12,639 matches
-
modul de a trăi „la extreme”, plasat de mulți contemporani la granițele patologicului, Îl Înrudește cu marii damnați satanici ai vremii. După cum publicului român Îi rămâne foarte puțin cunoscută opera lui Csáth Géza (1887-1919), autor pe care criticii, dar și editorii maghiari Îl redescoperă azi cu Încântare. Personalitate excentrică, prozatorul narcoman e acceptat rapid În mediile artistice din Ungaria nu doar pentru că ar fi vărul celebrului Kosztolányi Dezsõ, el Însuși autor cu o perioadă „dandy” În biografie, ci și pentru că trăiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
care au renunțat la așa ceva vor cel puțin să fie În cunoștință de cauză. Și iată de ce cartea a fost citită. Proștii, pe care nu-i voi numi, s-au lăudat că au priceput-o. Iar eu i-am spus editorului meu că o vor cumpăra. Pretutindeni, trufie! Căci dacă a stârnit primul succes, Îl va mai stârni și pe al doilea cu acest opuscul pe a cărui primă pagină aș fi tentat să scriu următoarea impertinență: „De la un fudul, printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
timp, Janey intrase în vorbă cu un tip care-i tot dădea târcoale de vreo jumătate de oră și acum era prinsă într-un monolog despre ultimele știri legate de raportul de forțe dintre națiuni de pe Channel 4; doar era editor de texte TV. S-o deranjez ca să i-l prezint pe Sally ar fi fost ca și cum m-aș fi trezit să-l întreb pe preot cât e ceasul chiar în mijlocul slujbei. Sally se uită rugător la cea care-l ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
arătând spre jachetă. Janey se uită la costumul pe care-l purta. Sunt și eu un pic mai elegantă, nu? Din cauza proiectului ăstuia nou. Era adevărat; era clar că radia, cu ochii săi albaștri lucind ca turcoazul. Janey, care fusese editor de scenarii, tocmai se mutase la BBC, unde lucra ca editor coordonator, o slujbă la care râvnea de mult timp. E lumina puterii, spuse ea, rânjind la mine. Veniți de-mi priviți munca, zei atotputernici, și plângeți-vă în pumni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
purta. Sunt și eu un pic mai elegantă, nu? Din cauza proiectului ăstuia nou. Era adevărat; era clar că radia, cu ochii săi albaștri lucind ca turcoazul. Janey, care fusese editor de scenarii, tocmai se mutase la BBC, unde lucra ca editor coordonator, o slujbă la care râvnea de mult timp. E lumina puterii, spuse ea, rânjind la mine. Veniți de-mi priviți munca, zei atotputernici, și plângeți-vă în pumni. Cred că o să primesc undă verde pentru primul meu serial dramatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
iuți și sos de alune. — Cu cine vorbeai? L-am pus la curent. Părea interesat. — Nu numai că am șansa să o întâlnesc pe iubita lui Helen, cea negreșit suferindă de atâta timp, care mai e, pe deasupra, și producător, și editor contractor la BBC. Trebuie să te scot la cină mai des. — Deja ai epuizat cercul meu, zisei eu, rânjind către el. Janey e singura prietenă șic pe care o am. A, uite-l și pe Tim. Lucrează la Herald. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
din telefon. Îl vedea coborând de pe deal, făcându-și drum printre copaci - cu o cameră video micuță, pe care o ținea la ochi. Lângă el mergea Mustafa. Maggie nu se putu abține să nu râdă la șmecheria asta. Chiar acum editorul de știri de la Canalul 2 se uită la imaginile astea. Iar tu unde zici că ai sunat, Mustafa? —La Al-Jazeera. Biroul din Ramallah. — Toți urmăresc sceneta asta. Și ca să nu-ți vină vreo idee, domnule Miller, asta e doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
o perspectivă esențială imediat ce am început să concep această poveste. Părinții mei, Michael și Sara Freedland, împreună cu socrul meu, Michael Peters, au citit o schiță preliminară, dându-mi sfaturi prețioase pe parcurs. La Harper Collins, Jane Johnson e tipul de editor pentru care orice scriitor ar ucide: atentă, entuziastă, pretențioasă și cu un obicei obsesiv și constant de a fi corectă. Ea și Sarah Hodgson alcătuiesc o echipă extrem de capabilă. Trei indivizi merită mulțumiri speciale. Jonathan Cummings nu e doar capabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
microscopic al organelor. Germanii au făcut tot posibilul ca să ignore noile curente și au continuat să Îndrăgească partea filatelică a entomologiei. Grija lor pentru „colecționarul obișnuit care nu trebuie să ajungă să facă disecții“ este comparabilă cu felul În care editorii nervoși de romane populare Îl răsfață pe „cititorul mediu“ - care nu trebuie să ajungă să gândească. S-a produs Însă și o schimbare mai generală, care a coincis cu entuziasmul meu de adolescent pentru fluturi și fluturi de noapte. Acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
