11,414 matches
-
fost adoptată o lege mai puțin restrictivă, pentru ca în 1938-1945 să se revină la vechiul text al legii, adăugându-se și alte legi anti-semite. Din această cauză, cel puțin în parte, o serie de oameni de știință maghiari de origine evreiască, așa cum a fost cazul lui Edward Teller, au decis să emigreze. Polonia a încercat să introducă o lege "numerus clausus" în 1923, dar la obiecțiile Ligii Națiunilor a fost nevoită să renunțe momentan la acest proiect. Cu toate acestea, legea
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
la obiecțiile Ligii Națiunilor a fost nevoită să renunțe momentan la acest proiect. Cu toate acestea, legea a fost introdusă în mod neoficial în 1937 în unele universități, ponderea studenților evrei fiind limitată la 10%, atât cât era ponderea populației evreiești în Polonia, față de 20-60% cât fusese înainte de aplicarea legii. Pretextul oficial era că în timpul ocupației țariste (1795-1918), limba poloneză fusese interzisă, în consecință, învățământul fusese puternic afectat de această măsură. Se argumenta că astfel, mai mulți polonezi, dar și cei
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
înainte de aplicarea legii. Pretextul oficial era că în timpul ocupației țariste (1795-1918), limba poloneză fusese interzisă, în consecință, învățământul fusese puternic afectat de această măsură. Se argumenta că astfel, mai mulți polonezi, dar și cei de altă etnie, alta decât cea evreiască, precum germani, bieloruși, lituanieni și ucraineni, vor avea mai ușor acces la studii superioare. De asemenea, se făcea referință la polonezii din zonele rurale, dezavantajați față de evrei, care locuiau preponderent în zona urbană, astfel încât 40-50% din cei cu studii superioare
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
fost niciodată legiferat, în perioada 1918-1950, principiul "numerus clausus", sau măsuri similare, au fost introduse într-un număr de universități private și școli superioare de medicină, vizând în special evreii și populația de culoare. De exemplu, numărul candidaților de origine evreiască la specialități liberale, în universitățile din zona New England și New York, a scăzut în mod semnificativ între 1910 și mijlocul anilor ’30. De exemplu, admiterea la Harvard University, în aceeași perioadă, a scăzut de la 27,6% la 17,1%, iar
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
cea de la Boston University, de la 48,4% în 1929-30 la 12,5% în 1934-35. În aceeași perioadă, printre excepțiile notabile, s-a numărat Facultatea de medicină de la Middlesex University (Massachusetts), care nu a aplicat acest principiu. În afară de candidații de origine evreiască, au mai fost vizați de aceste măsuri restrictive catolicii, candidații de culoare și cei proveniți din Europa de Est. În unele cazuri, cum ar fi de pildă Columbia University, candidații de culoare erau excluși în totalitate ("numerus nullus"). Metoda cea mai utilizată
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
categoriile dorite în respectiva universitate, sau preferința pentru copiii sau nepoții unor foști studenți. Acest principiu a fost aplicat pentru prima dată la Yale University, în 1925, atunci când oficialii universității au constatat creșterea alarmantă a numărului de studenți de origine evreiască. Cu începere din același an, oficialii Yale au început să menționeze criterii de admitere „amorfe”, precum „character”, „tărie”, etc..., în detrimentul altor criterii, ca scuză pentru a respinge candidații nedoriți de etnie evreiască. Cu toate acestea, hotărâtor a fost criteriul „ereditar
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
creșterea alarmantă a numărului de studenți de origine evreiască. Cu începere din același an, oficialii Yale au început să menționeze criterii de admitere „amorfe”, precum „character”, „tărie”, etc..., în detrimentul altor criterii, ca scuză pentru a respinge candidații nedoriți de etnie evreiască. Cu toate acestea, hotărâtor a fost criteriul „ereditar”. Alte universități, precum Harvard, au început și ele să aplice același criteriu, astfel încât numărul studenților evrei la universitățile de prestigiu din Ivy League, până în anii ’50, a rămas la nivelul de 10
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
anii ’60, treptat, a început să se renunțe la aceste politici restrictive, Yale fiind printre ultimele care a renunțat la ele, după 1966. Preferința pentru copiii foștilor studenți s-a menținut însă, fără însă a mai afecta studenții de origine evreiască. De asemenea, începând cu anii ’50, s-a renunțat la restricțiile privind religia candidatului. Toate aceste măsuri nu au fost totdeauna apreciate ca antisemite. În 1932, în Raportul Anual al Comitetului Evreiesc American (American Jewish Committee), s-a acceptat că
