11,261 matches
-
repetitivele „"clopote, clopote, clopote, clopote, clopote, clopote, clopote"”, se află pe o linie îngustă între sens și nonsens, provocând un sentiment de instabilitate. Poe folosește cuvântul „tintinnabulation”, aparent o monedă proprie, bazată pe cuvântul latin pentru „clopot”, "tintinnabulum". Seria de ecouri ale „clopotelor” imaginează sunetele diferitelor clopote, de la zinghetele clopoțelelor de argint purtate de cai, la „dong, ding-dong” al clopotelor de aur și de fier, la scârțâitul „whee-aaah” al clopotelor de aramă. Seriile sunt întotdeauna patru, urmate de trei, începând întotdeauna
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]
-
1876, ca urmare a înlocuirii lui Titu Maiorescu din funcția de ministru al instrucțiunii publice și al culturii. A debutat cu prima poezie în "Familia" nr. 2 din 15/27 ianuarie 1866 și se intitula "Ghicitura". La a doua poezie, "Ecouri și suspine", apărută în nr. 18 din 25 iunie/7 iulie 1866, Iosif Vulcan i-a făcut o prezentare generoasă: În toamna anului 1874 împarte aceași odaie cu Mihai Eminescu și Ioan Slavici, la Școala Normală Trei Ierarhi, condusă la
Miron Pompiliu () [Corola-website/Science/334273_a_335602]
-
II-a singular, etc.), visarga apare frecvent în textele sanscrite. În ordinea tradițională a sunetelor sanscrite, visarga împreună cu anusvăra apare între vocale și consoane oclusive. Pronunția exactă a visarga în textele vedice poate varia între diferitele Śăkhă. Unele pronunță un ecou ușor al vocalei precedente după fricativă, de exemplu „” vafi pronunțat , iar „” va fi pronunțat . Conform fonologilor sanscriți, visarga are doi alofoni, și anume „जिह्वामूलीय” („Jihvămūlīya” sau visarga guturală) și „उपध
Visarga () [Corola-website/Science/334445_a_335774]
-
romanesc al Hallipilor este o frescă socială privită din perspectiva unei familii, cu ramificațiile ei. El se situează în descendența ciclului "Les Rougon-Macquart" (1871-1893) al lui Émile Zola, care prezenta decăderea clasei boierești prin „adulterarea sângelui”, și care-și găsise ecou în literatura română în ciclul Comăneștenilor al lui Duiliu Zamfirescu. După o evoluție greoaie și îndelungată, romanul românesc a început să se dezvolte într-un ritm grăbit în perioada de după Primul Război Mondial, străduindu-se să se adapteze tendințelor înnoitoare
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
a acumulat vânzări de peste 1,3 milioane de exemplare. Cifra totală a vânzărilor albumelor sale este de peste șase milioane de exemplare. În 2011 a fost inclusă în topul „100 cele mai influente femei din Rusia”, elaborat de postul de radio Ecoul Moscovei, agențiile de presă RIA Novosti, Interfax și revista «Ogoniok».
MakSim () [Corola-website/Science/335150_a_336479]
-
liceul la București, Călărași și Odorhei. A urmat Facultatea de Litere și Drept la București și Cernăuți. A debutat în revista "Ritmul vremii". A colaborat la "Falanga", "Universul literar", "Gândirea", "Vremea", "Convorbiri literare", "Clipa", "Universul", "Dimineața", "Cultura poporului", "Țara noastră", "Ecoul", "Orizonturi". A condus revista "Pan" și a fost, între 1926 și 1930, secretar al cenaclului literar de pe lângă Institutul de literatură și bibliografie condus de Mihail Dragomirescu. A fost corector la "Chemarea" și "Facla"și secretar de redacție la "Ilustrațiunea română
George Acsinteanu () [Corola-website/Science/335176_a_336505]
-
de a lansa un album de muzică originală. Sebastian Muntean și Irina Tănase, concurenți în sezonul 1, au acuzat Pro TV că, spre deosebire de primele trei sezoane, a modificat vocile concurenților, aplicând corecții de ton, armonii vocale și efecte precum reverberații, ecouri, întârzieri și compresii. De asemenea, Muntean s-a declarat dezamăgit de nivelul concurenților, în ciuda efectelor, și i-a criticat pe membrii juriului fiindcă și-au întors scaunele și s-au luptat intens pentru concurenți pe care îi considera foarte slab
Vocea României (sezonul 6) () [Corola-website/Science/335223_a_336552]
-
ce au avut parte de un mare răsunet. Hanul din acest text este adesea confundat, prin intermediul adaptărilor cinematografice, cu Hanul Peyrebeille din Ardèche, care a fost locul unei afaceri criminale (cincizeci de morți, numeroase violuri și perversiuni) cu un puternic ecou mediatic și care poartă, de asemenea, numele de "L’Auberge rouge". Nuvela lui Balzac nu are nici o legătură cu acest incident. Întreținând voit această confuzie, editura Gallimard din Paris a realizat în 2007 o retipărire a nuvelei publicate anterior în
Hanul roșu (nuvelă) () [Corola-website/Science/335216_a_336545]
-
și 29 august 1906 la Arenele Romane din București, pentru "Expoziția generală română". Apoi a devenit cunoscută și la Budapesta când, în martie 1909, a fost solista concertului organizat de "Societatea Studențească Petru Maior" din Budapesta, concert cu un larg ecou în capitala Ungariei. În anul 1909 l-a cunoscut la Sinaia pe George Enescu care i-a mijlocit accesul în intimitatea reginei Elisabeta (Carmen Sylva), devenind "Doamnă de onoare" a acesteia, calitate în care cânta la Reuniunile muzicale ale acesteia
