12,418 matches
-
în ciorchini. Galeria face apoi un cot brusc la stanga, unde podeaua dispare. Prăpastia, adâncă de 5 m, se trece pe o bârnă de lemn proptita de peretele stâng. Galeria face un cot de 90° la dreapta și trecem acum în galerii cu pereții nuzi, foarte alterați, roșii, cu vine de calcit proeminențe și cu cristalictite de talie mare, plasate în lungul fisurilor sau în zone cu aport de apă. Coborând ușor, trecem în Galeria Excentritelor cu două cuiburi de concrețiuni excentrice
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
90° la dreapta și trecem acum în galerii cu pereții nuzi, foarte alterați, roșii, cu vine de calcit proeminențe și cu cristalictite de talie mare, plasate în lungul fisurilor sau în zone cu aport de apă. Coborând ușor, trecem în Galeria Excentritelor cu două cuiburi de concrețiuni excentrice. La etajul superior orientat spre nord, se ajunge mergând pe un tobogan abrupt, puternic concreționat. Urcând pe numeroasele formațiuni existente ajungem într-o galerie situată la circa 20 m mai sus față de galeria
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
zone cu aport de apă. Coborând ușor, trecem în Galeria Excentritelor cu două cuiburi de concrețiuni excentrice. La etajul superior orientat spre nord, se ajunge mergând pe un tobogan abrupt, puternic concreționat. Urcând pe numeroasele formațiuni existente ajungem într-o galerie situată la circa 20 m mai sus față de galeria cu prăpastie și care reprezintă de fapt prelungirea normală a acesteia la un nivel superior, formate pe aceeasi diaclaza. Înaintând spre nord urcăm pe lângă o frumoasă placă albă de concrețiuni, spre
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
Galeria Excentritelor cu două cuiburi de concrețiuni excentrice. La etajul superior orientat spre nord, se ajunge mergând pe un tobogan abrupt, puternic concreționat. Urcând pe numeroasele formațiuni existente ajungem într-o galerie situată la circa 20 m mai sus față de galeria cu prăpastie și care reprezintă de fapt prelungirea normală a acesteia la un nivel superior, formate pe aceeasi diaclaza. Înaintând spre nord urcăm pe lângă o frumoasă placă albă de concrețiuni, spre partea cea mai bogat ornamentata a peșterii, cu nenumărate
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
a acesteia la un nivel superior, formate pe aceeasi diaclaza. Înaintând spre nord urcăm pe lângă o frumoasă placă albă de concrețiuni, spre partea cea mai bogat ornamentata a peșterii, cu nenumărate stalactite și stalagmite perlate, cu o placă „furnir" translucida. Galeria se termină cu o porțiune descendentă cu montmilch, . Ultima galerie descoperită, Galeria ,Polaris" începe tot din apropierea de Sală Scării printr-o cățărare dificilă de 10 m. Este formată dintr-o sală lungă continuată cu un coridor din ce in ce mai îngust și sinuos
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
Înaintând spre nord urcăm pe lângă o frumoasă placă albă de concrețiuni, spre partea cea mai bogat ornamentata a peșterii, cu nenumărate stalactite și stalagmite perlate, cu o placă „furnir" translucida. Galeria se termină cu o porțiune descendentă cu montmilch, . Ultima galerie descoperită, Galeria ,Polaris" începe tot din apropierea de Sală Scării printr-o cățărare dificilă de 10 m. Este formată dintr-o sală lungă continuată cu un coridor din ce in ce mai îngust și sinuos. Aici poate fi văzut tot ce s-a descris până
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
nord urcăm pe lângă o frumoasă placă albă de concrețiuni, spre partea cea mai bogat ornamentata a peșterii, cu nenumărate stalactite și stalagmite perlate, cu o placă „furnir" translucida. Galeria se termină cu o porțiune descendentă cu montmilch, . Ultima galerie descoperită, Galeria ,Polaris" începe tot din apropierea de Sală Scării printr-o cățărare dificilă de 10 m. Este formată dintr-o sală lungă continuată cu un coridor din ce in ce mai îngust și sinuos. Aici poate fi văzut tot ce s-a descris până aici dar
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
dolină prăbușită. Are forma triunghiulară înaltă de 8 m cu baza de 2 m. Pe gura peșterii pătrunde un fir de apă rezultat din câteva izvoare situate în apropiere. Apa se pierde printre bolovanii podelei după câțiva metri de la intrare. Galeria e puternic descendentă și după 20 m face o spirală terminându-se prin colmatare cu bolovani. În anumite perioade ale anului, probabil datorită diferenței de temperatură se formează un curent de aer destul de puternic printre bolovanii care colmatează galeria, dovada
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
intrare. Galeria e puternic descendentă și după 20 m face o spirală terminându-se prin colmatare cu bolovani. În anumite perioade ale anului, probabil datorită diferenței de temperatură se formează un curent de aer destul de puternic printre bolovanii care colmatează galeria, dovada unei rețele subterane voluminoase. Peștera mai are un mic horn care se înfunda și el cu prăbușiri. Nu are formațiuni carstice spectaculoase, dar peștera are un important potențial de dezvoltare. Platoul Ciumerna adăpostește cu siguranță câțiva zeci de km
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
