11,169 matches
-
a doi geniali psihologi. Cari Gustav Jung afirmă că „numai În faptele noastre creatoare ieșim În evidență pe deplin și devenim cognoscibili nouă Înșine” subliniind valoarea de cunoaștere și transformarea profundă și regeneratoare pe care o are creația asupra individului creator. Pe aceeași dimensiune Vasile Pavelcu atenționa că „nu există sursă mai mare de satisfacții decât aceea de a fi opera propriei personalități și sculptor al propriei tale ființe”, marele psiholog român creionând prin creație posibilitatea omului de autogenerare și recreare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
timp. Formarea prin creativitate noi o concepem ca un proces ce se derulează continuu pe parcursul Întregii vieți având ca obiectiv dezvoltarea structurată sinergie atât a potențialului creativ transformat mereu În aptitudini și operații generative cât și a atitudinilor și comportamentelor creatoare. Dezvoltarea abilităților creatoare ca bază a dezvoltării și manifestării competențelor profesionale și psihosociale susțin evoluția și ascensiunea transformatoare a individului pe durata existenței sale. Ideea formării continue prin creativitate adică a formării Învățând să creiezi, creind În diferite domenii și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
creativitate noi o concepem ca un proces ce se derulează continuu pe parcursul Întregii vieți având ca obiectiv dezvoltarea structurată sinergie atât a potențialului creativ transformat mereu În aptitudini și operații generative cât și a atitudinilor și comportamentelor creatoare. Dezvoltarea abilităților creatoare ca bază a dezvoltării și manifestării competențelor profesionale și psihosociale susțin evoluția și ascensiunea transformatoare a individului pe durata existenței sale. Ideea formării continue prin creativitate adică a formării Învățând să creiezi, creind În diferite domenii și „sculptându-te” (recreindu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin creativitate race individul capabil și pregătit să acționeze creativ atât În domeniul profesional cât și social, politic, familial etc. Ca model al formării prin creativitate noi am elaborat și utilizăm modelul creativ Brâncușian. Ideea formării abilităților, competențelor și atitudinilor creatoare În comportamentul consumatorului este susținută de noi pentru pregătirea și dezvoltarea competențelor consumatorilor În luarea deciziilor de cumpărare, sub impactul avalanșei crescute de oferte și mijloace de promovare. Abilitarea consumatorului În strategii creative de percepere și evaluare a varietății ofertelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de factorul uman, de managementul creativității lui. Autorii citați (2007, p. 190) apreciază că „oamenii creativi pot ptoduce acea scânteie ce marchează diferența, valoarea adăugată și unicitatea care reprezintă cheia avantajului de durată În afaceri”. Cultivarea creativității și dezvoltarea comportamentelor creatoare este cerută de caracteristicile lumii În care lucrează organizațiile. Într-o lume În care organizațiile și indivizii au acces la aceleași fluxuri de informații și de date cheia succesului se află la cei care cultivă creativitatea bazată pe creștere, nu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
doar cu vorbe” blochează comportamentul creativ. 4. Elanul - comportamentul ce presupune lucru interesat, fluxul creativ susținut de „sentimentul irațional de urgență”, de pasiune și deschidere emoțională pentru realizarea ideii noi. 5. Semnalizarea - este un comportament ce captivează adoptat de persoanele creatoare și care alături de curaj se alătură și celor patru comportamente consolidândule și menținându-le creșterea. 6. Curajul - comportamentul creativ presupune curaj. „Curajul și creativitatea sunt „tovarăși de drum”. Întreaga lucrare a celor patru consultanți În probleme ale organizațiilor argumentează pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
influența activității diferitelor școli filosofice orientale. Considerăm că s-ar putea studia și realiza mai mult utilizând valențele lui. II. Contrafactualitatea. În grupa strategiilor primare ale creativității, alături de provocare, Învăluire, depășirea granițelor, capturare, se Înscrie și contrafactualitatea. În procesul rezolvării creatoare de probleme (M. Caluschi, 2003) În faza de aboradare a acesteia prin divergență și gândire laterală se include și gândirea contrafactuală, acea abilitate de a vedea faptele, fenomenele, procesele etc. În sens invers mersului factual al derulării obișnuite a acestora
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