1904 a refuzat să bea În sănătatea țarului. Se spune că a dat cu nonșalanță un anunț la ziar pentru a-și vinde uniforma de demnitar al Curții. Din 1906 până În 1917, a fost alături de I.V. Hessen și A.I. Kaminka, editorul unuia dintre puținele cotidiene liberale din Rusia, Rech (Graiul), precum și al revistei de jurisprudență, Pravo. Pe plan politic era „Kadet“, adică membru al K.D. (Konstitutionno-demokraticeskaia partia), rebotezat ulterior mai adecvat, Partidul Libertății Poporului (partia Narodnoi Svobodî). Fiind Înzestrat cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
potrivite pentru consum decât torentele slave de conștiință politică, convenționale și teribil de provinciale, care izvorau În aceiași ani din condeiele tinerilor autori sovietici pe care statul-tătuc Îl aproviziona cu cerneală, pipe și pulovere. Redactorul-șef al cotidianului Rul (și editorul primelor mele cărți), Iosif Vladimirovici Hessen, a avut generozitatea de a-mi Îngădui să-i umplu rubrica de poezie cu versurile mele necoapte. Nopțile albastre din Berlin, castanul Înflorit din colț, o inimă ușoară, sărăcia, dragostea, culoarea de mandarină a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
publicat, în anii de entuziasm tembel, când credeam că într-adevăr românii vor să schimbe ceva în viețile lor după ce au scăpat de Ceaușescu, o carte despre alegerile interbelice. Primită cu bunăvoință. Exemplarul pe care i-l dădusem cu dedicație editorului l-am cumpărat, după un an și ceva, de la un vânzător de cărți vechi de lângă Cișmigiu. De la Editură mi s-a spus că, făcând ofertă de achiziționare a cărții la Camera Deputaților, a venit comandă fermă de 1 exemplar pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
vine și dezvoltarea culturală? Altfel, ce să arătăm Europei? Am pornit spre mașina lui. Ketty trecuse la volan. Popa mi-a făcut semn să urc în dric. I-am spus că aveam o întâlnire peste drum, la „Gambrinus“, cu un editor. A surâs. S-a aplecat, prinzându-mă pe după umeri și șoptindu-mi la ureche: — Acu’, pă bune. Asta-i leafa ta? O sută jumate de coconei sau mi-ai zis-o ca s-o faci pe fătucă să plângă? O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și care au cooperat la realizarea acestei cărți, cu un deosebit simț al umorului. Toate cele care m-ați ajutat - iar voi știți cine sunteți -, anonimitatea voastră va rămâne intactă, iar mulțumirile mele sunt sincere. Doresc, de asemenea, să mulțumesc editorului meu din New York, Jonathan Burnham, pentru lectura sa atentă, rând cu rând, fără de care cartea nu ar fi fost la fel de lizibilă. Lui Juliet Annan de la Penguin U.K., multe mulțumiri. Agentului meu, Eric Simonoff de la Janklow Nesbit, Îi sunt Îndatorată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
aprinzându-și pipele de coceni cu Litera stacojie. Oricare ar fi versiunea reală, întreaga afacere e suficient de incertă ca să ne putem închipui că manuscrisul nu s-a pierdut, de fapt. Doar, ca să zic așa, s-a rătăcit. Dar dacă editorul lui Hawthorne, James T. Fields, l-a luat cu el acasă și l-a băgat într-o ladă, laolaltă cu un teanc de alte hârtii? În cele din urmă, lada e mutată în pod. După ani, ea e moștenită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
bun. Două zile mai târziu, a luat prânzul singur cu ea. Pe urmă am plecat în Cornwall, în vizită la părinții lui, dar, după trei sau patru zile, a luat trenul și s-a întors la Londra, să discute cu editorul despre cartea pe care o scrie. Sau cel puțin așa a afirmat. Eu cred că s-a întors ca să fie cu tâmpita de Georgina Watson, iubirea vieții lui. A fost oribil. M-a lăsat acolo, la țară, cu părinții ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