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
fără însă a mai afecta studenții de origine evreiască. De asemenea, începând cu anii ’50, s-a renunțat la restricțiile privind religia candidatului. Toate aceste măsuri nu au fost totdeauna apreciate ca antisemite. În 1932, în Raportul Anual al Comitetului Evreiesc American (American Jewish Committee), s-a acceptat că există o „suprapopulare” de cadre cu studii superioare în anumite domenii. Cu toate acestea, prin măsurile luate în universități, proporția studenților evrei a continuat să scadă în anii '30-'40. De exemplu
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
să recunoască această politică. În 1931, Rutgers College a fost nevoit să admită că a limitat accesul candidaților evrei, pentru a evita ca universitatea să ajungă o congregație a unei singure etnii. În anul următor, în urma presiunilor exercitate de agențiile evreiești, oficialii universității vor fi nevoiți să-și revadă poziția. Cu toate acestea, după aproape treizeci de ani de presiuni, în 1946, organizația B'nai B'rith a constatat că evreii reprezintă doar 9% din totalul studenților din SUA, 77% fiind
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
4855 de familii. În 1859 numarul evreilor a atins deja cifra de 118.922 de persoane, în 1899, el s-a dublat din nou, atingînd cifra de 269.000 de persoane, în mai putin de un secol, prin urmare, populația evreiască din Vechiul Regat a sporit cu peste două mii la sută, pentru ca după încă 30 de ani, să se tripleze aproape. Toate aceste date au fost menționate într-un raport, intitulat Memoriu, adresat de guvernul român comunității internaționale, în 12 martie
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
30 de ani, să se tripleze aproape. Toate aceste date au fost menționate într-un raport, intitulat Memoriu, adresat de guvernul român comunității internaționale, în 12 martie 1939, memoriu prin care justifica promulgarea legilor rasiale. Această creștere uriașă a populației evreiești în România, nu s-a făcut prin spor natural, ci prin valuri de imigrație succesive, provenind din Rusia țaristă și din Galiția, cel mai adesea prin pătrundere clandestină pe teritoriul țării, prin mituirea autorităților În aproape jumătate de secol, evreii
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
Naționale, cu numărul 153.377 din 29 august 1940, s-a transformat în principiul "numerus nullus". Căci, dacă potrivit Deciziei din august 1940, din numărul total al elevilor dintr-o clasă, 6 la sută se admitea să fie de origine evreiască, legea din 11 octombrie 1940 nu mai permitea frecventarea școlilor românești decât urmașilor direcți ai voluntarilor, invalizilor și morților din războiul din 1877-1878, dacă erau creștini, invalizilor din Războiul de Reîntregire, celor decorați pentru fapte de arme săvârșite pe câmpul
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
studenți. Pentru a nu lăsa pe drumuri și fără supraveghere zeci de mii de tineri, Legea din 11 octombrie a admis evreilor să-și organizeze, în cadrul învățământului particular, școli proprii de grad primar și secundar cu personal didactic și administrativ evreiesc. Școlile nu puteau fi frecventate decât de elevi de etnie evreiască. Toate legile antievreiești au fost abrogate după lovitura de stat de la 23 august 1944. Principiul se aplică de asemenea în domeniul public pentru a limita numărul de agenți economici
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
de mii de tineri, Legea din 11 octombrie a admis evreilor să-și organizeze, în cadrul învățământului particular, școli proprii de grad primar și secundar cu personal didactic și administrativ evreiesc. Școlile nu puteau fi frecventate decât de elevi de etnie evreiască. Toate legile antievreiești au fost abrogate după lovitura de stat de la 23 august 1944. Principiul se aplică de asemenea în domeniul public pentru a limita numărul de agenți economici care prestează anumite servicii publice. În SUA, de exemplu, limitează numărul
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
de al doilea război mondial. El a contribuit la salvarea a peste 62.000 de evrei, aceasta ajungând sa fie cea mai mare operațiune de salvare a evreilor din al doilea război mondial. In urma acțiunilor sale, jumătate din populația evreiască a Budapestei a supraviețuit Holocaustului. Nominalizat de trei ori pentru Premiul Nobel pentru Pace, a fost distins cu titlul de "Drept între popoare" de către Yad Vashem, fiind onorat și în Republica Federală Germană și Budapesta.
