14,928 matches
-
înfocatului apologet al ortodoxismului, viața neamului românesc poate fi împărțită în „ere creatoare”: epoca primilor voievozi, urmată de „vârsta ortodoxiei dogmatizate” (secolele XVII-XVIII). Bunăoară, Mărturisirea ortodoxă a mitropolitului Petru Movilă ar constitui un act reformator ortodox de valoare egală cu doctrinele lui Calvin sau Luther. Corespondentul în literatura populară al acestui act de dogmatizare ar fi Miorița, iar „spiritul mioritic” și ortodoxia ar constitui un „fundament de cultură originară” (Spiritul românesc creator). Cu o relativă consecvență, celelalte articole semnate în „Gândirea
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
intră sub regimul sever al cenzurii, continuând să apară, dar fără indicația că sunt organe de partid. Deși D. reflecta la început ascensiunea ideologiei poporaniste a Partidului Național Țărănesc, atât pe plan socio-politic și economic, cât și pe cel cultural, doctrina partidului încearcă să găsească o cale de mijloc, care să împace tradiționalismul și modernismul, naționalismul și democrația, moștenirea agrară a României cu nevoia de a asimila din cultura europeană ceea ce era util și consonant cu universul rural românesc. Mihai Ralea
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
tradiționalismul și modernismul, naționalismul și democrația, moștenirea agrară a României cu nevoia de a asimila din cultura europeană ceea ce era util și consonant cu universul rural românesc. Mihai Ralea demonstrează, în acest context, relația de compatibilitate între democrație și naționalism (Doctrina dreptei, 1935). Publicația își asumă o poziție fermă împotriva oricărei tentative de instaurare a dictaturii. Astfel, Ralea face referire directă la extrema dreaptă, iar Virgil Madgearu protestează împotriva profanării publice a plăcii comemorative a lui I. G. Duca din gara
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
Divertisment cu Hamilkar Gabler - narațiune istoriografică fantastică, articulată pe tema diavolului și a „istoriei”, de unde o sumă de revelații-evenimente contrafăcute. Voltaire și Ignațiu de Loyola e o nuvelă de salon franțuzesc despre conflictul dintre scepticismul raționalist și militantismul greoi al doctrinei salvării, conflict tratat burlesc și rezolvat în aceeași manieră a ambiguității de semnificație. Într-o povestire pe o faimoasă temă iudaică, Golem, care reia motivul clasic în cheie parodică, dar și cu puseuri de poezie, într-o atmosferă de magie
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
referim. Această concepție despre literatură este astăzi În declin. În cultura și spațiul academic anglo-saxon, Încă din anii 1970, ea se vede amenințată. În Franța Însă continuă să dăinuie, dar, semn irefutabil de Îmbătrînire, este astăzi confirmată cu statutul de doctrină academică: literatura adevărată este poetică: Chevillard, Echenoz - toată literatura Minuit, În curs de monumentalizare - au o dimensiune poetică (ludică, loufoque, umorală, adînc scripturală, intertextuală: poetică) a cărei existență este demonstrată În teze de doctorat. Ajungem la capitolul 5 al cărții
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pericole posibile. Houellebecq evită prejudecățile pozitive sau negative despre ideea de sectă religioasă chiar dacă realismul reprezentării lui este pe alocuri șarjat. În primul rînd, secta elohimită vizează, la fel ca religiile tradiționale, atingerea vieții eterne, Înlaturarea morții. Dar, față de ele, doctrina seculară asimilează și Încurajeaza cercetarea științifică În ocurență genetica, prin care se va ajunge la reîncarnarea individului pe baza replicării de ADN. Houellebecq nu este un romancier foarte convigător atunci cînd intră pe tărîmul științelor tari (de pildă ortografiază incorect
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Viața șantierelor. Constructorii, din care citește la Sburătorul și publică în periodice. De sub tipar însă îi vor ieși doar două traduceri, din proza lui E. T. A. Hoffmann și a lui R. L. Stevenson, precum și lucrarea Paladinul păcii. Viața și doctrina Papei Pius XI (1939), ce marchează și convertirea la catolicism. După august 1944 își reia mai intens activitatea, colaborând asiduu pe teme culturale și îndeosebi muzicale, dar și cu versuri originale și traduse, la „Democrația”, „The Bucharest Herald”, „Ultima oră
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
de perseverență, poate și împrejurările nefavorabile au împiedicat accederea în primele rânduri, dar contribuția muzicologului, în a doua parte a vieții, mai ales în condițiile „culturalizării” proletcultiste, e mai mult decât meritorie. SCRIERI: Efluvii, București, 1931; Paladinul păcii. Viața și doctrina Papei Pius XI, pref. Andrea Cassulo, București, 1939; Wolfgang Amadeus Mozart, București, 1956; M. P. Mussorgski. La 75 de ani de la moartea compozitorului, București, 1956; Ghid de concert (în colaborare cu Eugen Pricope și Constantin Spiru), București, 1961. Traduceri: Robert Louis
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