modernă s-a născut, ca pretutindeni, în capul unor elite naționale (ba chiar și „internaționale”...). Schimbarea ei la față, trudnică și reală, s-a împlinit însă și prin generații de popa Zamă, anonime și uitate de istorie. Volumul celor trei editori este, din acest punct de vedere, un modest monument al intelectualului necunoscut - „monument” care riscă să rămînă însă și el necunoscut... Semnalizări, trafic și societate Traficul continuă să fie unul dintre principalele ofuri ale bucureștenilor. Mai larg, ceea ce se întîmplă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Era, oricum, perioada cea mai chinuitoare a anului, în care timpul devenea singura bucurie pe care i-o puteai dărui cuiva. Dan avea 43 de ani, iar viața trecuse pur și simplu pe lângă el. Avea mare nevoie de timp. Domnul editor Socec-fiul puse manuscrisul jos, zwickerul pe masă, și scrise mare, cu cerneală violetă: NU. Era primul manuscris pe care-l respingea după moartea tatălui său. EPILOG A stăzi strada Fântânei poartă numele de Berthelotși duce la Radiodifuziunea română. Strada Sfântul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cea mai stranie. Cu o pauză de doi ani în timpul Războiului celui Mare, Universul a dăinuit până în 1953. A fost desființat de comuniști, ca toate simbolurile vechii lumi. Romanul lui Pavel Mirto, Viitorul începe luni, n-a apărut. Pe domnul editor Socec-fiul l-a iritat descrierea vestimentației doamnelor, imposibil de închipuit, precum și ideea unor farfurii și pahare moi, aruncate la coș după folosire. Și tot restul. ANEXE - 1897 (din revistele vremii) CALENDAR ORTODOX PENTRU ANUL 1897 Sfântul Vasile cel Mare 1
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
fi fără cusur. Astfel, bucuria îi spori și mai mult. „M-am născut ca să fiu un creator!”, exclamă el în extaz, amețit cu totul de priveliștea lucrării încheiate. În dorința sa de a și-o publica, i-o înmână și editorului care, la rândul său, o citi și el cu mare interes. Cartea acestui tânăr i se păru, într-adevăr, minunată. Aproape c-ar fi vrut să-l îmbrățișeze, dar nu era copilul lui... De asemenea, aceasta era neprețuită și pentru
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
la Paris și să revină În aceeași zi. În tren, Încercă să citească Une curieuse solitude, renunță destul de repede, dar izbuti să parcurgă totuși câteva pagini din Femmes - mai ales pasajele erotice. Aveau Întâlnire Într-o cafenea de pe strada Universității. Editorul sosi cu zece minute Întârziere, fluturându-și țigaretul care avea să-l facă celebru. — Sunteți din provincie? Asta-i rău. Trebuie să veniți la Paris, imediat. Aveți talent. Îl anunță pe Bruno că va publica textul despre Ioan-Paul al II
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
despre Ioan-Paul al II-lea În următorul număr din L’Infini. Bruno rămase cu gura căscată; nu știa că Sollers era În plină perioadă de „contra-reformă catolică” și că-și Înmulțea declarațiile entuziaste În favoarea Papei. — Péguy mă dă gata! făcu editorul cu elan. Și Sade! Sade! Citiți-l pe Sade, mai ales!... — Textul meu despre familii... Da, foarte bun și el. Sunteți reacționar, asta e bine. Toți marii scriitori sunt reacționari. Balzac, Flaubert, Baudelaire, Dostoievski: numai reacționari. Dar trebuie să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Calistrat Costin: La un pahar de neant... Cu un titlu ademenitor, promițând delicii meditative, volumul lui Calistrat Costin, La un pahar de neant... (apărut în Colecția OPERA OMNIA, la Editura Tipo Moldova, Iași, 2011), cuprinde, așa cum se menționează în nota editorului de la început, texte din «recolta» a peste trei decenii de creație literară a poetului băcăuan, în care se îmbină poeme scrise în manieră modernistă, prin apelul la enjambament (unele par chiar reportaje al căror obiect este cotidianul în general: Doi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
său, magistratul Nicolae Papadat), Katherine Mansfield reușește să evadeze dintr-o căsnicie nefericită Ăcare durează nu mai mult de trei săptămîni) și, după mai mulți ani în care se străduie să obțină divorțul, se căsătorește în 1918 cu criticul și editorul său) John M. Murry. Căsătoria lor durează până în 1922, anul morții lui Katherine Mansfield, și are un rol esențial în devenirea ei scriitoricească. Fără îndoială, aceste evenimente ce au ținut de destinul fiecăreia au determinat tipul de scriitură pe care
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
care zăceau pe biroul meu. Dacă aveam noroc - și poate cu ajutorul unui miracol -, s-ar putea să obțin ceva bani din ele; dar va trebui să le citesc cât mai repede, ca să mă hotărăsc cum să-i abordez pe principalii editori. M-am apucat de treabă imediat ce m-am întors acasă și reușisem să citesc vreo șaptezeci de pagini când, la începutul serii, a apărut Fiona. Căra cu ea două pungi mari de hârtie și dintr-una din ele se revărsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]