11,410 matches
-
esențial, dar nu sunt ignorați nici factorii nonintelectuali și cei socio-economici. În continuare, voi aminti unele cercetări efectuate de Getzels și Jackson, care au vizat chiar relația inteligență - creativitate, și în care s-au folosit următoarele teste de evaluare a creativității: completarea de povestiri; inventarea de probleme; percepția formelor ascunse; asocierea de cuvinte; identificarea utilizărilor multiple ale diferitelor obiecte. În plus, autorii au mai folosit teste de inteligență și chestionare și tehnici proiective ce vizau aspectele interpersonale. Experimentul a demonstrat că
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și că aprecierea copiiilor cu inteligență superioară era mai bună din partea profesorilor, decât a celor înalt creativi. Meritul acestui ultim experiment este acela că a deschis calea spre alte cercetări experimentale, care urmau să determine natura relației dintre inteligență și creativitate, cercetări pe care le putem grupa în categorii majore, în funcție de orientările acestora: - studii ce au considerat creativitatea un factor independent al inteligenței și care pleacă de la premisa că între testele de gândire divergentă și cele de gândire convergentă nu există
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Meritul acestui ultim experiment este acela că a deschis calea spre alte cercetări experimentale, care urmau să determine natura relației dintre inteligență și creativitate, cercetări pe care le putem grupa în categorii majore, în funcție de orientările acestora: - studii ce au considerat creativitatea un factor independent al inteligenței și care pleacă de la premisa că între testele de gândire divergentă și cele de gândire convergentă nu există corelații semnificative; - cercetări ce consideră că există o dependență a creativității de inteligență, concluzie la care au
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
orientările acestora: - studii ce au considerat creativitatea un factor independent al inteligenței și care pleacă de la premisa că între testele de gândire divergentă și cele de gândire convergentă nu există corelații semnificative; - cercetări ce consideră că există o dependență a creativității de inteligență, concluzie la care au ajuns în urma corelațiilor semnificative constatate între cele două dimensiuni; - corelația între creativitate și inteligență se manifestă până la un anumit punct; - cercetări ce vorbesc de corelațiile dintre inteligență și creativitate. Torrance apreciază că potențialitățile creatoare
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
între testele de gândire divergentă și cele de gândire convergentă nu există corelații semnificative; - cercetări ce consideră că există o dependență a creativității de inteligență, concluzie la care au ajuns în urma corelațiilor semnificative constatate între cele două dimensiuni; - corelația între creativitate și inteligență se manifestă până la un anumit punct; - cercetări ce vorbesc de corelațiile dintre inteligență și creativitate. Torrance apreciază că potențialitățile creatoare se desfășoară la nivel optim atunci când există un anumit prag minim al inteligenței, de aproximativ 120. Astfel, deși
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
că există o dependență a creativității de inteligență, concluzie la care au ajuns în urma corelațiilor semnificative constatate între cele două dimensiuni; - corelația între creativitate și inteligență se manifestă până la un anumit punct; - cercetări ce vorbesc de corelațiile dintre inteligență și creativitate. Torrance apreciază că potențialitățile creatoare se desfășoară la nivel optim atunci când există un anumit prag minim al inteligenței, de aproximativ 120. Astfel, deși nu pot fi reduse una la cealaltă, pentru dezvoltarea adecvată a creativității, a potențialului creator, este necesar
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de corelațiile dintre inteligență și creativitate. Torrance apreciază că potențialitățile creatoare se desfășoară la nivel optim atunci când există un anumit prag minim al inteligenței, de aproximativ 120. Astfel, deși nu pot fi reduse una la cealaltă, pentru dezvoltarea adecvată a creativității, a potențialului creator, este necesar un anumit nivel al inteligenței. Sunt autori, printre care se numără și M. Bejat, care cred că modelul ierarhic asupra inteligenței se adaptează mai bine decât cel multifactorial, stabilit pe baza achizițiilor neurofiziologice (Priban și
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cred că modelul ierarhic asupra inteligenței se adaptează mai bine decât cel multifactorial, stabilit pe baza achizițiilor neurofiziologice (Priban și Vernon). Lucrând separat, Guilford între 1951 și 1952 și Lowenfeld, între 1958 și 1959, au observat aceiași factori esențiali ai creativității, atât pentru știință, cât și pentru artă (M. Bejat, 1981): 1. sensibilitatea față de probleme și față de trebuințele, atitudinile și sentimentele altora; 2. fluența sau asociativitatea gândirii; 3. flexibilitatea, definită ca abilitatea de adaptare rapidă la situații noi; 4. originalitatea; 5
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
