15,033 matches
-
Magazin istoric”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Tomis”, „Colocvii”, „Revista muzeelor”, „Călăuza bibliotecarului”, „Gazeta învățământului”, „Cutezătorii”, „Ramuri”, „Adolescența”. Deși a publicat, în timpul vieții, cărți precum Mode și veșminte din trecut (1971) și Acest Ev Mediu românesc (1973), cea dintâi reprezentând prima istorie a costumului de Curte din Țările Române, iar a doua fiind o prezentare a operelor de artă medievale, deopotrivă bisericești și laice, A. avea să se releve, postum, în adevărata sa postură, de istoric literar, prin masiva scriere Istoria poeziei culte românești
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
apoi, până se trăgea cu pistolul cu rachete, semnalul de adunare, până veneai la locul de adunare, de pe unde erai la tăiat de stuf ca să te ducă la colonie, realizați cam cum era?! În afară de asta, cât se putea usca un costum din ăsta de pufoaică de astăzi până mâine, când trebuia să ieși din nou la lucru?! Bolile mizeriei C. I.: Cum erau spațiile de dormit? Aveați încălzire? S. Ț.: Încălzire... doar de la corpurile noastre de animale. Atât! Nici vorbă de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lung contruit pe marginea oceanului, la Miami. Își făcea jogging-ul numai într-un tricou și un short, atât! Un tip foarte musculos, m-a surprins asta! Nu puteai bănui, când îl vedeai la televizor și atunci când era îmbrăcat la costum că era atât de musculos și solid alcătuit. M-a uimit structura osoasă a acestui om. A fost extrem de prietenos și comunicativ cu toți cei care ne găseam prin preajmă, că n-ai fi zis că este președintele celui mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cale", discutând treburile politice ale țării și ale lor, organizau baluri care țineau de la amiază și până în zorii zilei următoare - și chiar și 3-4 zile, locuri unde șirul trăsurilor nu se mai termina, aducând și descărcând oaspeții, pe domnii în costume de epocă, doamnele și domnișoarele în rochii strălucitoare, purtătoare ale mirosurilor de parfumuri franțuzești care făceau „casă bună" cu aerul proaspăt al dealurilor noastre ori cu cel din câmpiile întinse, că erau astfel de locuri de întâlnire și la Grajduri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și sunt nemuritori pentru poporul român. Bărboșii de pe columnă, cu portul lor tradițional, ni l-au transmis și nouă iar doinele și obiceiurile lor, sunt duse astăzi mai departe nu numai de lumea satelor, ci și de către cei care îmbracă costumele naționale și joacă pe scenele lumii. Enigma istoriei, care rămâne romanizarea, în întregul ei, așteaptă adevărata descifrare. Plăcile de plumb de la Sinaia, Tărtăria și... Plăcile de plumb, copii ale altora originale de aur, care au constituit marele tezaur dacic de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
brutării, fabrici de teracotă și cărămizi, mici ateliere, neutilate, insalubre. Din 1968 când Vasluiul devine reședință de județ, zestrea sa sporește neîncetat. Intrată în producție la 1 martie 1967, fabrica de confecții, profilată pe producerea raglanelor bărbătești și de damă, costume bărbătești dar și uniforme școlare, își sporește producția și productivitatea an de an. Intră în producție în zona de vest a orașului la 1 octombrie 1967, și întreprinderea de prelucrare a lemnului, profilată de producerea unor tipuri diversificate de mobilă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
împodobit părinții („întotdeauna prima generație purtătoare de chiloți e naționalistă, mâncătoare de evrei și de unguri“); un profesor răposat are parte de o comemorare caracteristică din partea colegilor („să fi văzut și la nuntă cum stătea, nu știa săracu’ să poarte costum, n-a adus pe nimeni de la el, că-i era rușine ș... ț și pe urmă voia să ne ia ochii cu accentul lui, cu tot felul de citate nemțești“) și așa mai departe. Cum semnele timpului se aglomerează, e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
dement, indecent, relicvă & modă, mașină de făcut bani din orice (vezi emisiune-aia la MTV)... Ei ascultă în continuare Beatles și Elvis, Beach Boys și Roy Orbison, și cine mai cântă rock decent și de bun-gust, și poartă cravată la costum, și se tunde elegant, și dacă are plete, le poartă legate în coamă de cal... Verba Woland Femeia Ruxandra CESEREANU Cazul Medeii a fost intens dezbătut de-a lungul analizelor multiple despre personajele-cheie ale tragediei grecești. A fost Medeea o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