nici la stânga (12/1934). Panait Istrati devine colaborator apropiat al revistei, încercând să tempereze înflăcărarea doctrinară de dreapta a directorului, amenințat de adversari cu asasinarea. În Scrisoare deschisă către dreapta (5/1934), Panait Istrati atrage atenția asupra punctului slab al doctrinei concentrate în formula „românismul și antisemitismul”:„Dictatura, spune el, e un semn de bătrânețe al organismului social”. Prozatorul colaborează cu mai multe articole: Națiune și naționalism (7/1935), Dictatură și democrație (8/1935), Răspuns unui dreptist de la „Gândirea” (11/1935
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
de principiu, deloc rigidă, iar suplețea cu care discursul critic se adaptează la obiect previne orice monotonie. Personalitate critică în care se îmbină, într-o formulă fericită, cultura, gustul, competența, sârguința, luciditatea, disponibilitatea și, mai ales independența (față de mode, grupări, doctrine rigide, fanatisme scientiste, estetice sau ideologice și, în general, față de orice interese extraliterare), C.-E. a dobândit o autoritate greu de egalat. El nu este un critic „de generație”, militant în numele unei grupări generaționiste. Este un critic - întâmplător, tânăr - care
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
și ale acțiunii culturale de reformare socială a satului românesc. Un exercițiu de sinteză creatoare Urmând principiile indicative ale psihologiei experimentale și colective (psihologia popoarelor), trecute prin filtrul propriei reflecții, Gusti ajunge, printr-o minuțioasă analiză logică și critică a doctrinelor sociologice, la o opțiune teoretică personală cu puternice note de originalitate, recunoscute de examinatorii tezei sale de doctorat, W. Wundt, K. Lamprecht, K. Bucher, precum și P. Barth, care i-a publicat lucrarea de doctorat în revista sa. În lucrările succesive
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
corespondențe din anii ’30, printre care și o scrisoare a lui Ștefănucă. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu au publicat două volume cu lucrările lui Petre Ștefănucă, reunite sub titlul Folclor și tradiții populare (Chișinău, 2001). Conferința d-lui Dimitrie Gusti. „Doctrină și acțiune politică” Am primit cu plăcere să vorbesc astăzi la Chișinău, mai ales că de când am vorbit aici s-au întâmplat două evenimente însemnate: primul este înființarea în Basarabia a unei secții a Institutului Social și al doilea este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a se fixa astăzi trei metode posibile la care eu mai adaug una, ca a patra metodă posibilă de îmbinare a idealului cu realitatea. Acest raport vine să fie considerat ori de câte ori e vorba să se judece temeiurile logice ale unei doctrine politice. Toată lumea crede că realitatea nu este adevărată. Toți legiuitorii pleacă de la considerația că realitatea nu este definită, nu este conturată și nici fericită. Această realitate trebuiește prefăcută prin măsurile conducătorilor politici. Nu este om care să nu găsească că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nici nu caută să impună lucruri ce n-au un substrat real. El acceptă numai ceea ce este o necesitate dovedită, o necesitate evidentă. Rațiunea, echilibrul conduc viața omului și aceeași metodă se potrivește și în tehnica mare a statului. Această doctrină este împărtășită și consacrată și ea de un mare bărbat politic, președintele Masaryck. Omul politic trebuie în toate actele sale să se inspire din realitate zice Masaryck. Tradiția istorică este o podoabă frumoasă, un material imens de care ne putem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
n-a prins prea mult. Partidul lui Masaryck n-a numărat niciodată prea mulți adepți. Masaryck a câștigat puterea în urma meritelor sale din timpul războiului. Totuși el are un mare merit, acela că a fost consecvent și a persistat în doctrina sa fără să cadă în greșeala violențialiștilor sau a utopiștilor. Cunoașterea este indispensabilă pentru acțiune și doctrină politică. Doctrina cere o cunoaștere, iar acțiunea este și ea sterilă fără o doctrină. Deci acțiunea se întemeiază pe cunoaștere. Un arhitect nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
câștigat puterea în urma meritelor sale din timpul războiului. Totuși el are un mare merit, acela că a fost consecvent și a persistat în doctrina sa fără să cadă în greșeala violențialiștilor sau a utopiștilor. Cunoașterea este indispensabilă pentru acțiune și doctrină politică. Doctrina cere o cunoaștere, iar acțiunea este și ea sterilă fără o doctrină. Deci acțiunea se întemeiază pe cunoaștere. Un arhitect nu face o casă la munte cu materialul de la șes, ci va face la munte o casă cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în urma meritelor sale din timpul războiului. Totuși el are un mare merit, acela că a fost consecvent și a persistat în doctrina sa fără să cadă în greșeala violențialiștilor sau a utopiștilor. Cunoașterea este indispensabilă pentru acțiune și doctrină politică. Doctrina cere o cunoaștere, iar acțiunea este și ea sterilă fără o doctrină. Deci acțiunea se întemeiază pe cunoaștere. Un arhitect nu face o casă la munte cu materialul de la șes, ci va face la munte o casă cu material de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acela că a fost consecvent și a persistat în doctrina sa fără să cadă în greșeala violențialiștilor sau a utopiștilor. Cunoașterea este indispensabilă pentru acțiune și doctrină politică. Doctrina cere o cunoaștere, iar acțiunea este și ea sterilă fără o doctrină. Deci acțiunea se întemeiază pe cunoaștere. Un arhitect nu face o casă la munte cu materialul de la șes, ci va face la munte o casă cu material de la munte. Un arhitect deci trebuie să țină cont de mijloacele ce-i
