15,628 matches
-
răzvrotiți împotriva ciocoilor și fanarioților; epopeea luptei frâncilor (occidentali) împotriva turcilor; vânători cu șoimi; nunți domnești; balade mitice în care vechiul fond oriental a fost impregnat de dogma creștină. Doina, melancolică sau războinică, mod cu adevărat național al lirismului popular: "Doină, doină, cântec dulce! Când te-aud nu m-aș mai duce! Doină, doină, vers cu foc! Când răsuni eu stau în loc. Bate vânt de primăvară, Eu cânt doina pe afară, De mă-ngân cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
împotriva ciocoilor și fanarioților; epopeea luptei frâncilor (occidentali) împotriva turcilor; vânători cu șoimi; nunți domnești; balade mitice în care vechiul fond oriental a fost impregnat de dogma creștină. Doina, melancolică sau războinică, mod cu adevărat național al lirismului popular: "Doină, doină, cântec dulce! Când te-aud nu m-aș mai duce! Doină, doină, vers cu foc! Când răsuni eu stau în loc. Bate vânt de primăvară, Eu cânt doina pe afară, De mă-ngân cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cu șoimi; nunți domnești; balade mitice în care vechiul fond oriental a fost impregnat de dogma creștină. Doina, melancolică sau războinică, mod cu adevărat național al lirismului popular: "Doină, doină, cântec dulce! Când te-aud nu m-aș mai duce! Doină, doină, vers cu foc! Când răsuni eu stau în loc. Bate vânt de primăvară, Eu cânt doina pe afară, De mă-ngân cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cânt doina-nchis în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
șoimi; nunți domnești; balade mitice în care vechiul fond oriental a fost impregnat de dogma creștină. Doina, melancolică sau războinică, mod cu adevărat național al lirismului popular: "Doină, doină, cântec dulce! Când te-aud nu m-aș mai duce! Doină, doină, vers cu foc! Când răsuni eu stau în loc. Bate vânt de primăvară, Eu cânt doina pe afară, De mă-ngân cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cânt doina-nchis în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
creștină. Doina, melancolică sau războinică, mod cu adevărat național al lirismului popular: "Doină, doină, cântec dulce! Când te-aud nu m-aș mai duce! Doină, doină, vers cu foc! Când răsuni eu stau în loc. Bate vânt de primăvară, Eu cânt doina pe afară, De mă-ngân cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cânt doina-nchis în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dulce! Când te-aud nu m-aș mai duce! Doină, doină, vers cu foc! Când răsuni eu stau în loc. Bate vânt de primăvară, Eu cânt doina pe afară, De mă-ngân cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cânt doina-nchis în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
stau în loc. Bate vânt de primăvară, Eu cânt doina pe afară, De mă-ngân cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cânt doina-nchis în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
De mă-ngân cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cânt doina-nchis în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste, bucurie, tristețe. Sunt mici poeme în ritm liber și viu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cânt doina-nchis în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste, bucurie, tristețe. Sunt mici poeme în ritm liber și viu. Horele sau cântece acompaniate
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cânt doina-nchis în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste, bucurie, tristețe. Sunt mici poeme în ritm liber și viu. Horele sau cântece acompaniate de dansuri
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Eu cânt doina-nchis în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste, bucurie, tristețe. Sunt mici poeme în ritm liber și viu. Horele sau cântece acompaniate de dansuri care, precum Călușarii, amintesc
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste, bucurie, tristețe. Sunt mici poeme în ritm liber și viu. Horele sau cântece acompaniate de dansuri care, precum Călușarii, amintesc de Salieni. Vicleimurile sau
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste, bucurie, tristețe. Sunt mici poeme în ritm liber și viu. Horele sau cântece acompaniate de dansuri care, precum Călușarii, amintesc de Salieni. Vicleimurile sau mistere ale
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste, bucurie, tristețe. Sunt mici poeme în ritm liber și viu. Horele sau cântece acompaniate de dansuri care, precum Călușarii, amintesc de Salieni. Vicleimurile sau mistere ale Nașterii pentru marionete; Descântecele
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste, bucurie, tristețe. Sunt mici poeme în ritm liber și viu. Horele sau cântece acompaniate de dansuri care, precum Călușarii, amintesc de Salieni. Vicleimurile sau mistere ale Nașterii pentru marionete; Descântecele, formule de magie
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ducă departe de orașe, deoarece aici amestecul graiurilor și al semințiilor se simte prea mult. Locurile cele mai ferite, provinciile cele mai îndepărtate sunt cele mai potrivite căutărilor lor. acolo, sub acoperișul de paie al țăranului, ascultându-i jelaniile și doinele, spun ei că regăsesc adevărata pecete a limbii strămoșești; și e neîndoielnic că au și adus, de pe urma acestor comunicări cu păstorii, părți uitate ale limbii lor. ce par a se adăpa pe de-a-ntregul de la izvoarele antichității"*. Trecând în revistă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