unei rețele subterane voluminoase. Peștera mai are un mic horn care se înfunda și el cu prăbușiri. Nu are formațiuni carstice spectaculoase, dar peștera are un important potențial de dezvoltare. Platoul Ciumerna adăpostește cu siguranță câțiva zeci de km de galerii care-și asteaptă exploratorii. Peștera a fost găsita, explorată și cartată de Viorel Ludușan în 1968. Câțiva ani mai târziu, Clubul Polaris Blaj organizează o tabără de decolmatări la Peștera Calului fără rezultate notabile. În peșteră nu au fost făcute
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
ușa. Pronaosul este tăvănit. Câteva urme de pictură se pot vedea atât pe pereții pronaosului cât și pe tavan. Din pronaos se face intrarea în podul bisericii și mai departe spre clopotniță, care este amplasată peste pronaos. Turnul-clopotniță are o galerie cu parapet. Coiful turnului este poligonal cu baza pătrată iar ca decorațiuni regăsim la fiecare colt al bazei turnului câte un mic turnuleț. Trecerea din pronaos spre naos se face printr-o intrare frumos decorată. Naosul are o boltă semicilindrică
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
de nivel de 170 m față de fundul văii. Intrarea în peșteră este cunoscută de localnici de sute de ani, dar nu a fost menționată în lucrări știintifice până în 1955, când o echipă condusă de profesorul Marcian Bleahu a pătruns în galeriile profunde ale peșterii. Ulterior a fost cartată de Bleahu și Iosif Viehmann. În 1957 a fost declarată monument al naturii și închisă cu poartă. Mulți specialiști susțin că este chiar mai spectaculoasă decât mult mai celebra peșteră "Ghețarul de la Scărișoara
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
de 15 metri lățime și 5 metri înălțime. Este descendentă și duce în "Sala Ghețarului", de 70 metri lungime. Blocul de gheață are aproximativ 1.600 metri cubi. Din această sală, trecând printr-o poartă și un scurt sector de galerie joasă, se ajunge în "Sala Domului", în care se poate admira un dom din montmilch, festonat cu gururi, precum și draperii interesante pe tavan. De aici se intră în "Sala Minunilor", denumită astfel datorită diversității speleotemelor prezente: stalactite, stalagmite,coloane, draperii
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
s-a alăturat Revistei 22, primul săptămânal independent din România, editata de prestigioasa organizație anticomunista Grupul pentru Dialog Social. "The News after the News" total Museum of Contemporary Art, Seul; "Hong Kong First" Părăsite Space Hong Kong; " Board, Mail and Wire drawing" Galeria Gregor Podnar Berlin; "The Painting, the Drawing and Other objects and Situations" Kunsverein Luebeck and Kunstverein Lingen (împreună cu Victor Mân); „Cioran în stradă“ intervenții urbane în București (proiect organizat de Institutul Francez); "Muzeul cunoașterii (lia) și alte povestiri (dan)" Club
Dan Perjovschi () [Corola-website/Science/316131_a_317460]
-
Francisco; “Chalk Reality” Museum of Contemporary Art, Novi Sad; “Lia Perjovschi Knowledge Museum & Time Specific”, Espai d’Art Contemporani Castellon; “Dan Perjovschi Ș.A” CIV Bucharest; “Where are we now?” Ulm Kunstverein; “Central Court” Spencer Museum, Kansas University. “Free style” Galerie Michel Rein Paris; "ring me" Kunstverein Salzburg; “All over” Wiels Center for Contemporary Art Brussel; "Chestii tipărite", Galeria Posibilă, București; I am not Exotic I am Exhausted” Basel Kunsthalle; “States of Mind. Lia&Dan Perjovschi”, Nasher Museum of Art at
Dan Perjovschi () [Corola-website/Science/316131_a_317460]
-
Contemporani Castellon; “Dan Perjovschi Ș.A” CIV Bucharest; “Where are we now?” Ulm Kunstverein; “Central Court” Spencer Museum, Kansas University. “Free style” Galerie Michel Rein Paris; "ring me" Kunstverein Salzburg; “All over” Wiels Center for Contemporary Art Brussel; "Chestii tipărite", Galeria Posibilă, București; I am not Exotic I am Exhausted” Basel Kunsthalle; “States of Mind. Lia&Dan Perjovschi”, Nasher Museum of Art at Duke University; “Perjovschi”, Vanabbe Museum Eindhoven; “On the other hand”, Portikus, Frankfurt; "Black&White" Muzeul de artă modernă
Dan Perjovschi () [Corola-website/Science/316131_a_317460]
-
membru al celebrei Novembergruppe (Berlin), împreună cu Mattis-Teutsch, Karl Schmidt-Rottluff, Wilhelm Schuler, Ines Wetzel, Arthur Goetz, Walter O. Grimm, Bruno Beye, Wladislav Skotarek, Josef Capek, Franz Wilhelm Seiwert, Julius Kaufmann si Erich Goldbaum. Expune, alături de Paul Klee și Louis Marcoussis la galeriile „Der Sturm”. În 1924 participă la Expoziția Internațională a grupului „Contimporanul”, alături de Brâncuși, Klee, H. Arp, Arthur Segal, Marcel Iancu, Victor Brauner, C. Mihăilescu, Milița Petrașcu și înființează, în același an, Academia de Artă Modernă și Decorativă, pe care o
M. H. Maxy () [Corola-website/Science/316165_a_317494]
-
a lui Maxy stă sub semnul constructivismului, dar lucrările expuse la expoziția „Arta Nouă” anunță deja o orientare spre un modernism moderat. Remarcabilă este și grafica sa, mai ales ilustrațiile la volumele lui Sașa Pană și Ilarie Voronca, ca și galeria de portrete ale tovarășilor de generație, publicate în „Integral”, „Contimporanul”, „Unu”, „75 HP” și revista evreiască de cultură „Puntea de Fildeș”.