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
izoritmică, unde melodia este încredințată primei viori. Această temă are particularitatea că începe anacruzic, pe timpul al doilea, octavele harpei, constituind fundamentul armonico-ritmic cruzic. La prima sa apariție, tema este expusă în pp, iar la reluare (măsurile 9-14) apare ca un ecou, fiind notată più pp. Tema a2 se întinde între Animez și următorul a tempo (măsurile 15-22), formând o perioadă de opt măsuri. Aici, materialul tematic, expus de violoncel și violă, este o melodie în pizzicato, construită pentatonic, pe sunetele: mi
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
Practică Educațională, Tipografia Universității de Stat "Alecu Russo" Bălți, 2010; Carabenciov Rafaela și Demenescu Veronica, „Timișoara Muzicală Academică”, ediția a XIX-a, 2009; Gévayné Janurik Márta - Kerekné Fekete Éva, “A Zenedétöl a Zenemüvészeti Karig”, Editura Litofilm, Szeged, 2013; Giulvezan Ovidiu, ""Ecouri muzicale timișorene"," Editura Brumar, Timișoara,1996; Grup de autori, "100 de ani de învățământ muzical instituționalizat în Timișoara", Editura Aegis, Timișoara, 2006; Petroman Lucia și Petroman Pavel, „Muzicieni de marcă din Timișoara, la Timișoara și la ei acasă”, Editura Eurostampa
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
a navigat timp de 11 ore de la Brest prin Canalul Mânecii spre strâmtoarea Dover. Întâmplara a făcut ca operatorul unui stații radar din Fairlight, East Sussex a terminat o reparație și și-a pornit instalația la timp ca să recepționeze 27 de ecouri la ora 10:15 pe 12 febrorie. Informația a ajuns la viceamiralul Bertram Ramsay, care a cerut sprijinul pentru executarea unei misiuni de recunoaștere de către avioanele înarmate ale Grupului 11 RAF. Ramsay a alertat de asemenea și Grupul 19 RAF
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
strada Mântuleasa nu este posibilă, iar blocul de la nr. 138 este o invenție ficțională. Mircea Eliade a traversat pentru ultima dată Bucureștiul în anul 1942, iar autorul afirmă că orașul descris de el este unul creat de imaginația sa, păstrând ecourile boemei interbelice: "„simt din ce în ce mai mult nevoia ca literatura mea să se elibereze de concertul geografic și istoric. Bucureștiul din Pe strada Mântuleasa, deși legendar, e mai adevărat decât orașul pe care l-am traversat eu, pentru ultima dată, în august
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
fenomenologice (Georg Simmel) și pe cele ale sociologiei comprehensive (Max Weber) legate de studiul afectivității în câmpul social. El se inspiră din ipoteza „pulsiunii morții” în versiunea sa heterodestructivă (pulsiunea distrucției) pe care psihanaliza a conceptualizat-o și care este ecoul conceptului kantian al Răului radical. Noțiunea de „destructivitate” se dovedește a fi un concept prețios pentru interpretarea nazismului, care rămâne o enigmă a culturii occidentale. În cartea sa "De la destructivité humaine, fragments sur le Béhémoth", Gérard Rabinovitch identifică și critică
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
orchestră (2010) 68. Divertimento nr.3 pentru patru fagoți (2010) 69. Divertimento nr.4 pentru Oboi, Fagot, Violă și Violoncel (2010 70. DE PROFUNDIS -Poem pentru cor mixt (2011) 71. Peste Vârfuri -Madrigal pentru cor mixt (2011) 72. Jocuri IX (Ecouri) pentru combo și orchestră (2012) 73. Piano Trio Divertimento nr.4)(2012) 74. PROMETHEUS -Poem simfonic -(2012) 75. Divertimento V pentru cvartet de clarineti (2013) 76. FABRIZIO Muzical pentru copii (versuri Patricia Brady-Danzig- 2013) 77. Schlagzeug Konzert -Concert pentru percuție
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
o vechime de aproximativ 13.000 de ani și o origine extraterestră. Cu toate acestea, este mai probabil ca Black Knight să fie rezultatul unei contopiri a unui număr de istorii neînrudite. Unii autori susțin că există o legătură între Ecoul lung întârziat și rapoartele lui Nikola Tesla precum că acesta ar fi „prins” un semnal radio ce se repeta în 1899, despre care el a considera că a provenit din spațiu. „Satelitul” apare pentru prima dată în atenția publică în
Black Knight (satelit) () [Corola-website/Science/332556_a_333885]
-
deopotrivă, cu sinergii încâlcite clădite de personaje profunde și cu flash-back-uri surprinzătoare. Este țesută o pânză care se întinde din preistorie - prin intermediul relicvelor -, trece prin antichitate, ia de-acolo mituri și legende și răzbate în zilele noastre, aducând cu sine ecourile profetice care se cer împlinite, tălmăcite, răstălmăcite sau demolate.” Tudor Călin Zarojanu afirmă că „Acum, în fine, avem și noi un Simon Toyne. Dacă va fi tradus, “Atavic”-ul lui Liviu Surugiu va fi un best-seller internațional. N-am nicio
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
care aparțin la peste 5.000 de taxoni. Un loc aparte a cercetărilor sale a fost ocupat de studiul histologic a ocelilor dipterelor, realizat în laboratorul lui R. Hesse din Berlin. Rezultatele asupra structurii ocelilor dipterelor a avut un mare ecou în specialiștii din întreaga lume și au fost citate în toate tratatele mari de zoologie și entomologie.
