia hollywoodiană clasică târzie. După al doilea război mondial, în ciuda cenzurii, realizatori de filme precum Roman Polanski, Krzysztof Kieślowski, Agnieszka Holland, Andrzej Wajda sau Andrzej Zulawski au influențat dezvoltarea cinematografiei. În perioada de după căderea comunismului, când nu a mai existat acea luptă cu cenzura și fiind caracterizată de un număr mare de regizori independenți, producțiile poloneze tind să fie din ce în ce mai mult inspirate de filmul american. Primul cinematograf din Polonia (pe
Cinematografia poloneză () [Corola-website/Science/328095_a_329424]
-
au început să experimenteze alte genuri ale filmului: în 1910 Władysław Starewicz a realizat unul dintre primele filme de desene animate din lume - și primul care a folosit tehnica stop motion, "Piękna Lukanida" ("Frumoasa Lukanida"). La începutul primului război mondial cinematografia poloneză era deja în plină dezvoltare, cu numeroase ecranizări ale principalelor opere din literatura poloneză (cele mai notabile fiind "Dzieje grzechu", "Meir Ezofowicz" și "Nad Niemnem"). În timpul primului război mondial cinematografului polonez a trecut granițele. Filme realizate la Varșovia sau
Cinematografia poloneză () [Corola-website/Science/328095_a_329424]
-
Chałupiec) a devenit faimoasă în Germania și în cele din urmă a ajuns una dintre cele mai mari vedete europene ale filmului mut. Printre absolvenții de renume mondial ai Școlii de Film de la Łódź se numără reprezentanți de seamă ai cinematografiei mondiale cum ar fi Roman Polanski ("Nóz w wodzie" (1962), "Copilul lui Rosemary" (1968), "Căutare disperată" (1988) și "Pianistul" (2002)) sau Krzysztof Zanussi (un regizor de frunte al așa-zisei cinematografii de anxietate morală din anii 1970). Filmele lui Andrzej
Cinematografia poloneză () [Corola-website/Science/328095_a_329424]
-
Film de la Łódź se numără reprezentanți de seamă ai cinematografiei mondiale cum ar fi Roman Polanski ("Nóz w wodzie" (1962), "Copilul lui Rosemary" (1968), "Căutare disperată" (1988) și "Pianistul" (2002)) sau Krzysztof Zanussi (un regizor de frunte al așa-zisei cinematografii de anxietate morală din anii 1970). Filmele lui Andrzej Wajda oferă analize pătrunzătoare ale elementului universal bazat pe experiența poloneză - lupta de menținere a demnității în cele mai grele circumstanțe. Filmele sale sunt definite de mai multe generații poloneze. În
Cinematografia poloneză () [Corola-website/Science/328095_a_329424]
-
bazat pe experiența poloneză - lupta de menținere a demnității în cele mai grele circumstanțe. Filmele sale sunt definite de mai multe generații poloneze. În anul 2000, Wajda a fost distins cu un premiu Oscar onorific pentru contribuțiile sale generale în cadrul cinematografiei. 4 dintre filmele sale au fost nominalizate la premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, alți 5 regizori polonezi având fiecare câte o astfel de nominalizare: Roman Polański, Jerzy Kawalerowicz, Jerzy Hoffman, Jerzy Antczak și Agnieszka Holland. De asemenea
Cinematografia poloneză () [Corola-website/Science/328095_a_329424]
-
Antczak și Agnieszka Holland. De asemenea este important de menționat că în timpul anilor 1980, Republica Populară Polonă a instituit legea marțială pentru a îndepărta și cenzura toate formele de opoziție împotriva regimului comunist, inclusiv în cadrul unor domenii ca radioul sau cinematografia. Un film notabil care a apărut în această perioadă a fost filmul lui Ryszard Bugajski din 1982 numit "Interogatoriul" ("Przesluchanie"). Acest film descrie povestea unei femei nefericite, Tonia (interpretată de Krystyna Janda), care este arestată și torturată de poliția secretă
Cinematografia poloneză () [Corola-website/Science/328095_a_329424]
-
și oltenii" a fost vizionat de 289.830 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În cele 12 săptămâni în care a rulat la cinematografe, filmul a adus încasări de 8.182.164.175 lei vechi. El s-a clasat pe primul loc în clasamentul celor mai vizionate filme românești din anul 2002, pe următoarele
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]