mai mare decât să-și piardă umbrela, fapt și el foarte semnificativ. Fiindcă umbrela nu este nici măcar un baston. Astfel Karl, care nici n-a atins încă pământul este o ființă goală și dezarmată, fiindcă și-a pierdut umbrela și costumul care se găsea în valiză. Pierderea acestei umbrele, cu încărcătură simbolică intensă și care ia locul unei lungi analize psihologice, este semnul sfâșierii lui și al exilului. Pierderea acestor obiecte ne arată că tânărul Karl, sosit pe un continent nou
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
asta", (18 februarie 1765, prințului de Wurtemberg). 323 Pléiade, I, 586. 324 "Sunt încredințat că n-am scris în viața mea ceva în care să străbată o dulceața a obiceiurilor mai înduioșătoare, un colorit mai proaspăt, descrieri mai sincere, un costum mai exact, o mai antică simplitate în fiecare lucru și toate acestea în ciuda grozăviei subiectului, care în fond e înspăimântător; dar mai presus de orice, am avut meritul de a fi învins astfel un moment greu", (Pléiade, I, 586-587) *trad
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
oprea în seara zilei de Sf. Vasile, cănd tinerii organizau bălul cel mare, la care participă toată suflarea satului. Cerbul era realizat din lemn, făurit de meșterii satului, fiind împodobit cu scoarțe țărănești, țesute de vrednicele gospodine. “Le-am facut costume tuturor băieților care formează alaiul, pentru a tine vie dragostea față de datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă nu vor mai exista aceste obiceiuri, atunci înseamnă că am rămas fără respect pentru țara asta“, spune cu tărie săteanul Costică
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
care formează alaiul, pentru a tine vie dragostea față de datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă nu vor mai exista aceste obiceiuri, atunci înseamnă că am rămas fără respect pentru țara asta“, spune cu tărie săteanul Costică Curecheriu. Modelele costumelor făcute de Constantin Curecheriu se păstrează în satul Sticlăria de peste 150 de ani. „Am opt copiii acasă și datinile învățate de la moși vreau să le las lor moștenire. Băieții apelează la mine să le fac costume de toate felurile. Cu
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
săteanul Costică Curecheriu. Modelele costumelor făcute de Constantin Curecheriu se păstrează în satul Sticlăria de peste 150 de ani. „Am opt copiii acasă și datinile învățate de la moși vreau să le las lor moștenire. Băieții apelează la mine să le fac costume de toate felurile. Cu timpul, într-o cămăruța din casă, am adunat mai multe obiecte și am facut un muzeu“, afirmă cu tărie șugubățul sătean, iubitor al tradițiilor populare. Tinerii trebuiau să organizeze jocul și bălul în zilele de Boboteaza
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
curțile caselor, târându-le spre căruțele primăriei, care circulau Încet pe străzile orașului; iar când nu au fost găsiți destui evrei, treaba a fost făcută de măturători de stradă și voluntari care Își primeau răsplata pe loc. Haine și chiar costume pătate cu mult sânge au trecut de la un trup la altul - podarii ședeau chiar În căruțe Îmbrăcați În noile lor haine (vezi infra). Nu toate căruțele și camioanele au descărcat cadavrele În cimitirul evreiesc. Sute sau mii de cadavre au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Profesorii și profesoarele de la școlile israelite, ajutați de voluntari au Început să colecteze Îmbrăcăminte de la populația șevreiascăț și de la negustori... șNegustorulț Șloime Abramovici XE "Abramovici, Șloime" a donat comisiei de colectare toate albiturile ce le avea În magazin și patru costume de haine. Tot ce s-a putut strânge În câteva ore a fost dus la gară Împreună cu alimentele colectate... șAm aflatț dela acarul Iosif Tălmăcel XE "Tălmăcel, Iosif" că marți noaptea... au fost aruncate 500 cadavre. În zorii zilei derbedei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
respectivă, Piero Cappuccili 7 și Jon Wickers 8. Ei aniversau 25 de ani de carieră. Jon Wickers credea în adevăr. Pentru el nu exista simulare. La sfârșit, când m-a înjunghiat, deși cuțitul era din lemn, mi-a trecut prin costum și am început să sângerez. El nu și-a mai dat seama că a trecut pe sub piele... În marea majoritatea cazurilor, în spectacolele cu "Tosca", toți colegii care au jucat în rolul Scarpia aveau frică de mine și totdeauna îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