M. H. Maxy () [Corola-website/Science/316165_a_317494]
-
stilul arhitecturii moldovenești, îmbinând elemente tradiționale cu cele ale stilului neoclasic, predominant în Europa acelor vremuri. Planșeele, șarpanta și tâmplărie erau de lemn, pardoselile din lemn și mozaic, iar învelitoarea din tablă. Pe fațada principală (de est) se află o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru și două arcuri teșite, sprijinite pe șase stâlpi de cărămidă cu secțiune pătrată. Această galerie servea ca boltă de trăsuri. Deasupra galeriei se află o terasă, ce avea inițial o balustradă din
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
pardoselile din lemn și mozaic, iar învelitoarea din tablă. Pe fațada principală (de est) se află o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru și două arcuri teșite, sprijinite pe șase stâlpi de cărămidă cu secțiune pătrată. Această galerie servea ca boltă de trăsuri. Deasupra galeriei se află o terasă, ce avea inițial o balustradă din fier forjat, surmontată de coloane adosate și un fronton triunghiular. Fațada de vest prezintă un corp în rezalit, având dispusă avansat o galerie
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
din tablă. Pe fațada principală (de est) se află o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru și două arcuri teșite, sprijinite pe șase stâlpi de cărămidă cu secțiune pătrată. Această galerie servea ca boltă de trăsuri. Deasupra galeriei se află o terasă, ce avea inițial o balustradă din fier forjat, surmontată de coloane adosate și un fronton triunghiular. Fațada de vest prezintă un corp în rezalit, având dispusă avansat o galerie cu trei deschideri în arc în plin
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
galerie servea ca boltă de trăsuri. Deasupra galeriei se află o terasă, ce avea inițial o balustradă din fier forjat, surmontată de coloane adosate și un fronton triunghiular. Fațada de vest prezintă un corp în rezalit, având dispusă avansat o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru, deasupra căreia se află o terasă mai mică decât cea de pe fațada de est. Fațadele conțin elemente din repertoriul neoclasic: fronton triunghiular, pilaștri, casetoane (deasupra ferestrelor) și ancadramente ale ferestrelor de formă
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Peșteră Poartă Zmeilor... În Peștera Huda lui Papara Viorel Roru Ludușan descoperă două sectoare fosile de peste 3 km lungime. Peșteră are în prezent 5200 m dar mai sunt încă multe semne de întrebare. În Peștera Poartă lui Ionele se decoperă Galeria Superioară în care este amenajat traseul turistic actual. În Peștera Pojarul Poliței, Viorel Roru Ludușan descoperă Galeria Polaris cea mai frumosă galerie din "perla apuseninor." În peștera Ghețarul de sub Zgurăști, Eugen Cindrea și Ștefan Kucinschi, împreună cu doi speologi cehi descoperă
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
km lungime. Peșteră are în prezent 5200 m dar mai sunt încă multe semne de întrebare. În Peștera Poartă lui Ionele se decoperă Galeria Superioară în care este amenajat traseul turistic actual. În Peștera Pojarul Poliței, Viorel Roru Ludușan descoperă Galeria Polaris cea mai frumosă galerie din "perla apuseninor." În peștera Ghețarul de sub Zgurăști, Eugen Cindrea și Ștefan Kucinschi, împreună cu doi speologi cehi descoperă Galeria Cehilor și Galeria JP. Apoi Viorel Roru Ludușan descoperă Galeria Roru ridicând lungimea peșterii de la 700
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
prezent 5200 m dar mai sunt încă multe semne de întrebare. În Peștera Poartă lui Ionele se decoperă Galeria Superioară în care este amenajat traseul turistic actual. În Peștera Pojarul Poliței, Viorel Roru Ludușan descoperă Galeria Polaris cea mai frumosă galerie din "perla apuseninor." În peștera Ghețarul de sub Zgurăști, Eugen Cindrea și Ștefan Kucinschi, împreună cu doi speologi cehi descoperă Galeria Cehilor și Galeria JP. Apoi Viorel Roru Ludușan descoperă Galeria Roru ridicând lungimea peșterii de la 700 m la peste 5 km
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]