într-o nouă prezentare; 6. capacitatea analitică, aptitudinea de abstractizare; 7. capacitatea de sintetizare; 8. organizarea coerentă a unui proiect, idee. Sensibilitatea față de probleme, atitudinea deschisă față de experiențe noi, curiozitatea, dorința de a experimenta este un factor atitudinal-cognitiv esențial al creativității. Flexibilitatea reflectă capacitatea gândirii de a se adapta la diversele solicitări ale situațiilor, de a aborda divergent situațiile, de schimba perspectivele de abordare, precum și capacitatea de autoreglare. Fluența, în cazul gândirii creatoare, este diferită față de fluența specifică gândirii reproductive, prin
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de a aborda divergent situațiile, de schimba perspectivele de abordare, precum și capacitatea de autoreglare. Fluența, în cazul gândirii creatoare, este diferită față de fluența specifică gândirii reproductive, prin natura asociațiilor care sunt noi și originale. Originalitatea, factorul cel mai pregnant al creativității, este abilitatea de a produce idei și imagini noi, de a găsi soluții noi, ea fiind condiționată de flexibilitate și facilitată de fluență. Evident că factorii intelectuali nu acționează izolat, ci în interdependență cu trebuințele, aptitudinile speciale, trăsăturile de personalitate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
puțin cu inteligența, fără ca aceasta să însemne că performanțele superioare în muzică sau artă se pot realiza pe un fond deficitar din punct de vedere intelectual sa, dimpotrivă, să însemne că o inteligență de nivel superior asigură în mod obligatoriu creativitatea în muzică și artă. Unul din argumentele aduse în literatura de specialitate în favoarea dezvoltării independente a inteligenței și a unor aptitudini speciale (muzică, desen) este cazul savanților idioți, adică a persoanelor cu retard mental moderat, dar care au performanțe superioare
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
în care cunoaște omul, cum percepe, cum gândește, modul în care receptează și prelucrează în mod obișnuit informația, indiferent de ce informație este vorba. Stilul cognitiv reflectă modul specific în care se exprimă o anumită capacitate de a gândi, inteligența sau creativitatea, și este consecința influențelor exercitate de experiența personală, prin educație. Stilul de muncă intelectuală formează, alături de stilul afectiv și cel comportamental, structura personalității umane, dar stilul cognitiv are un rol covârșitor mai ales asupra activității creatorilor din diverse domenii. Creativitatea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
creativitatea, și este consecința influențelor exercitate de experiența personală, prin educație. Stilul de muncă intelectuală formează, alături de stilul afectiv și cel comportamental, structura personalității umane, dar stilul cognitiv are un rol covârșitor mai ales asupra activității creatorilor din diverse domenii. Creativitatea este rezultatul interacțiunii dintre aptitudini, atitudini și educație. (M. Bejat, 1981) Într-o cercetare realizată asupra stilului cognitiv, el ajunge la următoarele concluzii: 1. între creativitate și productivitatea științifică există o corelație pozitivă; 2. creativitatea este puternic influențată de tipul
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
stilul cognitiv are un rol covârșitor mai ales asupra activității creatorilor din diverse domenii. Creativitatea este rezultatul interacțiunii dintre aptitudini, atitudini și educație. (M. Bejat, 1981) Într-o cercetare realizată asupra stilului cognitiv, el ajunge la următoarele concluzii: 1. între creativitate și productivitatea științifică există o corelație pozitivă; 2. creativitatea este puternic influențată de tipul rezonanței intime (introversie, extraversie, ambiegalitate, coartare) și de trăsăturile de stil cognitiv (operativitate convergentă sau divergentă, operații de analiză sau sinteză); 3. factorii favorizanți pentru creativitate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
activității creatorilor din diverse domenii. Creativitatea este rezultatul interacțiunii dintre aptitudini, atitudini și educație. (M. Bejat, 1981) Într-o cercetare realizată asupra stilului cognitiv, el ajunge la următoarele concluzii: 1. între creativitate și productivitatea științifică există o corelație pozitivă; 2. creativitatea este puternic influențată de tipul rezonanței intime (introversie, extraversie, ambiegalitate, coartare) și de trăsăturile de stil cognitiv (operativitate convergentă sau divergentă, operații de analiză sau sinteză); 3. factorii favorizanți pentru creativitate sunt introvesia și ambiegalitatea, echilibrul relativ dintre analiză și
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
creativitate și productivitatea științifică există o corelație pozitivă; 2. creativitatea este puternic influențată de tipul rezonanței intime (introversie, extraversie, ambiegalitate, coartare) și de trăsăturile de stil cognitiv (operativitate convergentă sau divergentă, operații de analiză sau sinteză); 3. factorii favorizanți pentru creativitate sunt introvesia și ambiegalitatea, echilibrul relativ dintre analiză și sinteză, și respectiv, dintre convergență și divergență; 4. persoanele înalt creative sunt cele ce aparțin tipurilor dilatate de rezonanță intimă, introverți și ambiegali, cu stiluri de percepere și gândire mixte, adică
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
