11,638 matches
-
în gaze, în neelectroliți, în electroliți, în sol; c) întindere - locală, pe suprafață, generală (cea mai nocivă). Viteza de coroziune se exprimă în două moduri: 1. prin pierderea de masă pe unitatea de suprafață în unitatea de timp; 2. prin densitatea de curent de coroziune (numai pentru coroziunea electrochimică); Factorii care influențează procesul de coroziune sunt: pH-ul soluției care influențează forța electromotoare a pilei; compoziția soluției cu rol de electrolit; prezența la suprafață a unor cupluri redox. Fenomenul de coroziune
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
condiții sa fie pe deplin îndeplinite trebuie ca suprafața care este supusă acoperirii cu strat protector să fie bine curățată, degresată și uscată, iar baia de electroliză să fie preparată corespunzător. Alți factori de care depinde calitatea stratului depus sunt densitatea de curent și temperatura. Fenomenul care se regăsește la baza acestui proces de acoperire este electroliza. Electroliza reprezintă fenomenul de dirijare spre electrozi, a ionilor dintr-un electrolit, sub acțiunea unei diferențe de potențial. Ea reprezintă o reacție redox în
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Cilindri gradați 2. Cronometru 3. Balanță analitică 4. Baghetă de sticlă 5. Apă distilată 6. Alcool etilic 7. Ulei vegetal 8. Pulbere de sulf, cărbune și lignină (în principiu, orice pulbere insolubilă în fază continuă - mediu de dispersie și cu densitatea mai mare decât cea a mediului de dispersie). Diverse surse de proveniență a ligninei *Lignina este un compus macromolecular mult mai activ chimic decât celuloza sau alți polimeri naturali, datorită grupelor funcționale pe care le conține în macromolecula sa, fiind
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
se produce umectarea particulelor. Ulterior urmează o agitare până la dispersarea completă a pulberii în lichid. Se pornește cronometrul și se măsoară timpul în care întreaga cantitate de pulbere se sedimentează. Se calculează raza Stockes și se interpretează rezultatul știind că densitățile și viscozitățile pentru substanțele luate în analiză prezintă următoarele valori: DETERMINAREA MASEI MOLARE A UNUI POLIMER PRIN MĂSURAREA PRESIUNII OSMOTICE Principiul lucrării Una dintre metodele de determinare a masei molare a unui polimer este prin măsurarea presiunii osmotice. În cazul
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
STABILITĂȚII UNEI SUSPENSII ÎN FUNCȚIE DE MEDIUL DE DISPERSIE Principiul lucrării Suspensiile sunt sisteme coloidale formate dintr un solid dispersat într-un lichid sau într-un gaz. Conform legii Stockes stabilitatea unei suspensii depinde de mai mulți factori: dimensiunea particulei (raza Stockes),densitatea mediului de dispersie și vâscozitatea acestuia.η În lucrarea de față se va determina viteza de sedimentare a particulelor în două medii cu viscozitate diferită (apă și gumă arabică sau gelatină) la aceiași temperatură. Vâscozitatea mediilor de dispersie se poate
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
acestuia.η În lucrarea de față se va determina viteza de sedimentare a particulelor în două medii cu viscozitate diferită (apă și gumă arabică sau gelatină) la aceiași temperatură. Vâscozitatea mediilor de dispersie se poate determina cu ajutorul viscozimetrului Ostwald iar densitatea mediilor cu ajutorul picnometrului. Determinarea vâscozității cu vâscozimetrul Ostwald se realizează măsurând timpul în care lichidul de analizat curge prin capilar față de timpul în care curge etalonul de viscozitate cunoscută. Picnometrul (de la grecescul Puknos = dens) este un dispozitiv compus dintr-un
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Picnometrul (de la grecescul Puknos = dens) este un dispozitiv compus dintr-un balon la care este atașat un dop din sticlă cu un orificiu (un capilar) prin care este eliberat surplusul de lichid, astfel încât se poat edetermina cu acuratețe volumul acestuia. Densitatea se determină cântărind un lichid de volum exact din picnometru. Materiale și ustensile 1. Vâscozimetru Ostwald; 2. Picnometru; 3. Termostat; 4. Termometru; 5. Cronometru; 6. Baloane cotate; 7. Balanță analitică; 8. Fiole de cântărire; 9. NaCl (sau NaBr, KCl, KBr