M. Caluschi, Curs de psihologie managerială). A fi „clarvăzători” și „magicieni” presupune formare și antrenament. Este o datorie a Învățamântului preuniversitar, universitar și postuniversitar să Își concentreze eforturile În pregătirea lor. VI. Sensibilitatea la probleme este o Însușire a gândirii creatoare pusă În evidență de creatologi. Ea devine, În contextul societății contemporane, o strategie primară a creativității. Prezența ei În comportamentul consumatorului este cerută de varietatea de servicii, oferte, reclame ce se constituie ca stimuli pentru satisfacerea nevoilor sau pentru crearea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1982 apud Barus-Michel, J., Giust-Despairies F. și Ridel L., 1998/1997, 23) atribuie crizei rolul de analizator care dezvăluie ceea ce rămâne ascuns. Autorul valorifică etimologia cuvântului criză și accentuează importanța momentului luării unei hotărâri. Criza este, așadar, multidimensională și devine creatoare prin capacitatea subiecților de a o descifra. Se poate observa că deși noțiunea de criză pare a duce cu gândul la prezența unor efecte catastrofice, ultimele analize și interpretări nu mai evocă ideea de catastrofă iminentă. E.H. Erikson (1972), În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pentru ființa noastră națională sunt: mitul genezei poporului român (prezent În „Traian și Dochia”, o legendă populară), mitul erotic (vezi „Sburătorul” lui I. H. Rădulescu); mitul mioritic (sugerat de cele aproape o mie de variante ale baladei „Miorița”); mitul jertfei creatoare (Întâlnit În cele peste două sute de variante folclorice ale baladei „Meșterul Manole”) și mitul marii treceri (prezent de asemenea În diferite creații folclorice). Desigur, aceste mituri, ignorate azi Într-o literatură adresată În exclusivitate un prezent consumat În cel mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un prezent consumat În cel mai comun chip, nu prezintă un prea mare interes nici pentru cei a căror ocupație este În exclusivitate domeniul literaturii, de unde Își asigură existența, dar pentru un istoric literar ele reprezintă puncte cardinale În procesul creator. Literatura clasică, În general, era preocupată de trăsăturile ei dominante, Întruchipate În chipul individului, angajat Într-o luptă continuă pentru afirmarea echilibrului, armoniei și seninătății. Ea a creat tipurile umane și le-a indus spre desăvârșire și scriitorilor realiști de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
negative, cu dorita posibilitate a Îndreptării lor...) Pe toate planurile afirmării, clasicismul presupune ordine, echilibru, rigoare, normă, canon, ierarhie și credința Într-un ideal de frumusețe. Înseamnă ordine obiectivă, perfecțiune a formelor, descoperite În modele de frumusețe, pentru că oricare artist creator clasic este un reper fundamental de superioritate, când rațiunea se impune asupra fanteziei și pasiunii. Cei mai de seamă reprezentanți ai clasicismului sunt: N. Boileau (Arta poetică, tratat de poetică normativă clasică). P. Corneille (Cidultragedie), J. Racine (Fedra - tragedie), Moliere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
clasice. Regulile definesc pictura, literatura, muzica, sculptura și arhitectura. Cea mai importantă perioadă a clasicismului s-a Împus În Franța regilor Ludovic al XIII-lea și Ludovic al XIV-lea. Mai apoi și alte state europene și-au afirmat vocația creatoare și au Încurajat o artă menită să respecte ordinea stabilită. Așa a apărut un Velázquez (1599-1660) sau Rembrandt (1606-1669), artiști impuși vremii prin marea forță creatoare, prin capacitatea de a oferi modele clasice. Trăsăturile clasicismului: Clasicismul s-a impus prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ludovic al XIV-lea. Mai apoi și alte state europene și-au afirmat vocația creatoare și au Încurajat o artă menită să respecte ordinea stabilită. Așa a apărut un Velázquez (1599-1660) sau Rembrandt (1606-1669), artiști impuși vremii prin marea forță creatoare, prin capacitatea de a oferi modele clasice. Trăsăturile clasicismului: Clasicismul s-a impus prin următoarele trăsături: - imitarea naturii În aspectele esențiale, ale omului și vieții, după modelul artistic antic; - o operă clasică vizează deopotrivă latura estetică și etică;gândirea și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
grațiosului, sublimului și tragicului: urâtul, diformul, grotescul, comicul. Inedite sunt fantasticul (cu izvoare folclorice), macabrul, pitorescul, feericul, precum si specii literare necunoscute: drama romantică, meditația, poemul filozofic, nuvela istorică, psihologică, fantastică etc Noul current cultiva de asemenea sensibilitatea, imaginația și fantezia creatoare, minimalizând rolul rațiunii și lucidității. Romantismul pune accent pe inspirația pornită din tradiție, folclor si din trecutul istoric, surse considerate opuse unei realități contemporane, imediate de care era dezamagit creatorul. Scriitorul este preocupat de reflectarea În opera sa a specificul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Vară de noiembrie”și „Sthuitorul”. Teoria filosofică a lui Lucian Blaga are toate reperele metafizice și se bazează pe intuiționism. Cercetătorul admite ideea că lumea este materială, dar este produsul creației Marelui Anonim, factor transcendent, Înzestrat cu o inepuizabilă forță creatoare ce se cere mereu cheltuită, consumată. Așa cum s-a mai spus, forța creatoare a Marelui Anonim este nemăsurată, se regenerează mereu. Din această stare izvorăște ideea că relativitatea cunoașterii lumii este dată de faptul că ea se află Într-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reperele metafizice și se bazează pe intuiționism. Cercetătorul admite ideea că lumea este materială, dar este produsul creației Marelui Anonim, factor transcendent, Înzestrat