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu material de la munte. Un arhitect deci trebuie să țină cont de mijloacele ce-i stau la îndemână, să studieze mediul în care este chemat să facă o lucrare. Același lucru este și în politică. Un teoretician politic în elaborarea doctrinei trebuie să țină cont de realitate, trebuie să o cunoască mai înainte de a fixa unele principii. Îmi amintesc cu multă plăcere de vizita ce am făcut-o la Roma, când am fost invitat să inaugurez cursurile de la școala de arhitectură
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se centralizeze la București. În modul acesta Institutul va deveni o imensă arhivă în care se vor concentra toate datele, toate statisticile, după care s-ar constitui harta situației reale a țării. Când se va fi ajuns la această evidență, doctrina politică și acțiunea politică vor avea suficient material de cunoaștere. Domnilor, pentru noi anul 1848 care ne-a adus ideile liberale prin tineret însemna o perioadă romantică. Printre noile idei ce se ivesc acum se impun două, ridicate de Bălcescu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
criza economică (prof. S. Mehedinți, 27 octombrie 1935); 6. Ieșirea din actualele greutăți economice (prof. Niculae Iorga, 3 noiembrie 1935); 7. Organizarea muncii naționale (M. Ghelmegeanu, 17 noiembrie 1935); 8. Capitalism și socialism (Ghe.Gh. Tașcă, 24 noiembrie 1935); 9) Doctrina economică naționalistă (A.C. Cusin, 1 decembrie 1935); 10. Evoluția economiei liberale (V. Madgearu, 8 decembrie 1935); 11. Organizarea statului țărănesc (N. Ghiulea, 15 decembrie 1935); 12. Libertatea: dreptul pozitiv și dreptul rațional (Mircea Djuvara, 8 ianuarie 1935 ); 13. Doctrina statului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
9) Doctrina economică naționalistă (A.C. Cusin, 1 decembrie 1935); 10. Evoluția economiei liberale (V. Madgearu, 8 decembrie 1935); 11. Organizarea statului țărănesc (N. Ghiulea, 15 decembrie 1935); 12. Libertatea: dreptul pozitiv și dreptul rațional (Mircea Djuvara, 8 ianuarie 1935 ); 13. Doctrina statului țărănesc (Aurelian Bentoiu, 19 ianuarie 1936); 14. Doctrina raționalistă (N. Crainic, 2 februarie 1936); 15. Doctrina liberală (Al. Necșești, 9 februarie 1936); 16. Învățământul agricol în România (N. Vasiliu); 17. Curente politice europene (Gr. Filipescu, martie 1936); 18. Doctrină
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
10. Evoluția economiei liberale (V. Madgearu, 8 decembrie 1935); 11. Organizarea statului țărănesc (N. Ghiulea, 15 decembrie 1935); 12. Libertatea: dreptul pozitiv și dreptul rațional (Mircea Djuvara, 8 ianuarie 1935 ); 13. Doctrina statului țărănesc (Aurelian Bentoiu, 19 ianuarie 1936); 14. Doctrina raționalistă (N. Crainic, 2 februarie 1936); 15. Doctrina liberală (Al. Necșești, 9 februarie 1936); 16. Învățământul agricol în România (N. Vasiliu); 17. Curente politice europene (Gr. Filipescu, martie 1936); 18. Doctrină și acțiune politică (D. Gusti, 22 martie 1936); 19
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1935); 11. Organizarea statului țărănesc (N. Ghiulea, 15 decembrie 1935); 12. Libertatea: dreptul pozitiv și dreptul rațional (Mircea Djuvara, 8 ianuarie 1935 ); 13. Doctrina statului țărănesc (Aurelian Bentoiu, 19 ianuarie 1936); 14. Doctrina raționalistă (N. Crainic, 2 februarie 1936); 15. Doctrina liberală (Al. Necșești, 9 februarie 1936); 16. Învățământul agricol în România (N. Vasiliu); 17. Curente politice europene (Gr. Filipescu, martie 1936); 18. Doctrină și acțiune politică (D. Gusti, 22 martie 1936); 19. Târgurile și rolul lor economic (prof. Brancovici, 29
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Doctrina statului țărănesc (Aurelian Bentoiu, 19 ianuarie 1936); 14. Doctrina raționalistă (N. Crainic, 2 februarie 1936); 15. Doctrina liberală (Al. Necșești, 9 februarie 1936); 16. Învățământul agricol în România (N. Vasiliu); 17. Curente politice europene (Gr. Filipescu, martie 1936); 18. Doctrină și acțiune politică (D. Gusti, 22 martie 1936); 19. Târgurile și rolul lor economic (prof. Brancovici, 29 martie 1936). Ciclul de conferințe continuă în fiecare duminică până la 31 mai 1936. Din ciclul „Valorificarea produselor basarabene”, început încă din anul trecut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]