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
2% de AgNO 3 . La cald, la o temperatura de aproximativ 85°C, se obține o soluție de gumă arabică sau gelatină, folosind ca dizolvant, soluția de halogenură preparată inițial. Se încălzesc toate soluțiile la 85°C și se determină densitatea și viscozitatea fiecărei soluții la 85°C. (Vâscozitatea apei la 85°C este 0,334 cP). Într-un termostat la 85°C, în volume egale, se intoduce o eprubetă cu soluție de halogenură alcalină și o eprubetă cu soluție de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
particule). Într-un cilindru gradat de 100 ml se pun 50 ml de sol pregătit pentru analizele fizice. Acest lucru presupune uscarea și mărunțirea alternativă la etuvă a solului până când grauncioarele de sol sunt destul de mici. Pentru a avea o densitate cât mai omogenă, solul se uniformizează prin lovirea fundului cilindrului cu palma. Se adaugă apoi 50 ml de apă cu ajutorul unei pipete, turnându-se ușor pe lângă pereții cilindrului. Volumul final total (sol+apă) nu va fi de 100 ml, pentru că
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de 2-4 cm, care are la partea inferioară o sită metalică sau un tifon, se urmăresc etapele: Se cântărește tubul uscat gol; Se pune în tub un strat de 10 cm de sol pregătit pentru analizele fizice; Se realizează o densitate cât mai omogenă a solului, la fel ca în metoda anterioară; Se cântărește tubul cu sol și prin diferență, se calculează masa solului luat în experiență; Tubul cu sol se introduce într-un pahar cu apa, menținându-l pe un
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
din soluția de analizat, se adaugă o soluție saturată de sulfat feros proaspăt preparată, apoi se toarnă acid sulfuric concentrat de-a lungul pereților, ținând eprubeta înclinată. Atenție cum se manipulează acidul sulfuric! Se formează două straturi de lichid cu densități diferite. La zona de contact a lichidelor apare un inel colorat în brun-violet. Reacția de identificare a nitriților (NO 2) În mediu de acid acetic diluat, clorhidratul de α naftil amină, în amestec cu acidul sulfanilic formează în prezență de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
ceea ce declanșează, prin intermediul hipotalamusului, senzația de sete și stimularea secreției de ADH. 2.3.1. Compoziția chimică a salivei Saliva este un lichid transparent, filant (datorită mucinei din compoziția sa), ușor opalescent (datorită celulelor epiteliale descuamate și a leucocitelor). Are densitate cuprinsă între 1003-1008 (hipotonă în comparație cu plasma); pH-ul este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe și ca urmare a acestui fapt conținutul gastric de la acest nivel tinde să se dispună în straturi în funcție de densitate. Astfel, grăsimile se vor dispune la suprafața celorlalte componente alimentare (ele vor părăsi ultimele stomacul), iar lichidele se vor găsi între masa de alimente ingerate (vor părăsi primele stomacul). Contracțiile gastrice încep la mijlocul corpului gastric și se deplasează către pilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500 ml de suc gastric în 24 ore; debitul secretor crește în perioadele digestive și este aproape nul în perioadele interdigestive. Sucul gastric conține 99% apă și 1% reziduu uscat, format din 0,6
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sulfat de magneziu, gălbenuș de ou, frică, smântână). 4.4. Sucul intestinal Sucul intestinal este un lichid tulbure, secretat de celulele imature ale glandelor Lieberkuhn în cantitate de 1-3 l/24 ore; are un pH alcalin (7,6-8) și o densitate de 1010. Compoziția chimică a sucului intestinal. Sucul intestinal conține apă și reziduu uscat din care fac parte ioni și fermenți. Enzimele din sucul intestinal fac parte din cele trei tipuri principale: proteolitice, amilolitice și lipolitice. Enzimele proteolitice sunt reprezentate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