cu o inepuizabilă forță creatoare ce se cere mereu cheltuită, consumată. Așa cum s-a mai spus, forța creatoare a Marelui Anonim este nemăsurată, se regenerează mereu. Din această stare izvorăște ideea că relativitatea cunoașterii lumii este dată de faptul că ea se află Într-o continuă devenire. Omul este creația centrală a Universului. El trăiește În universul misterului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și poetului prindeau contur din anii tinereții sale, cuprins de idealuri spirituale. Poezia și filosofia lui Lucian Blaga trebuie privite „ca niște coloane ale edificiului interior care dovedesc articularea organică a filosofului și liricului În același trunchi viguros al personalității creatoare.” Două fraze poetice, de o perfectă rotunjime, sugerează un univers sensibil de o mare subtilitate. O concepție filosofică bazată pe intuiție este exprimată Într-un limbaj poetic de un rafinament aparte. Imaginea globală „corola de minuni” este o metaforă simbol
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
strivesc corola de minuni a lumii” trebuie privită și din perspectiva că ea reprezintă o confesiune lirică a poetului. Ea se Înscrie pe linia unei arte poetice. Dincolo de semnificațiile filosofice, poezia exprimă o diferență Între gândirea rațională și gândirea poetică... creatoare de metafore... de imagini... Discursul liric este purtătorul unor trăiri cu totul deosebite. Cuvântul cheie este „eu”, de patru ori prezent În cele două fraze poetice El este Însă inclus În persoana verbelor predicative „nu strivesc”, „nu ucid”, „-ntâlnesc”, „sporesc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trece din lumea materială În cea spirituală: „Părând pe veci a răsări, / Din urmă moarteal paște,/ Căci toți se nasc spre a muri / Și mor spre a se naște". Demiurgul Îi propune lui Hyperion diferitele ipostaze ale geniului, a cuvântului creator: „Ceremi - cuvântul meu dentâi, / Să-ți dau Înțelepciune? „Vrei să dau glas acelei guri, / Ca dup-a ei cântare/ Să se ia munții cu păduri/ Și insulele-n mare?, ipostaza Împăratului: „Ți-aș da pământul În bucăți/ Să-l faci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
năpădită de scaieți”. Și-a amintit de seara când a venit de la Iași, „țeasta lucioasă a lui moș Costache... și vechile vorbe... „Aici nu stă nimeni!” Dar să nu uităm că avem În față o operă literară, rezultatul unui efort creator, cu punctul de plecare În arta cuvântului. După descrierea amănunțită a străzii, a casei lui Costache, În stil tipic balzacian, sunt prezentate personajele, implicate În conflict. Esențială pentru Încadrarea romanului În realismul balzacian este descrierea din primele pagini, prin situarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Începutul secolului al XX-lea, folosind procedee specifice ca realizarea de tipologii, tehnica detaliului, a focalizării, motivul paternității, veridicitatea, depășind Însă modelul realismului clasic, prin elementele de modernitate (spiritul critic și polemic, ambiguitatea personajelor, reflectarea complexă etc). G. CĂLINESCU - PROZATOR CREATOR DE CARACTERE G. Călinescu reprezintă pentru literatura română un reper fundamental. Personalitatea lui se impune printr-o multilaterală preocupare, dacă avem În vedere că este deopotrivă poet, prozator, dramaturg, și nu În ultimul rând, cel mai important critic și istoric
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
concluzie pe măsura importanței subiectului, teoreticianul afirmă un adevăr universal valabil: „În realitate singurul agent al echilibrului este talentul. Când răsare geniul mor școlile. Căci În capodoperă atitudinea și maniera se distrug În actualitatea echilibrului ca proces spontan al spiritului creator. Un scriitor mare este Întotdeauna tradiționalist și Întotdeauna modernist.” De mare actualitate este și aprecierea potrivit căreia spiritul critic trebuie și el supus unei analize obiective. În aprecierea valorilor „trebuie să vedem nu mutabilitatea valorilor (criticul Îl are În vedere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În rest, a urmat aspirația spre anormalitate. Nimeni nu afirmă că nu există indivizi excepționali, dar ei sfârșesc În viziune clasică. Acest curent trebuie privit din perspectiva unei nevoi ancestrale de Întoarcere la normalitate. O cercetare și sumară a marilor creatori demonstrează cu prisosință afirmația. Barocul este starea de echilibru; el a reprezentat nevoia de Împăcare a antitezelor pozitive. El vine din arta plastică iar În cea literară s-a tradus În ceea ce se numește realism pentru epic. Romanul „Enigma Otiliei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dintre ele au devenit nume comune, ca În cazul multor personaje caragialiene. Dacă s-ar apela la un sondaj de opinie, cred că Ilie Moromete ar ocupa unul din primele locuri În topul personajelor memorabile. În 1955, după un efort creator de vreo șase ani (primele pagini din proiectatul roman trilogie, precum „Cântec deasupra apelor” de Vanda Vasilievsca, că nu se putea renunța totuși la modele, au fost scrise În 1949), Marin Preda publica romanul „Moromeții”, primul volum, un adevărat eveniment
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]