dintre convergență și divergență; 4. persoanele înalt creative sunt cele ce aparțin tipurilor dilatate de rezonanță intimă, introverți și ambiegali, cu stiluri de percepere și gândire mixte, adică sintetico-analitic și divergent convergent; 5. există un prag al inteligenței sub care creativitatea nu se poate dezvolta, dar peste care putem vorbi de o relativă independență, putând exista două tipuri de inteligență, una sterilă și una creativă; 6. sistemul de învățământ stimulator pentru creativitate este acela care dezvoltă capacitatea de sinteză și operativitatea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
convergent; 5. există un prag al inteligenței sub care creativitatea nu se poate dezvolta, dar peste care putem vorbi de o relativă independență, putând exista două tipuri de inteligență, una sterilă și una creativă; 6. sistemul de învățământ stimulator pentru creativitate este acela care dezvoltă capacitatea de sinteză și operativitatea divergentă a gândirii. 4. Motivația creatoare Motivația este un factor extrem de important în declanșarea și explicarea actului creator, întrucât produce și focalizează energiile creative pe obiectivele stabilite (M. Moldoveanu, 2001). Motivația
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
avea contacte stimulative; libertate de creație și comunicare. De asemenea, atitudinile dominante, depistate în rândul creatorilor români ar fi corelarea imaginii de sine cu imaginea asupra celorlalți. Pentru I. Moraru, atitudinile se pot constitui în criteriu de diferențiere pentru formele creativității, și anume creativitatea individuală, care presupune comportamente de explorare, de căutare și experimentare a noului, și creativitatea socială, caracterizată de disponibilitatea de a înțelege, de a încuraja pe ceilalți ce dispun de capacități creatoare, de a le crea un climat
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
libertate de creație și comunicare. De asemenea, atitudinile dominante, depistate în rândul creatorilor români ar fi corelarea imaginii de sine cu imaginea asupra celorlalți. Pentru I. Moraru, atitudinile se pot constitui în criteriu de diferențiere pentru formele creativității, și anume creativitatea individuală, care presupune comportamente de explorare, de căutare și experimentare a noului, și creativitatea socială, caracterizată de disponibilitatea de a înțelege, de a încuraja pe ceilalți ce dispun de capacități creatoare, de a le crea un climat stimulativ pentru creativitate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
ar fi corelarea imaginii de sine cu imaginea asupra celorlalți. Pentru I. Moraru, atitudinile se pot constitui în criteriu de diferențiere pentru formele creativității, și anume creativitatea individuală, care presupune comportamente de explorare, de căutare și experimentare a noului, și creativitatea socială, caracterizată de disponibilitatea de a înțelege, de a încuraja pe ceilalți ce dispun de capacități creatoare, de a le crea un climat stimulativ pentru creativitate. 6. Tipologia creatorilor În literatura de specialitate întâlnim frecvente încercări de tipologizare a creatorilor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
creativitatea individuală, care presupune comportamente de explorare, de căutare și experimentare a noului, și creativitatea socială, caracterizată de disponibilitatea de a înțelege, de a încuraja pe ceilalți ce dispun de capacități creatoare, de a le crea un climat stimulativ pentru creativitate. 6. Tipologia creatorilor În literatura de specialitate întâlnim frecvente încercări de tipologizare a creatorilor, dintre care le vom aminti pe cele mai semnificative. Vasile Munteanu propune o tipologie, pornind de la aptitudinile specifice și de la sistemul atitudinal, care cuprinde următorii creatori
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
lui I. Moraru, care pornește de la cele 6 eureme fundamentale: eurema de acumulare și comprehensiune a informațiilor; eurema asociativ-combinatorie; eurema energetic stimulatorie; eurema critică; eurema deativperceptivă; eurema de obiectualizare a imaginii (I. Moraru, 1995). 1. Tipul cu indice mic de creativitate este creatorul cu o capacitate redusă de acumulare și comprehensiune a informațiilor, care poate fi acompaniat de abilitate asociativ combinatorie mică, pe un fond energetic-stimulatoriu scăzut. Progresul poate fi obținut prin existența unor factori de mediu, culturali favorabili, iar capacitățile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cineva, fiind potrivite pentru activități de execuție. 3. Tipul cumulativ este persoana ce dispune de variate cunoștințe din multe domenii ale cunoașterii, dar nu are capacitatea de a le asocia, combina într-un mod nou și original, așadar indicele de creativitate este redus. 4. Tipul combinativ volitiv dispune de o cantitate relativ mică de informații care se poate asocia cu o capacitate crescută asociativ combinatorie. El poate efectua un număr foarte mare de asociații, combinații pe baza unui număr relativ mic
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
putea permite obiectivarea, finalizarea proiectelor creative. 6. Tipul cumulativ-combinativ-volitiv este tipul geniului creativ, care are variate cunoștințe, abilități de combinare a acestora, și de asemenea, un fond energetic stimulatoriu ridicat. Persoanele din această categorie au cel mai ridicat indice de creativitate și au deschidere spre multe domenii de activitate. 7. Tipul combinativ-fabulativ are la un nivel inferior capacitatea de a critica, iar funcția asociativ combinatorie îi este excesiv dezvoltată. Proiectele sale sunt în general, fanteziste, irealizabile. 8. Tipul combinativ-critic are în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]