potențialului de acțiune în membrana unei singure celule, prin auto regenerare bazată pe depolarizarea indusă de difuzia laterală a ionilor în imediata vecinătate a plasmalemei. Viteza de conducere depinde de caracteristicile potențialului de acțiune (amplitudine și panta depolarizarii) și de densitatea căilor transmembranare cu rezistență electrică scăzută: canale ionice și alte căi hidrofile ce permit trecerea ionilor. Viteza de propagare a impulsului variază mult în ansamblul miocardului și este cel mai bine descrisă de imaginea globală a diagramei spațiale a latenței
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
individuală de ~0,6 mm și un diametru de 5-20 μm (mai subțiri la capătul arterial), suprafața totală de secțiune la nivel capilar este de ~4000 cm2, iar suprafața totală a peretelui capilar (1 μm grosime) este de ~6300 m2. Densitatea capilarelor este variabilă în funcție de țesut (6000/mm3 în plămân, creier, glande endocrine; 5000/mm3 în miocard; 400-3000/mm3 în mușchi scheletic și piele), dar în general fiecare celulă se găsește la distanță maximă de 60-80 μm față de cel mai apropiat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
capilarelor, astfel încât numărul de capilare deschise (irigate) depinde de activitatea țesutului perfuzat, cu o repartiție diferențiată în același organ. Aceste modificări în debitul sanguin capilar sunt aparent distribuite neregulat, dar sunt ritmice și organizate. La nivelul mușchiului scheletic în repaus densitatea capilarelor deschise este de 200-300/mm3, iar în activitate poate deveni de 10 ori mai mare. Vasomoția metarteriolară este legată de curgerea în ansamblul teritoriului deservit, nefiind niciodată suficient de intensă pentru a opri complet curgerea sângelui în porțiunea respectivă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar dacă se înlocuiește gazul cu un amestec de heliu și oxigen, presiunea va scade considerabil. Compresiunea dinamică a căilor respiratorii Compresiunea exercitată de căile respiratorii limitează debitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
loc numai la nivelul tubului proximal și mai ales în prima sa porțiune, unde se reabsoarbe 90% din glucoză. Reabsorbția glucozei reprezintă exemplul clasic de sistem cu transport maximal. La nivelul marginii în perie a celulei tubulare există o mare densitate de transportori de glucoză de tip SGLT1. Numărul acestora este limitat, ceea ce conferă tubului proximal o capacitate maximă de reabsorbție, numită transport maximal (Tm) (fig. 101). Transportul maximal al glucozei este de circa 375 mg/min. In condițiile în care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în raport cu substanța absorbantă. 2.1.1 MĂSURAREA VOLUMELOR În analiza volumetrică, alături de cântărire, măsurarea volumelor este operația cea mai importantă. În volumetrie, unitatea de măsură este litrul, care se definește ca fiind volumul ocupat de 1 kg de apă cu densitatea maximă (la 40 C), în vid, la nivelul mării și la 450C latitudine. Vasele de măsurat volume se pot împărți în două clase: 1. vase gradate pentru umplere, al căror semn indică volumul pe care îl măsoară; 2. vase gradate
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
o serie de factori de care trebuie să se țină seama pentru efectuarea lui corectă , și anume: mărimea suprafeței filtrante ; porozitatea materialului filtrant; presiunea între cele două fețe ale stratului filtrant ; caracteristicile componentului solid al amestecului de filtrat ( omogenitate , compresibilitate , densitate ) ; temperatura etc . Viteza operației de filtrare crește prin folosirea unei suprafețe filtrante mai mari , prin creșterea presiunii deasupra masei filtrante sau prin asipararea filtratului ( filtrarea sub presiune redusă) Ridicarea temperaturii , de cele mai multe ori, accelerează filtrarea , datorită scăderii vâscozizății fazei lichide
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
cu % vol. De exemplu, printr-o soluție 15% vol se înțelege soluție care conține 15 volume de substanță dizolvată în 100 ml (cm3) soluție. Concentrația soluțiilor se exprimă în industrie iîn grade Baume (Be). Punctul zero al scării Baume este densitatea apei, iar 10 grade Be reprezintă concentrația unei soluții 10% NaCl. Intervalul dintre punctele respective este. La înghețare se formează o a doua legătură de hidrogen la atomul de oxigen, motiv pentru care gheața are o structură afânată care determină
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]