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
concomitent a scăzut și calitatea actului de predare. Raportul „Elie Wiesel” a reprezentat un moment de răscruce, constituind momentul recunoașterii de către România a participării la Holocaust. Anii 1990 au fost marcați, de asemenea, de tentative de demitologizare a istoriei, un ecou larg găsind studiile lui Lucian Boia. Una dintre cele mai importante teme care au preocupat istoriografia română de-a lungul timpului au fost originea poporului român. În secolul XIX, a avut loc o dezbatere între școala latinistă și cea autohtonistă
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
comandantul grupului britanic de bombardiere Kellett decola, locotenentul Hermann Diehl demonstra performanțele radarului Freya unui ofițer de marină la locația bateria LN-Vers de pe insula Wangerooge. În timpul demonstrației, el a modificat direcția antenei spre nord, spre golful Helgoland. Imediat a recepționat ecoul bombardierelor britanice. el a telefonat la cartierul general al escadrilei lui Schumacher de la Jever. Cum radarele marinei nu sesizaseră bombardierele, lui Hermann Diehl i s-a spus că trebuie să fie o eroare, cu atât mai mult cu cât este
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
Friend or Foe - Identificarea Camaradului sau Inamicului) montate pe avioane făceau ca un singur avion de vânătoare să fie controlat la un moment dat de la sol. Un rada Würzburg controla vânătorul, iar cel de-al doilea urmărea bombardierul. Cele două ecouri radar nu erau reprezentate pe un singur ecran. Ele erau urmărite de doi operatori diferiți, fiecare proiectând un cerc colorat diferit pe o masă de urmărire. Controlorul de trafic transmitea prin radio direcțiile de acțiune vânătorului pe vaza datelor furnizate
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Ecolocația (din limba greacă "ēchō" = ecou, sunet; + laina "locare" = a localiza) este o metodă de orientare în mediu și de detectare a obiectelor folosită de unele animale (cum ar fi liliecii, delfinii și unele păsări) prin care acestea își găsesc drumul, hrana sau evită obstacolele în timpul
Ecolocație () [Corola-website/Science/332815_a_334144]
-
și unele păsări) prin care acestea își găsesc drumul, hrana sau evită obstacolele în timpul deplasării lor. Animalul emite o serie de sunete cu frecvență înaltă (adesea inaudibile pentru om) care ricoșează de obiecte sau obstacole și revin sub formă de ecou (ultrasunete), fiind detectate de urechi sau alți receptori senzoriali. Obiectul este localizat cu mare precizie cu ajutorul direcției ecoului și timpului scurs între emisia și recepția sunetului.
Ecolocație () [Corola-website/Science/332815_a_334144]
-
o serie de sunete cu frecvență înaltă (adesea inaudibile pentru om) care ricoșează de obiecte sau obstacole și revin sub formă de ecou (ultrasunete), fiind detectate de urechi sau alți receptori senzoriali. Obiectul este localizat cu mare precizie cu ajutorul direcției ecoului și timpului scurs între emisia și recepția sunetului.
Ecolocație () [Corola-website/Science/332815_a_334144]
-
Prima paralelă a fost realizată între compozitorul de 19 ani și Alexandr Glazunov, el însuși un copil-minune care și-a avut prima simfonie interpretată în primă audiție la o vârstă și mai mică. Glazunov ar fi recunoscut în Șostakovici un ecou al sinelui său mai tânăr. Ca director al Conservatorului din Petrograd, Glazunov a urmărit progresul lui Șostakovici de la admiterea sa la vârsta de 13 ani. Tot el a aranjat și premiera simfoniei lui Șostakovici, care a avut loc la 44
Simfonia nr. 1 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332922_a_334251]