neîndoielnic că au și adus, de pe urma acestor comunicări cu păstorii, părți uitate ale limbii lor. ce par a se adăpa pe de-a-ntregul de la izvoarele antichității"*. Trecând în revistă batalionul ușor și aurit al zeițelor legendare, Lado și Mano, Zînele, Doina, pe care o deifică, Drăgaica, o Ceres valahă, Stafia, păzitoarea ruinelor, Frumoasele, nimfe aeriene, Miazănoapte, Strigoaicele, Ursitele, Legătura, el conchidea cu îndreptățire: "Transmise din generație în generație, păstrate din teamă, respectate aproape ca și cultul, superstițiile popoarelor sunt, poate, arhivele
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
aeriene, Miazănoapte, Strigoaicele, Ursitele, Legătura, el conchidea cu îndreptățire: "Transmise din generație în generație, păstrate din teamă, respectate aproape ca și cultul, superstițiile popoarelor sunt, poate, arhivele lor cele mai vechi"**. Sunt în firea românească aceste drăgălășenii ațâțătoare care caracterizează doina, aceste mici vorbe dulci, aceste diminutive prețioase, aceste alintări voluptuoase care le-nnebunesc pe femei. Povestirea este punctată de interjecții provenite din natura câmpenească și care marchează o etapă, în timp ce povestitorul recită și citește în memoria sa ca într-o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o femeie, dar poveștile despre greșelile femeilor sunt rare, ceea ce face pur și moral tot acest folclor. Sentimentele familiei și iubirii de patrie sunt preamărite cu lirism. Este o școală a frumuseții sufletești. O frumoasă imagine se conturează peste aceste doine bogate în nenumărate detalii precise: ceremonialul nunții românești, mireasa împodobită cu o cunună cu fire de aur care-i cad pe umeri; nașul și nașa țin pentru câteva minute deasupra mirilor o coroană de flori sau de metal; prietenii lasă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
amuzat Florin Iaru, care, cu verva lui sănătoasă, a exclamat: „Merce e senzațional în film! E mult mai tare ca Burtică!“. Solomon nu crede că a făcut filmul prea târziu Cei prezenți la dezbatere (printre care Nestor Ratesh, Ion Vianu, Doina Jela, Andrei Oișteanu) au aflat de la Alexandru Solomon, după ce și-au exprimat părerile și nelămuririle (unde erau), că în serialul de trei episoade a câte 50 de minute, deja montat, vor mai intra, printre alții, Mircea Carp, Gelu Ionescu, Magdalena
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
comunist Mădălina COCEA Aparatul meu foto Smena stă în același sertar de lemn de stejar în care lțam lăsat la nouă sau zece ani. În amintiri, se regăsește întrțo vitrină alături de pâslarii în liniuțe crem și maro, crema de mâini Doina, deodorantul 4x4, înghețata de cicoare, hârtia fotografică de la Azomureș și sticla de Brifcor. Este unul din acele obiecte care ne fac să privim comunismul copilăriei în culori sepia. Însă în era ecranelor cu cristale lichide și calitate măsurată doar în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
cei de la radio (Monica Lovinescu, Neculai Constantin Munteanu, Emil Hurezeanu, Ioana Măgură Bernard, Nestor Ratesh și altiiă, ascultători (un cioban, o doamnă profesoară de la Cluj cu clasa ei de nevăzătoriă, directori americani ai postului, dar și ofițeri de securitate, disidenți (Doina Cornea, Vasile Paraschiv, Radu Filipescuă, avocați și procurori, în fine, Carlos Șacalul însuși. M-am întors cu 100 de ore filmate, am petrecut trei-patru luni la montaj cu Cătălin Cristuțiu. Am strâns arhive filmate, am găsit imagini inedite (închipuie-țiă despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
pe care textul, ca obiect cultural, le poate avea într-o anumită limba istorică (de la formulele de salut, formularea negației sau exprimarea reverenței și pînă la genuri literare populare sau culte specifice: vedele indiene, șaga islandeza, poezia provensala a trubadurilor, doina românească etc.; s-ar putea compară unele specii precum glumă sau bancul: de exemplu bancul englezesc și bancurile cu Radio Erevan etc.). Unele forme culte, ca de pildă haiku-ul sau structura narativa "povestirea în povestire" pot depăși granițele limbii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este considerată un substrat al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură, burtă, buza, căciulă, cătun, cioară, copac, copil, doina, fărîma, ghimpe, groapă, leurda, mal, mazăre, melc, mire, mînz, murg, rata, stejar, strugure, șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime: Argeș, Buzău, Mureș, Timiș; oronime: Carpați; oiconime: Turda)251. Bibliografie specială: Beekes, Robert S.P., Comparative Indo-European Linguistics. An Introduction, John
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai apropiată limba de indo-europeană primitivă. Similitudini surprinzătoare cu forme din sanscrita vedica și din greacă homerica. Prima tipăritura, cu alfabet gotic, un catehism luteran din 1547. Limba literară modernă - dupa 1700. În poezia populară, cîntece numite dainas, asemănate cu doina românească. familia indo-europeană, ramura baltica; flexionara; SVO latină cu semne diacritice 223. livonă (liv) N Letonia; intens vorbită în Livonia medievală; integrarea Letoniei în Imperiul Sovietic după al doilea război mondial duce la o marginalizare a livonei; declarată limba dispărută
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]