create scene la care s-a huiduit. Au mai fost câteva montări din astea. Mie, personal, mi-au plăcut, dar publicul nu a aprobat. A.V. Dacă ar fi să jucați așa-numita Arie a nebuniei 9 îmbrăcată într-un costum după moda anului 2007?... N.M. N-am permis niciodată. Dacă a fost vreun costum care nu am simțit că este în relație cu rolul respectiv, am găsit moduri în care să mă eschivez sau să refuz. Iarăși spun, nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Mie, personal, mi-au plăcut, dar publicul nu a aprobat. A.V. Dacă ar fi să jucați așa-numita Arie a nebuniei 9 îmbrăcată într-un costum după moda anului 2007?... N.M. N-am permis niciodată. Dacă a fost vreun costum care nu am simțit că este în relație cu rolul respectiv, am găsit moduri în care să mă eschivez sau să refuz. Iarăși spun, nu-i lipsă de modestie, nu vreau să fiu interpretată greșit, vă povestesc doar din experiența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
spui: "ce tehnică frumoasă are", "ce frumos zâmbește". Nu contează cum zâmbește contează cum face să trăiască acel mi bemol, cum face să vibreze acea liniște între două note. Iar în privința dansului, foarte des se judecă interpretul așa: "vai, ce costum a avut" sau "uite ce frumoasă e fata asta" sau "uite ce culoare de ecran a folosit". Suntem într-o perioadă în care și publicul și noi (dar publicul, săracul, e nevoit să ne urmărească pe noi pentru că suntem primii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
alta nu este mai importantă. Dacă toate cele trei se găsesc la un nivel înalt, iese un spectacol foarte bun. A.V. Pe de altă parte, sunt regizori care, din dorința de a înnoi spectacolul de operă aduc scena, decorurile, costumele, care sunt ale "Traviatei", ale "Toscăi", în epoca noastră. Cunoaștem montarea la "Boris Godunov", de acum câțiva ani, difuzată de mai multe ori la postul tv "Mezzo", cu toate personajele și cu toți figuranții purtând costume din zilele noastre (din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
operă aduc scena, decorurile, costumele, care sunt ale "Traviatei", ale "Toscăi", în epoca noastră. Cunoaștem montarea la "Boris Godunov", de acum câțiva ani, difuzată de mai multe ori la postul tv "Mezzo", cu toate personajele și cu toți figuranții purtând costume din zilele noastre (din distribuție a făcut parte și mezzosoprana Ruxandra Donose), știm "Oedip"-ul lui Andrei Șerban. Cum vedeți aceste montări? I.H. Povestea este importantă, este decisivă, și nu felul costumelor. Dacă o lucrare, vorbesc de partea teatrală, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cu toate personajele și cu toți figuranții purtând costume din zilele noastre (din distribuție a făcut parte și mezzosoprana Ruxandra Donose), știm "Oedip"-ul lui Andrei Șerban. Cum vedeți aceste montări? I.H. Povestea este importantă, este decisivă, și nu felul costumelor. Dacă o lucrare, vorbesc de partea teatrală, de libret, a fost valabilă într-o anumită epocă, atunci, în general, are aceeași valabilitate, poate chiar mai mare, mai clară, mai aprigă, mai profundă în perioada noastră. Este foarte logic să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
altfel spectacolul nu s-ar fi jucat. "Norma" de Bellini s-a montat în timpurile trecute, dar autorul a vrut să spună cu totul altceva, și dacă o scoți din acea perioadă, iubirea, ura rămân valabile, n-ai nevoie de costume, de barbă și de toate astea. La fel, când Patrice Chereau a făcut regia la tetralogia lui Wagner, tetralogia secolului... A.V. A existat la Opera Națională Română din Iași și o montare a spectacolului "Cavaleria rusticagna", în care Turridu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
E.B. ...erau un deal cu vie, altul cu păduri, cu ciuperci, culegeam, pescuiam în Șomuzel, că nu e doar Șomuzul, este și Șomuzel, mă duceam la Siret, la ocolul silvic, cei de-acolo aveau niște pălărioare de operetă, verzi, un costum teribil... I.H. ...apoi, pădurile dinspre Boroaia, spre Dolheștii Mari, e foarte frumos, e o zonă extraordinară... E.B. Într-adevăr. A.V. Și astfel, Dolhasca a intrat în literatură, pentru că astăzi ați pomenit-o obsesiv... E.B. Păi, da... E un punct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
se poate cu "Aida", "Tosca" sau "Trubadurul", cu blugi, sau, știu eu... Nu se poate. A.V. Un solist de operă, când cântă lied, trebuie să exprime mult din ceea ce cuprind muzica și versurile, fără a avea ajutorul decorului, al costumelor și al machiajului. M.S. Într-un recital de lied, cuvântul are întâietate, completat de voce, de nuanțele muzicii. Dar mai întâi, textul trebuie evidențiat. A.V. Pe de altă parte, în spectacolul cu "Tosca", de la Dallas, din 1987, l-ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]