Carl Lutz () [Corola-website/Science/332067_a_333396]
-
erau înhumate în gropi comune. La Avignon, însuși Papa Clement al VI-lea a ordonat aruncarea cadavrelor în răul Ron. Disperarea și lipsa raționamentului i-au făcut pe mulți oameni să ajungă să comită fapte nebunești, ajungând să invinovatească comunitățile evreiești, persecutând și masacrând mii de evrei care nu doreau să se convertească. Sistemul feudal se prăbușise . Marile orașe erau pustiite. În acest timp, Franța și Anglia erau măcinate de războaie. Sfârșitul lumii părea că sosise pentru oamenii evului mediu. Ciumă
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
avut una dintre cele mai dure poziții anti-Dreyfusard din rândul camarazilor de regiment, fiind unul dintre sprijinitorii văduvei lui Hubert-Joseph Henry, după ce acesta din urmă s-a sinucis când s-a aflat de falsificarea dovezilor în cazul căpitanului de origine evreiască. După ce a fost înaintat la gradul de căpitan, Weygand a ales să nu se pregătească pentru admistera la "Haute École de Guerre"), pretextând că dorea să păstreze legătura cu trupele. Aceasta nu l-a împiedicat mai apoi să devină instructor
Maxime Weygand () [Corola-website/Science/332401_a_333730]
-
un dirijor, compozitor și violonist american. Maazel moare pe 13 iulie 2014, la reședința sa, Castleton Farms, din Virginia, SUA, la vârsta de 84 de ani, în urma unei pneumonii. , născut în Franța într-o familie de muzicieni americani de origine evreiască, a crescut în Statele Unite ale Americii. Bunicul său Isaac Maazel, de origine rusă, a fost violonist la Metropolitan Opera. Copil-minune, el a avut primele lecții de compoziție la vârsta de șapte ani și a debutat la opt ani. A dirijat
Lorin Maazel () [Corola-website/Science/332496_a_333825]
-
În afară de faptul că a dezvoltat foarte devreme industria și comerțul, grație componentei germanice și vizionarei comunități evreiești (primul tramvai cu cai, primul tramvai electric și primul oraș electrificat din Europa Centrală), regiunea laureatei cu Premiul Nobel, Herta Müller, a sprijinit o deschidere culturală rară în celelalte zone ale României”, precizează istoricul Ioan Hațegan. Casa Bruck, Timișoara În
Timișoara și Oradea: “Un alt stil Liberty” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105815_a_107107]
-
și traducător israelian, evreu originar din Transilvania. s-a născut în 1908 sub numele David Klein la Cehu Silvaniei sau Szilágycseh, în Transilvania, pe atunci parte a Austro-Ungariei că fiu al rabinului Salomon (Shlomo) Zalman Klein, care a păstorit comunitatea evreiască ortodoxă din orășel vreme de cincizeci de ani, care la rândul său, era nepotul unui vestit rabin și învățat, Rabbi Shmuel (Shmelke) Klein din Hust și Seliș, autor al cărții „Tzror Hahaim”. Ghiladi a avut 17 frați și surori. Mulți
David Ghiladi () [Corola-website/Science/333981_a_335310]
-
a avut 17 frați și surori. Mulți din familia sa au pierit uciși în Holocaust. David Ghiladi, care după 1919, după Marea Unire, a devenit cetățean român, s-a afirmat din tinerețe în domeniul jurnalisticii și publicisticii, colaborând la ziarele evreiești în limba maghiară „Uj Kelet” și „Amenu”, Apoi a scris în cotidianul maghiar „Mai Világ”, unde a început să folosească pseudonimul Ghiladi (după regiunea Ghilad din Palestina antică (Țara lui Israel). „Haghiladi” era și unul din numele sub era cunoscut
David Ghiladi () [Corola-website/Science/333981_a_335310]
-
mai pe urma a fost trimisul la Paris al acestuia. În anul 1975 a ieșit la pensie. Ca fost activist în Mișcarea național religioasă Mizrahi, a fost o vreme, numit fiind de către ministrul Hâim Moshe Shapira, responsabil pentru problemele emigrației evreiești la Ambasada Israelului la București. David Ghiladi stăpânea din copilărie limbile ebraică, idiș, maghiară, germană, română și cehă. El a tradus în ebraică poezii de Rainer Maria Rilke, (Cartea imaginilor), de Charles Baudelaire, poezii din romantismul francez, precum și din literatura
David Ghiladi () [Corola-website/Science/333981_a_335310]
-
Mille, dar și revizuirea și completarea documentației pentru lucrările de consolidare la Teatrul Foarte Mic , unde în prezent activitatea este sistata, clădirea acestuia fiind încadrată în clasa I de risc seismic. În ceea ce privește stadiul lucrărilor de modernizare și consolidare la Teatrul Evreiesc de Stat, termenul de finalizare a acestora este octombrie 2016, în acest moment spectacolele desfășurându-se la alte instituții municipale de cultură, Teatrul Mic, Teatrul de Comedie etc. Un alt teatru unde este necesara realizarea unei noi expertize pentru evaluarea
Gabriela Firea, promisiuni pentru managerii instituțiilor de spectacole by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105294_a_106586]
-
a acordat împământenirea în mod individual. A primit Crucea ofițerilor și Carol I i-a decernat titlul de Comandor și soția lui era doamnă de onoare în suita reginei Elisabeta. Halfon a donat sume mari de bani la diverse institute evreiești și române, printre ele și Academia Română, care a primit 50.000 de lei aur. Până înainte al Doilea Război Mondial, portretul lui Halfon se găsea la muzeul Camerei de Comerț din București, împreună cu portretele lui Solomon Halfon, Hillel Manoah și
Licitația Colecției familiei Halfon-Elias by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104296_a_105588]